108 matches
-
un aranjament amiabil, fără păruieli și proceduri complicate, care, dacă nu era înțeles de bunăvoie, era impus cu forța. Domnitorii Țărilor Române care urmau să fie scoși din scaun, suportau umilința de a li se arunca pe umăr, de către un ceauș turc, o năframă neagră, care rostea formula: „Ești mazâl”, ești, adică, scos din funcție. 3 aprilie 2007 Riscurile integrării (I) Motto: „Dar piară oamenii cu toți, S-ar naște iarăși oameni” (M. Eminescu, Luceafărul) Dacă, așa cum se spune, aderarea a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de peste 10 miliarde de euro numai anul acesta, și, dacă nu avem bani, ne-am ales, în ultima săptămână, cu o vedetă de televiziune. Jeffrey Franks, despre care ar trebui să se știe că atunci când de la Istanbul era trimis un ceauș spre București sau Iași, nu era de bine; putea să-ți aducă mazilirea, așa că nu se știe, cu adevărat, ce ni se pregătește de către Sublimul Fond Monetar Internațional. Nu pot fi sigur că, din sumele colectate, se vor construi prin
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Conform catagrafiei din 1844, în Iași trăiau 6.168 evrei care prestau activități productive dintre care 2073 erau negustori, 2219 - meșteri și 860 - unii calfe, alții slugi. Pe lângă aceștia, mai existau în Iași, cinci hahami, 30 dascăli, un rabin, un ceauș, șase psalți, un asistent de rabin, patru ciocli și un secretar. În 1851, în orașul Iași activau 1.169 negustori evrei, 1430 meșteșugari, 606 calfe și slugi. În absența burgheziei românești, reprezentată de negustori și comercianți cu “solide contacte în
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
noi care, la prima lovitură de bici, fac o săritură spre pășuni; trăsura se înclină; nu ne răsturnăm mulțumită oiștii, care se rupe. De data asta ne părăsește dumnezeiasca răbdare; le dăm cu mâna noastră o aspră corecție căpitanului poștei, ceaușului său și surugiului; așa era drept; cu toții răspundeau cu capul de cai și de viața noastră. Îi silim să repare de bine, de rău stricăciunile; dar nu obținem un atelaj nou decât dublând doza de lovituri de ciomag. A doua
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Suciu - Abribula), timișorenii obțin victoria. Una din fazele reținute de cronicile sportive: Rășcanu, agățat de trei adversari, continuă cursa... În spectaculoasa partidă arbitrată de fostul mare internațional René Chiriac, s-a folosit formula: Duță - Suciu, Peter, Cîndea, Szasz - Ghețu, Iacob (Ceauș, min. 41) - Rășcanu, Vollman, Tătucu - Priess, Ionică - Neiss, Popovici, Ene. Deși, Universitatea mai avea două restanțe, la Bârlad și Constanța, Dimitrie Callimachi de la „Sportul“ titra: „După 58 de ani de rugby în România. Primul titlu - Provinciei prin Universitatea Timișoara“, convins
Agenda2004-25-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282543_a_283872]
-
republican - joacă «Tolea» Rășcanu (student al Facultății de Științe Economice), cotat în ultimii doi ani drept cel mai bun rugbyst al țării, precum și treisferturile Suciu, Peter (cu o bună experiență internațională), Szasz, Cîndea, mijlocașii Ghețu (o «uvertură» de primă mână), Ceauș și Iacob, înaintașii Ene, Ionică, Nedelcu, Vlad și mai ales talonerul Popovici, oricând apt de a îmbrăca tricoul naționalei. Iată, așadar, clădită la Timișoara o adevărată echipă de rugby, solidă și echilibrată pe ambele compartimente, căreia i se adaugă în
Agenda2004-25-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282543_a_283872]
-
lot, titulari sau rezerve, erau prieteni, formând o adevărată familie, la acest lucru contribuind și faptul că majoritatea erau studenți și locuiau în cămin. În fapt, echipa reunea 4 bucureșteni - Cîndea, Ene (foste rezerve la Dinamo), Ghețu (de la Sportul Studențesc), Ceauș (de la Progresul), 4 bârlădeni (Rășcanu, Duță, Ionică și Brăescu), 3 jucători din Târnăveni (Mihai și Ionel Suciu, Iuliu Peter). Pe parcursul campionatului mai fuseseră folosiți: Gh. Ion, Malancu, Al. Ioniță, Gr. Trailovici, Nedelcu, Boldescu și Niculescu. D. Manoileanu crede că „Dinu
Agenda2004-25-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282543_a_283872]
-
străpuns în mâini și în picioare, iar după cumplitele chinuri, turcii i-au smuls semnătura pentru aurul depus în băncile de la Veneția. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU. Apoi, în ziua de 15 iunie 1714, bărbații Brâncoveni au fost mutați din Groapa Sângelui la Ceauș Emini, o altă temniță din teribila Închisoare a celor Șapte Turnuri, dar mai aproape de lumină. Aici erau închise și Doamna Marica, Domnița Bălașa și cum-na-ta ei, Anica, soția lui Constantin, împreună cu fiul lor de doar câteva luni. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU. Pe
Sfinții Brâncoveni. Pe urmele domnitorului la Istanbul. Închisorile şi martiriul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21766_a_23091]
-
masacru și nu-mi mai trebuie... - Bătaia poate să reînceapă, observă Mevla Celebi, hai mai bine să ne cărăm de-aici. Prin mulțime se auziră voci: „Vine ceauș-bașul, vine ceauș-bașul". Comandantul taberei se ivi călare urmat de un grup de ceauși. - O să-i pună în fiare, spuse un genist. Sadedin se întoarse brusc spre cel care vorbise. - Cine e nemernicul care a spus că un oștean al morții poate fi legat? - Eu, zise genistul. - Groparule, tu ți-ai găsit să vorbești
Ismail Kadare - Mesagerii ploii by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6535_a_7860]
-
reprezentanții săi - ura nu era specialitatea lui - dar avea o poftă nebună să facă bășcălie de ei și, Slavă Domnului, prilejuri se găseau destule. Pe milițieni îi făcea analfabeți, pe Ceaușescu țigan pentru că, explica el etimologia numelui, Ceaușescu venea de la ceauș, și pe urmă cum puteam noi decripta titlul cărții lui ultime "Margareta, poetul și administratorul"? Cine altul era administratorul, decît acel element de care ne disociam cu repulsie sau cu care uneori ne identificam neputincioși în zbaterea noastră de a
Virgil Mazilescu - 60: Dunga cafenie din jurul buzelor by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15352_a_16677]
-
măsură câbla de Timișoara. Pentru un împrumut de 20 000 de florini de aur primiți de la familia Huniade, regele Ladislau V îi va dona acesteia cetatea, orașul și castelul Timișoara. În primăvara lui 1565, sultanul îi va mări lui Mehmet, ceauș de Timișoara, pentru meritele sale diplomatice și militare, venitul de la 6 300 la 7 800 de akce (aspri). În 1591, veniturile vilayetului de Timișoara vor fi de 10 812 449 de akce, din care cheltuielile pentru solde au fost de
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
concurent, ci ca formă de stimulare a percepției vizuale, Clip Art nu dă nici o informație despre sine. Pe genericul de final apar doar cîteva elemente care privesc identificarea imaginii prezentate, adică titlul lucrării și numele autorului, precum și numele producătorului: Sorin Ceauș. In rest nimic, nici locul în care se găsește lucrarea, nici împrejurarea care a adus-o în prim plan și nici măcar numele operatorului care este, fără nici o îndoială, creatorul direct al acestui moment. Insă chiar și absența unor asemenea informații
O clipă de artă: Clip Art by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17216_a_18541]
-
Lebedele cîntul cel de pre urmă a morții cìnta, Păunii, de răutatea ce videa, în gura mare și cu jele să văieta. Șoimii ca hatmanii, Uleii ca sărdarii, Coruii ca căpitanii pe dinaintea gloatelor și a bulucurilor să primbla, Pupădza ca ceaușii la alaiu îi aședza, Căile din fluiere șuiera, Brehnăcile înalt pentru paza străjilor să înălța. [...] Mînie ca aceasta vărsară, vrăjmășie ca aceasta arătară, gătire ca aceasta făcură, tunară, detunară, trăsniră, plesniră, răcniră, piuiră și din toate părțile cu mare urgie
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
ochi cu ochelarii de cal ai ideologiei comuniste, ea însăși anacronică, nu au putut înțelege enormele transformări ale lumii în acea perioadă, când adevărata modernitate devenise deja postmodernitatea. De la Combinatul de la Galați la Casa Poporului și de la cultul personalității lui Ceauș escu la titlurile academice ale so- ției sale, sloganul Big is beautiful, cu corolarul său de ierarhii piramidale, s-a dovedit nu numai vetust, ilar și perdant, dar el a constituit capcana falsei modernități din care nu am reușit să
Big is not beautiful by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5942_a_7267]
-
Voiam să-l fac praf (din punct de vedere i-iliric), încît am continuat turuiala: pafta, musaca, iaurt, kefir (nu mă lăsau ienicerii și spahiii să mai respir) cacealma, salcîm, sacîz, cerdac (voiam să-i vin neapărat de hac) sarma, ceauș, caldarîm (dovedeam a mă trage din Rîm) sipet, sarailie, chilipir (mă trezeam recitînd din Shakespeare) haihui, haimana, hamal (ludic valah în port oriental) salamalec, sictir, hatîr - era bairam poetic, nu cîr-mîr... FIUL NOSTRU Sper ca fiul nostru să înmulțească talanții
Poezie by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/12601_a_13926]
-
în care locuiau, una dintre arătoasele case din Istanbul ale familiei Brâncoveanu, a fost imediat ocupată de bostangii, au fost răvășite toate încăperile și s-a încărcat tot ce ieșea în cale; domnița, ridicată în toiul nopții, fu închisă la Ceauș Emini, închisoarea femeilor, iar Manolache Lambrino fu dus la închisoarea datornicilor, Bașbachi Culi. Era primăvară, o primăvară caldă. Cel mai mare oraș din ceea ce se chema pe atunci lume - pentru că dincolo de zidul chinezesc nimeni nu știa ce se găsește -, Istanbulul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în ulițile largi: ologii și rătăciții la minte, cu fețele pururea triste, ori pururea neclintite și zâmbitoare. În furnicarea zilnică, în zarva obișnuită, răzbat corurile monotone ale școlarilor, care silabisesc litera legii după glasul dascălului. Din când în când un ceauș trece grăbit spre sinagogă; altul colindă casele cu oala nouă în care fiecare lasă să cadă banul morților. Iar drumul spre fundul mahalalelor acestora e totdeauna plin de mâzgă și anevoie te scoate în câmpul acoperit de ciulini, unde, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de făcut decât să mă plec în fața părerii tale. --Încerc să respect spiritul documentelor. --Să nu ne depărtăm de Curtea domnească. Uite că, la 6 iunie 1749 (7257), suntem martorii vânzării unei case chiar lui vodă. “Adică eu, Iordache Seliam ceauș, făcut-am zapisul mieu preînălțatului, luminatului domnului nostru, măriia sa Costandin Nicolae <Mavrocordat> voievod, să se știe c-au cumpărat măriia sa de la mine o casă ce-am avut dinspre Curte domnească, la colțul ogrăzii gospod, dispre ierbărie (pulberărie n.
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în care am făcut contractul pentru Morți și vii a fost senzațional! Benoât este un om fenomenal, are câteodată niște propuneri la care nici nu mă aștept. Cât de mult iubește el urbea asta! Și iubește și zona aia, Baș Ceauș, iubește țiganii de acolo, se duce printre ei. El este totuși mult mai avansat în ceea ce privește libertatea, egalitatea și fraternitatea - cele trei principii de care nu ținem cont niciodată. Ateneul a creat dezbatere, acesta este rolul său cel mai important? A
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
puși lucrători anume să facă poduri noi și să păzească ca cele vechi să nu se strice...După cum a hotărât vodă la 1 septembrie 1776, în fruntea acestor lucrători se află un căpitan de podari, care are sub ascultare: un ceauș (curier), 20 de teslari (dulgheri), 10 toporași (cioplitori), 10 petrari, 20 de salahori și 61 liude (lucrători necalificați). Toți „aceștia să fie scutiți de tot birul Visteriei, slujind pe rînd după rînduiala lor și la meremetul (repararea) podurilor să lucreze
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
trecere și de laudă a credinței și virtuților sale. Datorită neliniștilor din Moldova, se duce în Țara Românească, la Grigore Ghica<footnote Ghica, Grigore Alexandru, Domn al Moldovei (1764-1767 și 1774-1777) footnote>. În slujba lui i se dă dregătoria de Ceauș Spătăresc<footnote Ceauș spătaresc, grad militar inferior, comandant al unei cete de 100 de oameni. footnote>, un ajutor de Hatman<footnote Hatman, Titlu acordat boierului însărcinat cu funcția de pârcălab și portar al Sucevei și comandant peste toate oștile țării
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
laudă a credinței și virtuților sale. Datorită neliniștilor din Moldova, se duce în Țara Românească, la Grigore Ghica<footnote Ghica, Grigore Alexandru, Domn al Moldovei (1764-1767 și 1774-1777) footnote>. În slujba lui i se dă dregătoria de Ceauș Spătăresc<footnote Ceauș spătaresc, grad militar inferior, comandant al unei cete de 100 de oameni. footnote>, un ajutor de Hatman<footnote Hatman, Titlu acordat boierului însărcinat cu funcția de pârcălab și portar al Sucevei și comandant peste toate oștile țării. footnote>. În slujba
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
gropnița Bisericii Sf. Nicolae-Domnesc din Iași... apoi, i-au luat oasele la Sf. Mănăstire Bursuci. Iaca, măi Fanachi, aista o fost răzeșul Constantin Silișteanu, crescător de cai; Constantin al lui Teodor din Silișteni... întâi herghelegiu, apoi lefegiu, pe urmă și Ceauș la Steagul Spătăresc... Nu putem, măi Fanachi... nu putem să nu-i amintesc, macar pe câțiva din răzășimea... fala noastră, a Fălciului. Nu putem să-i las uitării... pentru ca, aceia de după noi să-i știe!... Și, moșierul tăcu o vreme
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
căzi doao ciuberî, i o călcătoare, i un teascu, i o bute i doao poloboci. Care toate aceste le-am vîndut cu tocmală, drept 990 lei” La sfârșitul zapisului găsim: „Și eu am scris zapisul acesta cu zîsa dumnealui Ioniță ceaușul de aprozi. Ilie diiac za divan”. Și uite-așa, vere. Cu vânzări și cumpărări de vii, aici la Miroslava s-au mișcat de la un stăpân la altul vre 19 fălci și 192 de pogoane de vie. Însă, cum se vede
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
la dosar". Volumul de debut fusese bubuit de "Scînteia". Afirmam acolo că "reforma" din '48 a produs o ruptură în cultura română. La revistă, evitam sa propun spre tipărire poezie politico-patriotică. Mergeam pe sistemul fii dificil pentru cenzură. După tezele ceaușii, din '71, Leandru-Diță-Lerești mi-a zburat din pagină o cronică literară la poetul Gheorghe Istrate. Folosisem mult incriminatul cuvînt oniric. Peste noapte, oniricii erau tratați ca dușmani ai statului, iar Lerești devenise, tot peste noapte, onirocenzor. "N-ai citit tezele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]