3,131 matches
-
iubesc tot atât de mult ca și parinții voștri.Și, dacă nu cumva mă înșel în privința voastră, cred că, uitându-vă la mine, nu veți dori părinții, iar dacă veți primi cu plăcere cele ce vă voi spune,veți face parte din ceata a doua a celor lăudați de Hesiod, iar dacă nu, n-am să vă spun ceva neplăcut, ci am să vă rog să vă amintiți de versurile în care acela spune: ”Cel mai bun este omul care, prin el însuși
DESPRE OMILIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE CĂTRE TINERI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_omilia_sfantului_vasile_cel_mare_catre_tineri_.html [Corola-blog/BlogPost/351145_a_352474]
-
era de-o mămăligă caldă Și de-un ceaun cu lapte fiert Când lingurile saltă-n ritm alert Și sudoarea frunțile ne scaldă Mă văd copilul așezat pe vatră Și lingura de lemn, mereu prea mică Pândit cumva de-o ceată inamică Când șoarecii de foame parcă latră Și mă luam la-ntrecere cu mine În gândul meu naiv c-o să mă satur Stahanovindu-mă prematur Că cine e sătul, se simte bine N-apuca ceaunul să dea-n clocot Să-l
DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dor_0.html [Corola-blog/BlogPost/358951_a_360280]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > LA BĂDIȚA ION CREANGĂ Autor: Angelina Nădejde Publicat în: Ediția nr. 1461 din 31 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Se umblă cu uratul, bădie ieși afară, Vin îngerii în cete lumină să-ți aducă Deschide-le portița ca-n vremi de-odinioară Și spune-le povești pe prispă, la bojdeucă. Răsună valea toată de zurgălăi și bice, Căprițe și căiuți au împânzit Țicăul, Jienii și ursarii au început să strige
LA BĂDIŢA ION CREANGĂ de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1420010509.html [Corola-blog/BlogPost/374395_a_375724]
-
săpată-n ziduri e umbra dumitale, Aici, bădie dragă, ai îngropat trăiri, Cu fratele Mihai, în nopți patriarhale. Noi regăsim în ea, copilăria noastră, Profunde rădăcini au împânzit și dor... Azi lampa este stinsă, nu-i nimeni la fereastră Doar cetele de îngeri ce-așteaptă în pridvor! La 31 decembrie 1889, în urmă cu 125 de ani în timp ce urătorii mergeau din casă în casă, la Bojdeuca din Țicău,Ion Creangă părăsea această lume. A fost înmormîntat la 2 ianuarie 1890 la
LA BĂDIŢA ION CREANGĂ de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1420010509.html [Corola-blog/BlogPost/374395_a_375724]
-
36, 27). Gras nu numai în sens biologic, dar așa ne îngrășăm noi și ne săturăm noi de toată spurcăciunea lumii asteia. Și să ne mai ferim de ele, dacă tot suntem ai lui Hristos și ne-am osebit în ceata lui. Să ne mai ferim de televizoarele astea, de porcăriile care ne stau în cale, de pretutindeni care ne asaltează și atunci socotesc că vom mai scăpa și de lenea asta, ca să știm, să nu uităm ai cărui duh fii
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
în „ogorul” sufletesc al poporului și în viul „Bisericii slujitoare” strămoșești. El s-a remarcat prin unirea credinței și a culturii într-un tot organic, așezat în „Calendarul de suflet și de inimă românească”. Și înscris înaintașii cu venerație în ceata „Dascălilor de cuget și simțire românească”. A slujit „sub vremi”, biruind cu Hristos chiar și când i-a fost hărăzit temporar, să guste „Trei ceasuri” din iadul temnițelor, luptelor, frământărilor, ispitelor și suferințelor omenești, toate acestea sumate demn și credincios
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, PRIVIRE ASUPRA BISERICII, EDITURA ARHIEPISCOPIEI DUNĂRII DE JOS, GALAŢI, 2012, 472 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 734 din by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_mit_stelian_gombos_1357206842.html [Corola-blog/BlogPost/348815_a_350144]
-
ochiul petele negre din soare. Uneori uită să vină când le dictează sorocul, Alteori greșesc, din grabă, unde să-și găsească locul. Fulguiește și-n răstimpuri mă-nfioară, mă îngheață Gândul slut că viața noastră ține de un fir de ață. CETELE DACE! Străjuiesc piscuri de munte cetele cetății dace Ca să-și apere pământul de puterile vorace. Sărăciți de bogății, munți-ncep să se prăvale, Stânci lovite de stihii au pornit iureș la vale. Arde codrul, arde lanul, arde câmpia pustie, Interesele
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1391691697.html [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
uită să vină când le dictează sorocul, Alteori greșesc, din grabă, unde să-și găsească locul. Fulguiește și-n răstimpuri mă-nfioară, mă îngheață Gândul slut că viața noastră ține de un fir de ață. CETELE DACE! Străjuiesc piscuri de munte cetele cetății dace Ca să-și apere pământul de puterile vorace. Sărăciți de bogății, munți-ncep să se prăvale, Stânci lovite de stihii au pornit iureș la vale. Arde codrul, arde lanul, arde câmpia pustie, Interesele tembele s-au pornit să ne
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1391691697.html [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > ȚÂNȚARII Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1657 din 15 iulie 2015 Toate Articolele Autorului ȚÂNȚARII Iar sosesc țânțarii, Când răsare luna, Iar sosesc ștrengarii Bâzâind întruna. Vin ca o armată Care dă năvală, Ceată după ceată Umplând noaptea goală. Dau cu capu-n geamuri Și buimaci se-nclină, Se lovesc de ramuri Fără nici o vină. E o bulversare De-ți faci sfânta cruce, Ceva de mâncare Toți vor să apuce. Cerul se desface, Stele
ŢÂNŢARII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1436944628.html [Corola-blog/BlogPost/374795_a_376124]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > ȚÂNȚARII Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1657 din 15 iulie 2015 Toate Articolele Autorului ȚÂNȚARII Iar sosesc țânțarii, Când răsare luna, Iar sosesc ștrengarii Bâzâind întruna. Vin ca o armată Care dă năvală, Ceată după ceată Umplând noaptea goală. Dau cu capu-n geamuri Și buimaci se-nclină, Se lovesc de ramuri Fără nici o vină. E o bulversare De-ți faci sfânta cruce, Ceva de mâncare Toți vor să apuce. Cerul se desface, Stele se adună
ŢÂNŢARII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1436944628.html [Corola-blog/BlogPost/374795_a_376124]
-
la acei numai 24 de ani ai săi. Făcea parte din fruntașii intelectualității românești transilvănene, a știut și a putut să adune țăranii din jurul Câmpeni-ului; a inițiat și a organizat adunările de la Blaj din anul 1848 și a condus cetele înarmate de țărani și de mineri din Munții Apuseni care au luptat pentru desființarea iobăgiei în Transilvania și libertatea națională a românilor. El a fost, de fapt, conducătorul moților în anul 1849, când a comandat armata românilor transilvăneni, cu ajutor
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
neputința lor, dracii se înfurie pe vrăjitoarea Buha care-i tot mână spre acea așezare de unde vine o vâlvătaie care-i arde și-i pârjolește. Încet-încet, aura se înalță către bolta empireului și se pierde printre stele. Atunci părintele cu cetele sale îngerești rostește și cu mai multă convingere rugăciuni Împăratului Ceresc și Maicii Sale. Prin negura nopții aleargă arătări în flăcări, când la deal, când la vale. Pe ulița satului trec în galop cai cu coarne spre gârlă și sar
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
mireasma florii tinerești de cireș. Conștient de dublul sacrificiu, fără nici o împlinire, al său și al angelicei doctorițe, tânărul și frumosul ofițer, vânătorul de munte, argeșean, sugrumă sentimentul înainte de înmugurire, călcând apăsat peste ispită ca un prea încercat monah ascet: „ Ceata de doctori germani înconjura, deferent, ca într-un protocol, un chip tânăr de fată, pe care o aprobau șoptind, înclinându-se... Discreta politețe cu care frumoasa suverană activa și răspundea prețuirii colegiului medical acorda insuliței albe pe lângă care trecea impudica
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
atât de hulită astăzi, din Manifestul Comunist a cărui principii le exprimă în monumentala sa operă social-literară „Împărat și proletar”. Redau câteva versuri edificatoare. Păcat că școala nu include în învățământ acest poem al suferinței omenești. "Cu fețe-ntunecoase, o ceată pribegită,/ Copii săraci și sceptici ai plebei proletare. Ah! - zise unul - spuneți că-i omul o lumină Pe lumea asta plină de-amaruri și de chin? Nici o scânteie-ntr-însul nu-i candidă și plină, Murdară este raza-i ca globul cel
SE MERITĂ OARE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1433757485.html [Corola-blog/BlogPost/352756_a_354085]
-
Calea, Adevărul și Viața”. Pe de altă parte trebuie să ne gândim că nu numai noi oamenii care prin hotărârea înalților ierarhi îi numim Sfinți mucenici, dar și Dumnezeu cel drept în marea sa bunătate i-a rânduit loc în ceata sfinților care preaslăvesc pe Dumnezeu și se roagă pentru desăvârșirea și mântuirea neamului din care s-a născut. Cu privire la Primii autori autohtoni , m-aș opri asupra a trei bărbați erudiți, care prin comportamentul lor moral și atitudinea civică au fost
ANTOLOGIE -POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1400871908.html [Corola-blog/BlogPost/346914_a_348243]
-
Bezea Publicat în: Ediția nr. 2010 din 02 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Suflă vântu-n cioburi bruma desprinzând de coajă gerul, sub năframa-i veche luna și-aprindea sub lămpi, misterul. Suflecând a iernii brațe norii groși se prind în cete, ancorând în ghem de ațe toți ciulinii ninși pe plete. O răscruce-și ține seama troienind sub cioturi vise, ochii nopții sting lin teama ațipind prin gări nescrise. Dezbrăcând de sub cojoace blânda iarnă-n chip de înger, fulgii au pornit
BALADA IERNII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1467457097.html [Corola-blog/BlogPost/385239_a_386568]
-
lor se va întâlni noaptea asta cu Fericirea. - Ei, bine și, te-ai dus la el? - Bineînțeles! Nu vezi cum m-am împopoțonat? Numai bună de...hă! și Violeta izbucni iarăși în plâns. Am crezut că acolo voi întâlni o ceată veselă de tineri, dornici de distracție. Vezi, tanti, de regulă, am o logică de bun simț, deși nu sunt așa de inteligentă. Trebuia să-mi închipui că ceva scârțâie. Dar când iubești...Mi-a spus să vin mai devreme, ca să
CAP. 6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1486067607.html [Corola-blog/BlogPost/380262_a_381591]
-
-i străbată sălbăticia. Darnicul Timp a fost generos cu Bărăganul, ascunzându-i prin tufișuri atâtea vietăți, fapt care l-a determinat pe Alexandru Odobescu să-l numească „Arcadia românească a vânătorilor”. În vremea lui, acele animale și păsări sălbatice atrăgeau cetele de vânători, care erau tentați de legendarele cârduri de dropii. Însă, din cauza acestei tentații, vrednicii vânători au reușit „performanța”dispariției vestitelor cârduri, rămânând doar numele lor dat unui banal han: „Popasul Dropia”. Popas...la care nu mai trag misterioasele căruțe
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1438201163.html [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
și al vieții veșnice, legându-ne totodată de aspirațiile înaintașilor ca la rândul nostru să lăsăm o moștenire cu valoare de simbol național și universal urmașilor. Totodată, pentru împlinirea acestui deziderat spiritual, care deși se săvârșește pe pământ, are rânduiala cetelor îngerești, pentru ca oamenii împreună cu îngerii, creația întreagă să doxologească Creatorului ei, este nevoie de o credință vie și dinamică și de o iubire neîndoielnică față de Biserică și Neam. Biserica este un dar, de aceea să fim fericiți că suntem chemați
IMPRESII DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Impresii_despre_catedrala_mantuirii_neamului_romanesc_.html [Corola-blog/BlogPost/361764_a_363093]
-
în plasa întinsă de romani, iar mulți își găsiră sfârșitul în ascuțișul săbiilor romane. Fuseseră legați în lanțuri toți trei și duși în temniță în Cezareea Palestinei unde romanii îi puseră imediat la chinuri pentru a afla averile și ascunzătorile cetei. Ceilalați, puținii care scăpaseră din ambuscadă, știau că se terminase. Părăsiră ascunzătorile luând în grabă cât puteau duce și încercară fiecare în parte să se facă nevăzuți luând cu sine ceva din prăzile lor. Baraba le mărturisi apoi romanilor unde
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_mihai_condur_1368429396.html [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
pietre prețioase. Pe lângă acestea romanii mai descoperiră turme de oi și vite, adăpostite în peșteri de pământ săpate chiar de către tâlhari în coastele versanților dincolo de niște intrări foarte strâmte, de unde se deschideau încăperi vaste, grote naturale, cavități subterane în care cetele de tâlhari se adăposteau acolo cu tot cu turmele lor. Procuratorul Ponțiu Pilat care se și vedea triumfând în fața lui Tiberius cu reușita aceasta și cu prada, ordonă ca execuția celor trei tâlhari să aibă loc la Ierusalim fiindcă el și suita
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_mihai_condur_1368429396.html [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
fiindcă considera vasul de lut ca fiind de fapt ,,inima sa” iar acea amforă aducea ca formă cu o inimă de om și tocmai de aceea Baraba îi dăduse acest nume. Un vas plin cu monede de aur... Ceilalți din ceată care scăpaseră, își dădură seama că Baraba odată prins, va divulga sub chinuri ascunzătorile din deșert și se risipiră deci care încotro văzură cu ochii, lăsând pustii peșterile și ascunzătorile în care stăteau, sau luând ce se mai putea, dispăruseră
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_mihai_condur_1368429396.html [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
Publicat în: Ediția nr. 2079 din 09 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Te miri că-ți scriu aceste rânduri, pierzând din timpu-Mi prețios, Că îți trimit a Mele gânduri, pe-un zâmbet de copil frumos? Eu te-am ales din ceata mea de îngeri, așa cum tu alegi o floare, Uitându-te că e frumoasă, și pură, și mirositoare... Eu te-am ales știind că poți cuprinde, cu inima-ți întreaga omenire, Că poți salva de la uitare, copiii, numai cu iubire. Am
SCRISOARE DE LA DUMNEZEU PENTRU TINE, DASCĂLE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1473434204.html [Corola-blog/BlogPost/375947_a_377276]
-
englez William Shakespeare (1564-1616) ne încurajează cu cuvintele lui: „Înțelepții nu stau niciodată să își jelească pierderile, ci caută cu voioșie să-și vindece rănile”, fiindcă, spune tot el, „Când sosesc mâhnirile, ele nu vin ca iscoade răzlețe, ci în cete”. Tristețea afectează toți oamenii. Este simțită aproape zilnic în viața noastră. Am scris cândva într-un poem: „Nu toate zilele sunt la fel/ și nu simțim la fel în toate zilele./ Nu toate iubirile sunt la fel/ și nu iubim
BUCURIA ÎNVINGÂND TRISTEȚEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1473777091.html [Corola-blog/BlogPost/373908_a_375237]
-
-un colac împletit, cârnați și costiță de porc și uneori, le dădeau și bani. În casa în care erau fete, muzicanții ce-i însoțeau le cântau și de joc, și-aici se zăbovea mai mult. Colindele tradiționale erau Viflaimulși Irodul. Ceata de tineri se aduna în zilele Crăciunului la o casă mai mare și împreună cu fetele, mâncau și beau ce căpătaseră din sat, la colindat, și încingeau hore de neuitat, până dimineața în zori. Feciorii care făceau parte din ceată erau
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]