387 matches
-
verticală), parietali, scuamele temporalilor și occipital (partea superioară). Baza cuprinde restul părților scheletului cranian. Limita între bază și boltă este reprezentată printr-o linie care formează o circumferință sinuoasă și care pleacă de la depresiunea naso-frontală până la protuberanța occipitală externă. Structurile cefalice craniene încep să se dezvolte în mezenchim provenind din celulele crestei neurale și ale mezodermului paraxial. Oasele care formează craniul nu au aceeași origine, din această cauză se face distincție între regiunile boltei și ale bazei craniului. Neurocraniul membranos - bolta
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
o pată închisă, mare, neagră-brună, adesea scobită posterior sau cu două prelungiri. De la nară, începe o dungă neagră-brună, care trece prin dreptul ochilor până la colțurile gurii. Abdomenul este brun sau roșu-cărămiziu la mascul, cenușiu până la negru la femelă; în regiunea cefalică abdomenul este alburiu. Puii au capul (pileusul) adesea negru, iar abdomenul roșu-cărămiziu intens. Este răspândit în Europa și sud-vestul Asiei. A fost găsit în Sudul Marii Britanii, sudul Norvegiei, sudul Suediei, sudul Finlandei, nordul Portugaliei, nordul Spaniei, Franța, Belgia, Luxemburg, Olanda
Șarpele de alun () [Corola-website/Science/333954_a_335283]
-
stă pe caseta radiologică, cu glezna în poziție neutră. Membrul inferior și piciorul sunt rotate intern cu 45 de grade. Raza cade direct pe maleola laterală. Pentru evaluarea întregii fațete articulare posterioare sunt necesare 4 expuneri, cu tubul Rx înclinat cefalic 40, 30, 20 și 10 grade. Prima expunere evaluează partea anterioară a fațetei articulare posterioare, iar ultima - cea la 10 grade înclinare cefalică - evaluează partea ei posterioară. Este folositor de obicei doar pentru 1/3 dintre pacienții cu coaliție talo-calcaneană
Coaliția talo-calcaneană () [Corola-website/Science/307031_a_308360]
-
pe maleola laterală. Pentru evaluarea întregii fațete articulare posterioare sunt necesare 4 expuneri, cu tubul Rx înclinat cefalic 40, 30, 20 și 10 grade. Prima expunere evaluează partea anterioară a fațetei articulare posterioare, iar ultima - cea la 10 grade înclinare cefalică - evaluează partea ei posterioară. Este folositor de obicei doar pentru 1/3 dintre pacienții cu coaliție talo-calcaneană. Folosirea unei cizme gipsate de mers pentru 3-6 săptămâni poate ameliora simptomele. Adesea simptomele diminuă când articulația mijlocie se osifică în întregime, în
Coaliția talo-calcaneană () [Corola-website/Science/307031_a_308360]
-
locomoție) iar ultimele 12 segmente intra în componență abdomenului. Capul prin dimensiunile sale reprezintă partea cea mai mica dintre cele 3 regiuni ale corpului. Este format din primele 6 segmente embrionare care sunt intim sudate între ele constituind o capsula cefalica bine chitinizata. Segmentele embrionare ale capului sunt următoarele: Suprafață capsulei cefalice poate fi netedă sau poate prezenta depresiuni, ridicături, punctuații fiind de forma ovala, triunghiulara, rotundă etc. La insectele din Fam. Curculionidae capul are o formă caracteristică fiind puternic alungit
Morfologia insectelor () [Corola-website/Science/322567_a_323896]
-
dimensiunile sale reprezintă partea cea mai mica dintre cele 3 regiuni ale corpului. Este format din primele 6 segmente embrionare care sunt intim sudate între ele constituind o capsula cefalica bine chitinizata. Segmentele embrionare ale capului sunt următoarele: Suprafață capsulei cefalice poate fi netedă sau poate prezenta depresiuni, ridicături, punctuații fiind de forma ovala, triunghiulara, rotundă etc. La insectele din Fam. Curculionidae capul are o formă caracteristică fiind puternic alungit sub forma unui rostru iar în vârful acestuia se găsesc piesele
Morfologia insectelor () [Corola-website/Science/322567_a_323896]
-
la o distanță de 15 mm. Sistemul circulator. Pseudoscorpionii sunt animale foarte mici, de aceea transportul substanțelor este realizat, în principalp, prin difuzie. Totuși, ei au o inimă poziționată în opistosomă și se alungește în regiunea anterioară formând o aortă cefalică. Ea reprezintă un tub cu 1 - 4 osteole. Sistemul respirator prezintă trahei ramificate. Ele comunică cu exteriorul prin stigme situate lateral pe segmentele opistomele III și IV. Sistemul digestiv se compune din orificiul bucal, înconjurat de 2 buze și lamele
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
le (Collembola) (din greaca "colla" = a lipi și "embolon" = încuietoare) este o subclasă de artropode primitive apterigote (fără aripi) mici (1-2 mm lungime, rar mai mari) înrudite cu insectele. Corpul este constituit din 15 segmente, 6 cefalice, 3 toracice și 6 abdominale. Au antenele scurte, formate din 4 articole. Înapoia bazei antenelor, pe laturile capului, se află câte un organ senzitiv caracteristic, "organul postantenal". Ochii sunt rudimentari, constituiți din omatidii, separate și grupate mai multe la un
Colembole () [Corola-website/Science/332553_a_333882]
-
Arcurile branhiale sunt structuri primordiale embrionare la animalele vertebrate care participă la formarea unor structuri și organe ale regiunilor cefalică și cervicală. Regiunea branhială, deși temporară la embrioni, este extrem de importantă prin derivatele ei, contribuind la formarea: Arcul branhial I sau arcul mandibular, arcul visceral I, se formează din mezenchimul regiunii paracordale anterioare și a regiunii anterioare a rombencefalului și
Arc branhial () [Corola-website/Science/326404_a_327733]
-
masculilor sunt specializaț în transferul spermei la femele în timpul împerecherii . Multe specii de păianjeni prezintă dimorfism sexual, caracterizat prin deosebirile de dimensiuni și culoare. Păianjenii, spre deosebire de insecte, au corpul divizat doar în două regiuni: prosomă (numită și cefalotorace, corespunde regiunilor cefalice și toracice) și opistosomă (numită și abdomen). Dar sunt și excepții, păianjenii din familia Archaeidae prezintă prosoma împărțită în două părți unite printr-un gât alungit. Cu excepția câtorva specii din familia Liphistiidae (numiți păianjeni segmentați), opistosoma nu este segmentată. Prosoma
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
și ochi sunt o pereche de organe senzoriale cunoscut sub numele de organele Tömösváry. După diferiți autori ele au și funcții diferite: hidroreceptori, chemoreceptori sau receptori acustici. Inima tubulară este alungită, situat deasupra intestinului. Anterior, se continuă cu o aortă cefalică. Ea este alcătuită din mai multe camere, numite ventricule. Lateral, de la inimă pornesc câteva arterii. Diplopodele resipiră prin sistem traheian abundent, însă traheile sunt conectate. Ele se deschi în exterior printr două perechi de stigme situate în fiecare segmentla baza
Diplopode () [Corola-website/Science/302232_a_303561]
-
nervos este alcătuit din 8 ganglioni. Sistemul circulator de tip deschis, nu se deosebește de modelul arahnidelor pulmonate. Inima poate fi situată doar la nivelul opistosomei sau poate să se extindă și în prosomă. Anterior de la inimă pleacă o aorta cefalica. Schimbul de gaze este realizat de două perechi de plămâni ce se deschid în exterior prin stigmele de pe al doilea segment opistomal. Tubul digestiv începe cu orficiul bucal, continuă cu faringe, esofag, intestin mediu care formează prelungiri oarbe la capăt
Thelyphonida () [Corola-website/Science/318234_a_319563]
-
severe . IONSYS nu trebuie utilizat la pacienții care pot fi sensibili în mod special la efectele intracraniene ale retenției de CO2 , precum cei cu hipertensiune intracraniană diagnosticată , stare de conștiență alterată sau comă . Opioidele pot masca evoluția pacienților cu leziuni cefalice . IONSYS trebuie utilizat cu precauțîe la pacienții cu tumori cerebrale . Fentanil poate produce bradicardie sau hipotensiune arterială și de aceea trebuie administrat cu atenție la pacienții cu bradiaritmii sau orice boală cardiovasculară semnificativă . IONSYS trebuie utilizat cu precauție la pacienții
Ro_505 () [Corola-website/Science/291264_a_292593]
-
câte unul sau doi ganglioni în fiecare segment. Lichidele interne sunt pompate de o inimă tubulară dorsală. Inima este împărțiă în cameri ce corespund fiecărui segment. Fiecare cameră are câte două osteole. Anterior de la inimă pleacă spre creier o aortă cefalică, iar lateral câte 1 - 2 arterii laterale. Vasele sangvine se deschid în mixocel, de unde prin osteole hemolimfa ajunge înapoi în inimă. Respirația are loc prin trahei - tuburi interne. Traheile se deschid în exterior prin stigme, situate ventral în fiecare segment
Myriapoda () [Corola-website/Science/319634_a_320963]
-
osos complet. Grupele primitive (subordinul Aulostomoidei) au solzi ctenoizi. Vomerul, mezetmoidul, pătratul și maxilarul sunt puternic alungite. Infraorbitarele, parietalele și opistoticul (intercalarul) lipsesc; lacrimalul de obicei prezent. Preorbitarele uneori lipsesc; dacă există, ele nu conțin canale mucoase (din sistemul lateral cefalic), dar în locul acestora există rânduri de genipori. Pteroticul se află în jos în contact cu bazioccipitalul. Coastele (atât cele ventrale cât și cele dorsale) și oasele intermusculare lipsesc; în schimb parapofizele vertebrelor, care înlocuiesc coastele, sunt alungite și se află
Singnatiforme () [Corola-website/Science/335727_a_337056]
-
oxiuriaza la oameni. Oxiurii sunt helminți care fac parte din încrengătura nematodelor. Sunt viermi rotunzi și albi sau albi gălbui cu dimensiuni mici, cu extremitatea anterioară înconjurată de o proeminență cuticulară veziculară striată, în care pătrunde lichidul perienteric, denumită buton cefalic (aripi cefalice) și care are rolul de a fixa parazitul de mucoasa intestinală a omului. Oxiurii au două creste laterale (aripi laterale) longitudinale care permit identificarea ușoară a acestor paraziți pe secțiuni anatomopatologice. Aparatul digestiv este compus dintr-un esofag
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
oameni. Oxiurii sunt helminți care fac parte din încrengătura nematodelor. Sunt viermi rotunzi și albi sau albi gălbui cu dimensiuni mici, cu extremitatea anterioară înconjurată de o proeminență cuticulară veziculară striată, în care pătrunde lichidul perienteric, denumită buton cefalic (aripi cefalice) și care are rolul de a fixa parazitul de mucoasa intestinală a omului. Oxiurii au două creste laterale (aripi laterale) longitudinale care permit identificarea ușoară a acestor paraziți pe secțiuni anatomopatologice. Aparatul digestiv este compus dintr-un esofag muscular de
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
regiunea perianală în cavitatea bucală, fie direct, pe degete, fie indirect, contaminând diferite obiecte sau alimente. După ingestie, ouăle infectante eclozează în stomac și duoden și dau naștere la o larvă rabditoidă. Această larvă, puțin mobilă și lipsită de armătură cefalică, cu o lungime de 140-150 µm, migrează spre ileon, cec și apendice. Prin două năpârliri, în intestinul subțire, larvele devin viermi adulți în momentul în care ajung în zona ileocecală. Viermi adulți se localizează în regiunea ileocecală a intestinului, mai
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
1789), parazit al câinelui, sunt rareori implicați în tricocefalozele umane. Viermii adulți de "Trichuris trichiura", sunt de culoare albă sau roz murdară, masculul măsoară 30-45 mm, femela este mai mai mare și măsoară 35-50 mm. Ei includ o parte anterioară cefalică efilată , de aproximativ 100 μm în diametru, care conține esofagul, și o porțiune caudală mai mare, de aproximativ 500 μm în diametru, care conține intestinul și aparatul reproducător. Raportul dintre lungimea părții anterioare efilate și lungimea totală a viermelui este
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
1000-2000 ouă în decurs de 1 lună. La depunere, ouăle sunt învelit într-o substanță albuminoasă aglutinantă, formând o aglomerare voluminoasă ce rămâne un timp fixată de partea anterioară a căpușei. Această substanță este secretată de o glandă specială, glanda cefalică sau organul lui Gene, situată la partea anterioară a scutului chitinos. Ouăle cad apoi de pe femelă pe sol, și rămân atașate unele de altele în formă de grămezi. După depunerea ouălor, femela se usucă și moare. În natură, ouăle sunt
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
furnizează informația necesară. Cercetările au ddescoperit la aceste arahnide 11 tipuri de organe senzitive specializate în: chemorecepție, mecanorecepție, termorecepție etc. Aceste organe pot fi distribuite pe suprafața corpului solitar sau în grupuri. Aparatul cardio-vascular include o inimă și o aortă cefalic scurtă, ce alimentează masa ganglionară . Respirația are loc prin trahei ramificate, care se deschid prin stigme situate pe partea dorsală a prosomei. Cel puțin o specie braziliană are un „plastron” care împiedică pătrunderea apei în trahei în timpul ploilor . Tubul digestiv
Ricinulei () [Corola-website/Science/318748_a_320077]
-
și a membranei alveolo-capilare FIG.2.3. Interdependența alveolară previne colabarea alveolelor 66 2.1.3. Dez voltarea plămânilor. Modificările postnatale. Plămânii der ivă din por țiunea posterioară a tubului rezultat din mugurele epitelial din regiunea anterioară a intestinului primitiv cefalic. Până la naștere lumenul alveolar este căptușit cu celule înalte și nu conține aer ci lichid amniotic. Fătul prezintă unele mișcări respiratorii cu amplitudine și frecvență variabile care nu sunt legate de gradul de oxigenare al sângelui fetal, ci au rolul
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
de pericard care formează o cavitatea umplută cu hemolimfă. Șapte perechi de mușchi laterali, de care e fixată inima, sunt responsabili de extinderea inimii. Iar contracția e realizată de mușchii circulari ai inimii. Anterior și posterior pornesc câte o aortă cefalică și, respectiv, posterioară. Ambele aorte se ramifica în arterea care se deschid în hemocel, adică în lacunele dintre organe. În plus, de la fiecare cameră a inimii pornesc câte o arteră laterală, în total 8 arterii. Două arterii din regiunea prosomei
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
se întrerupe tratamentul stomatologic; suplimentarea analgeziei prin: suplimentarea anesteziei locale, având în vedere controlul strict al administrării, astfel încât să nu se depășească doza maximă de soluție anestezică și administrarea de analgezice; pacientul este așezat în poziție semișezândă, cu elevarea extremității cefalice la 40° față de planul orizontal; administrarea de oxigen 100% pe mască; monitorizarea continuă a semnelor vitale (tensiune arterială, puls); în cazul menținerii tensiunii arteriale la valori ridicate: ose administrează Nifedipin, o capsulă de 10 mg pe cale orală; oefectul Nifedipinului se
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
tabloul clinic al cardiopatiilor ischemice se întâlnesc următoarele manifestări bucale: 1.glosodinia, 2.durerea mandibulară, 3.durerea gingivo-cardiacă sau cardio-gingivală, 4.tulburări salivare. De cele mai multe ori, se întâlnesc, tulburări salivare: hiposalivație, xerostomie. Culoarea palidă a extremităților, în special a extremității cefalice, este rezultatul aceleiași stări anxioase cu vasoconstricție periferică. Uneori, iradierea durerii la nivelul mandibulei, gingiei sau limbii (glosodinia), se poate confunda cu durerea proprie a acestora. Alteori, la aceasta se adaugă sughițul și chiar vărsăturile. Aceste manifestări clinice le întâlnim
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]