400 matches
-
constituția rețelei vegetative perivasculare și plexurilor secundare viscerale. Ajunse în teritoriul intravisceral, aceste filete se distribuie organului respectiv, fie sub formă de terminații directe neuroefectoare de tipul celor întâlnite la mușchii striați, fie de rețea reticulară (sincițială) terminală. În teritoriul cefalic, își au sediul plexurile periarteriale carotidian intern și extern, rezultate în mare parte din extensia cefalică a plexului nervos din jurul arterei carotide comune. Acesta conține atât fibre simpatice derivate din ganglionii cervicali inferior și mijlociu, cât și un contingent important
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
organului respectiv, fie sub formă de terminații directe neuroefectoare de tipul celor întâlnite la mușchii striați, fie de rețea reticulară (sincițială) terminală. În teritoriul cefalic, își au sediul plexurile periarteriale carotidian intern și extern, rezultate în mare parte din extensia cefalică a plexului nervos din jurul arterei carotide comune. Acesta conține atât fibre simpatice derivate din ganglionii cervicali inferior și mijlociu, cât și un contingent important de ramuri din ganglionul cervical superior, care formează nervii carotidian intern și extern propriu-ziși. Primul se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de fapt structuri nervoase mixte cu conținut vegetativ atât centrifug, cât și centripet. Astfel de nervi sunt splanhnicii, vagii, plexurile prevertebrale și perivasculare etc. În afara acestora, fibre vegetative aferente se găsesc și în grosimea unora din nervii somatici ai regiunii cefalice, musculaturii striate și pielii. Indiferent de calea urmată, ele conduc informațiile chemo- și presoreceptoare pornite de la nivelul arborizațiilor terminale sau corpusculilor Vater-Paccini din viscere la stațiile vegetative centrale. Căile sensibilității inconștiente, viscerale, neputând fi diferențiate anatomic de acelea ale sensibilității
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
al unor substanțe produse la distanță (efect endocrin). În cazul căii eferente parasimpatice, fibrele preganglionare merg fie pe traiectul nervilor cranieni oculomotor (III), facial (VII), glosofaringian (IX) și vag (X), fie pe cel al nervilor sacrați S2 - S4. La nivel cefalic ele se articulează sinaptic cu fibrele postganglionare în ganglionii ciliar, pterigopalatin, submandibular și otic. Spre deosebire de neuronii postganglionari simpatici, ale căror fibre axonale sunt lungi, fibrele postganglionare parasimpatice sunt scurte, distribuindu-se unor zone limitate ale organelor efectoare. Din punct de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tipul eritemului pudic, palorii sau congestiei tegumentelor feței și gâtului din timpul emoțiilor puternice etc. Spre deosebire de reglarea neurovegetativă de vecinătate a capilarelor, sistemul venos dispune de un dispozitiv nervos bogat reprezentat, la nivelul venelor mici și mijlocii. Exceptând teritoriul venos cefalic și pelvin, care primește filete eferente atât simpatice, cât și parasimpatice, restul venelor prezintă numai inervație simpatică. În general, sistemul venos răspunde înaintea arterelor la stimulii adrenosimpatici și la intensități mai mici, fără modificări semnificative ale rezistenței periferice, în schimb
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
influențează negativ debitul cardiac și funcția circulatorie. Secționarea vagilor în regiunea cervicală este urmată, de altfel, de tahicardie și de hipertensiune arterială tranzitorie de defrenare. Fibrele parasimpatice de pe traiectul nervilor cranieni VII și IX acționează limitat asupra unor teritorii glandulare cefalice, iar parasimpaticul sacrat influențează în sens vasodilatator doar sfera pelvină. În schimb, componenta simpatico-adrenergică controlează atât activitatea ritmică a pompei cardiace, cât și întregul teritoriu vascular. Acțiunea vasculară a sistemului eferent simpatic depinde de tonusul centrilor vasomotori și de teritoriul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
condiții normale, intervenția ei este însă limitată la autoreglarea circulației locale și constă în dilatarea ritmică a sfincterului arteriolar precapilar. La rândul său, serotonina - metabolit al triptofanului, provoacă vasoconstricție în teritoriul splanhnic și vasodilatație cutanată, mai marcată la nivelul segmentului cefalic. Efectele sale, diferite în funcție de aria vasculară, afectează homeostazia circulatorie în tumorile carcinoide ale tubului digestiv, hipersecretoare de serotonină. Un rol important în reglarea umorală a presiunii se atribuie în ultimul timp polipeptidelor vasoactive, reprezentate de plasmakinine și angiotensină. Plasmakininele rezultă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
rolul pe care îl joacă, ca și în cazul motilității, plexurile ganglionare parietale. Sucul gastric este secretat aproape continuu, în cantitate redusă, și în fazele interdigestive, dar secreția crește la maximum în cursul digestiei. Procesul se desfășoară în trei faze: cefalică, gastrică și intestinală (fig. 111). . Faza cefalică, punând în joc mecanisme nervoase cerebrale, apare înainte de pătrunderea alimentelor în stomac. Inițial, a fost demonstrată de Pavlov prin metoda prânzului fictiv. Secționarea nervilor vagi suprimă această fază. Ansamblul format din dorința de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în cazul motilității, plexurile ganglionare parietale. Sucul gastric este secretat aproape continuu, în cantitate redusă, și în fazele interdigestive, dar secreția crește la maximum în cursul digestiei. Procesul se desfășoară în trei faze: cefalică, gastrică și intestinală (fig. 111). . Faza cefalică, punând în joc mecanisme nervoase cerebrale, apare înainte de pătrunderea alimentelor în stomac. Inițial, a fost demonstrată de Pavlov prin metoda prânzului fictiv. Secționarea nervilor vagi suprimă această fază. Ansamblul format din dorința de a mânca, asociată cu excitațiile vizuale, olfactive
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de ori mai puternică decît histamina. La rândul său, eliberarea gastrinei se realizează prin reflexe fie vagovagale, fie locale, intramurale. În timp ce stimularea electrică a vagilor determină eliberare de gastrină, vagotomia o suprimă. Secreția de gastrină apare crescută atât în timpul fazei cefalice, cât și al celei gastrice, pe calea reflexelor lungi de tip vagovagal. La acestea se adaugă reflexele locale, produse prin stimularea mucoasei fundice și mai ales a celei antrale. Unele substanțe (acetilcolina, aminoacizii, alcoolul etc.) aplicate local, în contact cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acizi grași și glicerofosfat de colină, hidrolizată uneori, la rândul ei, printr-o fosfatază. II.4.8.1. Reglarea secreției pancreatice Ca și sucul gastric, secreția pancreatică este supusă controlului nervos și umoral. În cursul reglării se disting trei faze: cefalică, gastrică și intestinală. Faza cefalică. În cursul fazei cefalice, reglarea se face predominant pe cale nervoasă. În această fază, secreția este declanșată de excitanți condiționați și necondiționați, care declanșează secreția salivară și gastrică. La animalele cărora li se administrează un prânz
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
colină, hidrolizată uneori, la rândul ei, printr-o fosfatază. II.4.8.1. Reglarea secreției pancreatice Ca și sucul gastric, secreția pancreatică este supusă controlului nervos și umoral. În cursul reglării se disting trei faze: cefalică, gastrică și intestinală. Faza cefalică. În cursul fazei cefalice, reglarea se face predominant pe cale nervoasă. În această fază, secreția este declanșată de excitanți condiționați și necondiționați, care declanșează secreția salivară și gastrică. La animalele cărora li se administrează un prânz fictiv are loc elaborarea unui
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
rândul ei, printr-o fosfatază. II.4.8.1. Reglarea secreției pancreatice Ca și sucul gastric, secreția pancreatică este supusă controlului nervos și umoral. În cursul reglării se disting trei faze: cefalică, gastrică și intestinală. Faza cefalică. În cursul fazei cefalice, reglarea se face predominant pe cale nervoasă. În această fază, secreția este declanșată de excitanți condiționați și necondiționați, care declanșează secreția salivară și gastrică. La animalele cărora li se administrează un prânz fictiv are loc elaborarea unui suc pancreatic bogat în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mecanism colinergic, întrucât ezerina (parasimpatomimetic) întărește acest efect, iar atropina (parasimpatolitic) îl suprimă. Simpaticul (nervul splanhnic) este inhibitor (fig. 114). Stimulul ce declanșează secreția este deglutiția. Vagotomia determină dispariția secreției. Se apreciază, în ultimul timp, că reglarea nervoasă din cadrul fazei cefalice are și o componentă umorală, reprezentată de gastrina stimulată pe cale vagală. Gastrina ar stimula, la rândul ei, pancreasul exocrin, fie pe cale directă, fie prin activarea secreției acide a stomacului, care, sosită în duoden, ar intensifica secreția de bicarbonat de către celulele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sau inhibitor la nivelul diverselor țesuturi și organe. Dacă efectele vasculare diferă în funcție de teritoriul vascular, asupra musculaturii netede digestive, uterine și bronșice exercită în mod constant acțiuni stimulante. Concomitent cu creșterea motilității gastro-intestinale, serotonina provoacă bronhoconstricție și vasodilatație în segmentul cefalic și roșeața feței, caracteristică sindromului carcinoid (hipersecretor de serotonină). Fenomene similare de eliberare crescută a serotoninei au loc în cazurile de agresiune mastocitară și agregare plachetară. Serotonina astfel eliberată participă la reacțiile tisulare locale de tip capilaroconstrictor, contribuind la realizarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se întrerupe tratamentul stomatologic; suplimentarea analgeziei prin: suplimentarea anesteziei locale, având în vedere controlul strict al administrării, astfel încât să nu se depășească doza maximă de soluție anestezică și administrarea de analgezice; pacientul este așezat în poziție semișezândă, cu elevarea extremității cefalice la 40° față de planul orizontal; administrarea de oxigen 100% pe mască; monitorizarea continuă a semnelor vitale (tensiune arterială, puls); în cazul menținerii tensiunii arteriale la valori ridicate: ose administrează Nifedipin, o capsulă de 10 mg pe cale orală; oefectul Nifedipinului se
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
tabloul clinic al cardiopatiilor ischemice se întâlnesc următoarele manifestări bucale: 1.glosodinia, 2.durerea mandibulară, 3.durerea gingivo-cardiacă sau cardio-gingivală, 4.tulburări salivare. De cele mai multe ori, se întâlnesc, tulburări salivare: hiposalivație, xerostomie. Culoarea palidă a extremităților, în special a extremității cefalice, este rezultatul aceleiași stări anxioase cu vasoconstricție periferică. Uneori, iradierea durerii la nivelul mandibulei, gingiei sau limbii (glosodinia), se poate confunda cu durerea proprie a acestora. Alteori, la aceasta se adaugă sughițul și chiar vărsăturile. Aceste manifestări clinice le întâlnim
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
starea de imponderabilitate. Această stare perturbă numeroase funcții, dar nu împiedică activitatea normală a omului, îndeosebi pe parcursul câtorva săptămâni. De la începutul fazei orbitale a zborului se produce o redistribuire a masei sanguine în sistemul cardio-vascular; sângele este dirijat spre regiunea cefalică și se acumulează inclusiv la nivelul inimii. Crește diureza, se reduce volumul lichidelor din organism și se pierde în greutate. Dar după a patra zi de zbor, starea cosmonautului revine la normal, cu excepția aparatului cardio-vascular, care funcționează în condiții anormale
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
reprezentările procentuale ale diverselor segmente, în raport cu restul corpului. Proporțiile procentuale acupate de segmentele importante ale corpului uman, la adult sunt multipli de 9 ceea ce l-a condus pe Wallace și Pulaski la formularea regulei cifrei 9 (fig.15.1): extremitatea cefalica reprezintă 9%, fiecare membru superior câte 9%, fiecare membru inferior câte 18%, fata anterioară a trunchiului 18% față posterioara a trunchiului 18%, perineul 1%. Aceasta rămâne o metodă orientativa, utilă pentru o apreciere rapidă și imediată în urgență. Regulă multiplului
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
metabolici intermediari (acid lactic, acid piruvic) ce determină acidoză metabolică, precum și eliberarea de substanțe cu acțiune vasoplegică (histamina, serotonina, bradikinina, etc.), care vor modifica tonusul și permeabilitatea capilară cu instalarea edemului. Acesta este intens, precoce, dar reversibil. la nivelul extremității cefalice, modificările fiziopatologice rezultă din transferul de energie cinetică asupra craniului și conținutului intracranian (creier, meninge, vase, L.C.R.) care reacționează funcțional și lezional. Efectul traumatic rezultă ca urmare a însumării efectelor factorilor fizici care acționează și a factorilor biologici care recepționează
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
2.2. Examenul clinic pe segmente Examinarea pe segmente a bolnavului este o variantă mai cursivă și mai „elegantă” a examenului clasic pe aparate și sisteme [2,15,16]. a. Astfel, cu bolnavul în poziție șezândă se efectuează: examenul extremității cefalice: tegumente, implantarea fanerelor, ganglionii (occipitali, retroauriculari, submandibulari, latero cervicali, mentonieri, etc.), examenul mucoasei conjunctivale, reflexul fotomotor, puncte sinusale (frontale și maxilare), cavitatea bucală (mucoase, dentiție, proteze, amigdale), glanda tiroidă (mărime, formă, consistență, mobilitate, sensibilitate); examenul toracelui: aparat respirator, ascultația cordului
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
asemănătoare cu a H.I.V.. 4. Afectarea de ambii viruși a parotidei. 5. Meningita se întîlnesc de asemeni în evoluția ambilor tipuri de viruși. 6. Tabloul clinic în ambele infecții este similar . „ greață și vomă, intoleranță digestivă, stare de rău curbatură cefalică și tulburări ale senzitoriului - cu delir și agitație moderată.” Boli infecțioase Mircea Cioltan Editura Medicală 7. Infecția cu virusul mumps dă imunitate pe viată. Am întîlnit un caz în care pacientul prezenta imunitate la H.I.V.(a avut oreion în copilărie
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
cardia. Argumentul autorilor că cele 3 tipuri de tumoră necesită un abord chirurgical diferit, pentru a se obține margini indemne și datorită diferenței de metastazare ganglionară care necesită o limfadenectomie diferită. Extinderea limfatică din leziunile de tip I se face cefalic la ganglionii mediastinali și caudal la axul celiac,în timp ce leziunile de tip II și III metastazează exclusiv caudal la axul celiac, hilul splinei și ganglionii paraaortici. Se recomandă această clasificare întrucât este uniformă, oferă date comparativ pentru diferite centre și
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
Pentru expunerea și mobilizarea esofagului, pacientul este poziționat în decubit lateral stâng și se pun din nou câmpurile. După instalarea ventilației unipulmonare se pătrunde în torace prin spațiul 5 sau 6 intercostal. După secționarea ligamentului pulmonar inferior se retractă plămânul cefalic. Figura 18: Secționarea pleurei cu descoperirea esofagului Esofagul este mobilizat de la diafragm până deasupra venei azigos, a cărei crosă este dublu ligaturată și secționată (figura 17Ă. Pleura de pe esofag este secționată la nivelul aperturii superioare a toracelui și după încercuirea
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
organe și 81.8% pentru 4 organe. În scop didactic, pentru a ușura prelucrarea observațiilor se poate folosi un sistem de codificare care decurge din notarea cu inițiale a celor 4 regiuni anatomice posibil implicate intr-un politraumatism: C extremitatea cefalică, T torace, Aabdomen, L aparat locomotor. Politraumatismele pot fi astfel, bi-, trisau cvadriregionale grupându-se în 11 combinații posibile care pot fi notate de exemplu : CT, CTA, LCTA etc. Un element deosebit de important în evaluarea politraumatizatului îl constituie cuantificarea gravității
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]