123 matches
-
Pornește de la Pădurea Dumbrava până la hotar cu satul Coada Izvorului, județul Prahova. Lungime totală - 8 km, din care pe teritoriul comunei Vlădeni 6 km. Asfaltat pe o lungime de 4,487 km. Str. Principală - situată pe DC 25 A, de la Cegă Vasile (pe partea stângă) și Cegă Gheorghe (pe partea dreaptă) până la Dorobanțu Nicolae (pe partea stângă) și Furcelea Vasile (pe partea dreaptă), cu o lungime de 3,487 km și o valoare de 6,974 lei." și coloana 6 va
HOTĂRÂRE nr. 1.610 din 16 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa, precum şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.443/2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218973_a_220302]
-
cu satul Coada Izvorului, județul Prahova. Lungime totală - 8 km, din care pe teritoriul comunei Vlădeni 6 km. Asfaltat pe o lungime de 4,487 km. Str. Principală - situată pe DC 25 A, de la Cegă Vasile (pe partea stângă) și Cegă Gheorghe (pe partea dreaptă) până la Dorobanțu Nicolae (pe partea stângă) și Furcelea Vasile (pe partea dreaptă), cu o lungime de 3,487 km și o valoare de 6,974 lei." și coloana 6 va avea următorul cuprins: "HCL nr. 31
HOTĂRÂRE nr. 1.610 din 16 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa, precum şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.443/2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218973_a_220302]
-
reproducerii artificiale pentru obținerea de puiet pentru acvacultură și popularea de susținere a bazinelor piscicole naturale. ... (2) Speciile de sturioni la care face referire alin. (1) sunt: ... a) viză (Acipenser nudiventris); ... b) nisetru (Acipenser gueldenstaedt); ... c) păstrugă (Acipenser stellatus); ... d) cegă (Acipenser ruthenus); ... e) morun (Huso huso). ... Articolul 2 (1) Capturarea unui număr limitat de reproducători vii de sturioni din speciile prevăzute la art. 1 alin. (2) prin metode de pescuit nedistructive se face în baza unei autorizații speciale de capturare
ORDIN nr. 70 din 22 martie 2010 privind pescuitul reproducătorilor vii de sturioni în vederea folosirii acestora în scopul reproducerii artificiale pentru obţinerea de puiet pentru acvacultură şi popularea de susţinere a bazinelor piscicole naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221227_a_222556]
-
pentru emiterea autorizației speciale de pescuit în scop științific; ... c) pentru emiterea autorizației de pescuit a speciilor protejate - reproducători de sturioni: ... 1. morun femelă; 2. morun mascul; 3. nisetru femelă; 4. nisetru mascul; 5. păstrugă femelă; 6. păstrugă mascul; 7. cegă femelă; 8. cegă mascul; d) pentru autorizarea pescuitului prin eliberarea permiselor de pescuit. ... Articolul 4 (1) Cuantumul taxelor de autorizare este de: ... a) 200 lei pentru o cantitate de pește de până la 10 tone, la emiterea autorizației de pescuit comercial
HOTĂRÂRE nr. 1.016 din 3 septembrie 2008 privind cuantumul taxelor de licenţiere şi autorizare în pescuit şi acvacultură. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202630_a_203959]
-
speciale de pescuit în scop științific; ... c) pentru emiterea autorizației de pescuit a speciilor protejate - reproducători de sturioni: ... 1. morun femelă; 2. morun mascul; 3. nisetru femelă; 4. nisetru mascul; 5. păstrugă femelă; 6. păstrugă mascul; 7. cegă femelă; 8. cegă mascul; d) pentru autorizarea pescuitului prin eliberarea permiselor de pescuit. ... Articolul 4 (1) Cuantumul taxelor de autorizare este de: ... a) 200 lei pentru o cantitate de pește de până la 10 tone, la emiterea autorizației de pescuit comercial, cu caracter temporar
HOTĂRÂRE nr. 1.016 din 3 septembrie 2008 privind cuantumul taxelor de licenţiere şi autorizare în pescuit şi acvacultură. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202630_a_203959]
-
450 lei/kg icre extrase din femela de păstrugă în stare vie, destinate producerii de puiet de păstrugă; 6. păstrugă mascul - 350 lei/kg lapți extrași din masculul de păstrugă în stare vie, destinați producerii de puiet de păstrugă; 7. cegă femelă - 300 lei/kg icre extrase din femela de cegă în stare vie, destinate producerii de puiet de cegă; 8. cegă mascul - 200 lei/kg lapți extrași din masculul de cegă în stare vie, destinați producerii de puiet de cegă
HOTĂRÂRE nr. 1.016 din 3 septembrie 2008 privind cuantumul taxelor de licenţiere şi autorizare în pescuit şi acvacultură. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202630_a_203959]
-
stare vie, destinate producerii de puiet de păstrugă; 6. păstrugă mascul - 350 lei/kg lapți extrași din masculul de păstrugă în stare vie, destinați producerii de puiet de păstrugă; 7. cegă femelă - 300 lei/kg icre extrase din femela de cegă în stare vie, destinate producerii de puiet de cegă; 8. cegă mascul - 200 lei/kg lapți extrași din masculul de cegă în stare vie, destinați producerii de puiet de cegă; f) 50 lei pentru eliberarea permisului de pescuit comercial; ... g
HOTĂRÂRE nr. 1.016 din 3 septembrie 2008 privind cuantumul taxelor de licenţiere şi autorizare în pescuit şi acvacultură. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202630_a_203959]
-
păstrugă mascul - 350 lei/kg lapți extrași din masculul de păstrugă în stare vie, destinați producerii de puiet de păstrugă; 7. cegă femelă - 300 lei/kg icre extrase din femela de cegă în stare vie, destinate producerii de puiet de cegă; 8. cegă mascul - 200 lei/kg lapți extrași din masculul de cegă în stare vie, destinați producerii de puiet de cegă; f) 50 lei pentru eliberarea permisului de pescuit comercial; ... g) 30 lei pentru eliberarea permisului de pescuit recreativ/sportiv
HOTĂRÂRE nr. 1.016 din 3 septembrie 2008 privind cuantumul taxelor de licenţiere şi autorizare în pescuit şi acvacultură. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202630_a_203959]
-
350 lei/kg lapți extrași din masculul de păstrugă în stare vie, destinați producerii de puiet de păstrugă; 7. cegă femelă - 300 lei/kg icre extrase din femela de cegă în stare vie, destinate producerii de puiet de cegă; 8. cegă mascul - 200 lei/kg lapți extrași din masculul de cegă în stare vie, destinați producerii de puiet de cegă; f) 50 lei pentru eliberarea permisului de pescuit comercial; ... g) 30 lei pentru eliberarea permisului de pescuit recreativ/sportiv, începând cu
HOTĂRÂRE nr. 1.016 din 3 septembrie 2008 privind cuantumul taxelor de licenţiere şi autorizare în pescuit şi acvacultură. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202630_a_203959]
-
stare vie, destinați producerii de puiet de păstrugă; 7. cegă femelă - 300 lei/kg icre extrase din femela de cegă în stare vie, destinate producerii de puiet de cegă; 8. cegă mascul - 200 lei/kg lapți extrași din masculul de cegă în stare vie, destinați producerii de puiet de cegă; f) 50 lei pentru eliberarea permisului de pescuit comercial; ... g) 30 lei pentru eliberarea permisului de pescuit recreativ/sportiv, începând cu data de 1 ianuarie 2009; ... h) 10 lei pentru eliberarea
HOTĂRÂRE nr. 1.016 din 3 septembrie 2008 privind cuantumul taxelor de licenţiere şi autorizare în pescuit şi acvacultură. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202630_a_203959]
-
cegă femelă - 300 lei/kg icre extrase din femela de cegă în stare vie, destinate producerii de puiet de cegă; 8. cegă mascul - 200 lei/kg lapți extrași din masculul de cegă în stare vie, destinați producerii de puiet de cegă; f) 50 lei pentru eliberarea permisului de pescuit comercial; ... g) 30 lei pentru eliberarea permisului de pescuit recreativ/sportiv, începând cu data de 1 ianuarie 2009; ... h) 10 lei pentru eliberarea permisului de pescuit recreativ/sportiv pentru elevi și studenți
HOTĂRÂRE nr. 1.016 din 3 septembrie 2008 privind cuantumul taxelor de licenţiere şi autorizare în pescuit şi acvacultură. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202630_a_203959]
-
puiet pentru acvacultură, pentru popularea de susținere a bazinelor piscicole naturale, precum și în scop științific. ... (2) Speciile de sturioni care se pot pescui potrivit alin. (1) sunt: ... a) viză (Acipenser nudiventris); ... b) nisetru (Acipenser gueldenstaedt); ... c) păstrugă (Acipenser stellatus); ... d) cegă (Acipenser ruthenus); ... e) morun (Huso huso). ... Articolul 2 (1) Capturarea unui număr limitat de sturioni vii din speciile prevăzute la art. 1 alin. (2), prin metode de pescuit nedistructive, se face în baza unei autorizații de pescuit de sturioni emise
ORDIN nr. 75 din 12 aprilie 2012 privind autorizarea exercitării pescuitului sturionilor în scopul reproducerii artificiale pentru obţinerea de puiet pentru acvacultură şi popularea de susţinere a bazinelor piscicole naturale, precum şi în scop ştiinţific. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240771_a_242100]
-
sturioni în apele naturale de pe teritoriul României. ... (2) Speciile de sturioni la care face referire alin. (1) sunt: ... a) viza (Acipenser nudiventris) - specie critic periclitată; ... b) nisetru (Acipenser gueldenstaedti) - specie critic periclitată; ... c) păstruga (Acipenser stellatus) - specie critic periclitată; ... d) cega (Acipenser ruthenus) - specie vulnerabilă; ... e) morun (Huso huso) - specie critic periclitată. ... Articolul 2 Scopul prezentului ordin este asigurarea conservării și refacerii populațiilor de sturioni din speciile prezentate la art. 1 alin. (2), prin interzicerea temporară a pescuitului în scop comercial
ORDIN nr. 84 din 24 aprilie 2012 privind măsurile de refacere şi conservare a populaţiilor de sturioni din habitatele piscicole naturale şi dezvoltarea acvaculturii de sturioni în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241248_a_242577]
-
sturioni în apele naturale de pe teritoriul României. ... (2) Speciile de sturioni la care face referire alin. (1) sunt: ... a) viza (Acipenser nudiventris) - specie critic periclitată; ... b) nisetru (Acipenser gueldenstaedti) - specie critic periclitată; ... c) păstruga (Acipenser stellatus) - specie critic periclitată; ... d) cega (Acipenser ruthenus) - specie vulnerabilă; ... e) morun (Huso huso) - specie critic periclitată. ... Articolul 2 Scopul prezentului ordin este asigurarea conservării și refacerii populațiilor de sturioni din speciile prezentate la art. 1 alin. (2), prin interzicerea temporară a pescuitului în scop comercial
ORDIN nr. 1.302 din 27 aprilie 2012 privind măsurile de refacere şi conservare a populaţiilor de sturioni din habitatele piscicole naturale şi dezvoltarea acvaculturii de sturioni în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241257_a_242586]
-
cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările ulterioare, se aprobă capturarea unui număr maxim de exemplare din specii de pești de pe cursul râului Prut, după cum urmează: a) Eudontomyzon mariae (cicar) - 25 de exemplare; ... b) Acipenser ruthenus (cegă) - 25 de exemplare; c) Aspius aspius (avat) - 25 de exemplare; ... d) Barbus barbus (mreană) - 25 de exemplare; e) Carassius carassius (caracudă) - 25 de exemplare; ... f) Chalcalburnus chalcoides (oblet mare) - 25 de exemplare; g) Gobio albipinnatus (porcușor de nisip) - 25 de
ORDIN nr. 704 din 8 mai 2014 privind aprobarea derogării în scop ştiinţific pentru unele specii de peşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261866_a_263195]
-
România, aflate în diverse grade de periclitare. ... (2) Speciile de sturioni la care face referire alin. (1) sunt: ... a) viza (Acipenser nudiventris) - specie critic periclitată; ... b) nisetru (Acipenser gueldenstaedti) - specie critic periclitată; ... c) păstruga (Acipenser stellatus) - specie critic periclitată; ... d) cega (Acipenser ruthenus) - specie vulnerabilă; ... e) morun (Huso huso) - specie critic periclitată. ... Articolul 2 Scopul prezentului ordin este asigurarea conservării și refacerii populațiilor de sturioni din speciile prevăzute la art. 1 alin. (2), prin măsuri de interzicere temporară a pescuitului acestora
ORDIN nr. 715 din 12 aprilie 2016 privind măsurile de refacere şi conservare a populaţiilor de sturioni din habitatele piscicole naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271118_a_272447]
-
România, aflate în diverse grade de periclitare. ... (2) Speciile de sturioni la care face referire alin. (1) sunt: ... a) viza (Acipenser nudiventris) - specie critic periclitată; ... b) nisetru (Acipenser gueldenstaedti) - specie critic periclitată; ... c) păstruga (Acipenser stellatus) - specie critic periclitată; ... d) cega (Acipenser ruthenus) - specie vulnerabilă; ... e) morun (Huso huso) - specie critic periclitată. ... Articolul 2 Scopul prezentului ordin este asigurarea conservării și refacerii populațiilor de sturioni din speciile prevăzute la art. 1 alin. (2), prin măsuri de interzicere temporară a pescuitului acestora
ORDIN nr. 545 din 11 aprilie 2016 privind măsurile de refacere şi conservare a populaţiilor de sturioni din habitatele piscicole naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271115_a_272444]
-
lopătari, căprioare, fazani, etc. În privința peștilor în apele Siretului și Prutul se găsește predominant crap, șalău și mai rar somn. În apele Bârladului, Gerului, Chinejei întâlnim bibanul și cleanul. În Dunăre lângă Galați se găsesc pești mari, migratori ca nisetrul, cega, păstruga, morunul dar și semimigratori ca somnul, crapul, plătica, babușca, șalăul,carasul etc. Primăvara apare și scrumbia de Dunăre. Primele semne ale unei așezări permanente în zona municipiului Galați s-au găsit pe malul estic al bălții Mălina (în nord-vestul
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Gârla Vidroiului, Gârla Lungă, Văslui și a apelor din râurile Oltul, Călmățui, Urlui, Vedea, Teleorman, în fiecare primăvară luncile primeau cele necesare dezvoltării vegetației pentru creșterea animalelor, a pomilor. Lacurile primeau apă proaspătă în care creșteau peștele ( albitură, crapi, caras, cegă, ghindari, lin, etc..), melci, scoici,etc. La margini de lacuri creșteau: trestie, papură, păpurici, iar în stufăriș trăiau păsări sălbatice (rațe, gâște, stârci, bodârlăi, lișițe, etc. ). Pădurile de stejari, de fagi și frasini împodobeau aceste pământuri, îmbogățeau zilnic atmosfera cu
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
de mamifere: vidra (lutra lutra), hermelina (Mustera erminea), nurca europeană (Mustela lutreola) ș.a. Ihtiofauna complexului acvatic este reprezentată de peste 30 de specii de pești: crapul, carasul, plătica, văduvița, avatul, babușca, somonul, șalăul, cosașul ș.a. Specii rare: plătica de Dunăre, bibanul-soare, cega, soretele, mihalțul ș.a.
Prutul de Jos () [Corola-website/Science/308721_a_310050]
-
surse documentare atestă că originea pisciculturii datează din epoca romană și este în legatură cu propagarea creștinismului, în scopul respectării preceptelor religioase privind regimul alimentar. Comunitățile monahale au avut un rol important în dezvoltarea pisciculturii. În Rusia, primele heleștee cu cegă s-au construit în secolul al XIII-lea la mănăstirea Serghiev, iar în secolele XV și XVI se constituie mari crescătorii de pește. La începutul sec. al XIX-lea crescătoriile iau forma actuală, cele mai mari crescătorii aflându-se în
Acvacultură () [Corola-website/Science/312513_a_313842]
-
pește, aici viețuind aproximativ 40 de specii de pește. Un studiu amănunțit al faunei piscicole din lacul Ialpug, efectuat în anul 1937, a scos în evidență 28 de specii de pești și anume: babușcă albă, biban, bâtcă, caracudă (caras moldovenesc), cegă, cosac, crap, crap-caras (caracudă argintie), ghiborț, glavoc, guvid de baltă, guvid negru, lin, mreană, obleț, ovat, păstrugă, plătică, porcușor, roșioară, sabiță, scrumbie, somn, șalău, știucă, tiulcă, țipar-chișcar, văduviță . Pescuitul are caracter industrial, în apropierea satelor existând ferme piscicole. În prezent
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
săptămânii de doliu, permisiunea de a călători cu trenul în timpul Sabatului, combinarea meditației religioase cu cea filozofică, exprimarea credinței că evreii trebuie să-i privească pe creștini ca "frații" lor, schimbări în ordinea desfășurării slujbei religioase, îngaduința de a mânca cega, pește care ar corespunde preceptelor biblice, oficierea ceremoniei de căsătorie în interiorul sinagogii, rostirea rugăciunilor în limba ebraică și germană; aceste practici au fost preluate de comunitatea din Pesta, dar au provocat dispute între conservatori și reformiști. A ajutat construirea unei
Áron Chorin () [Corola-website/Science/314881_a_316210]
-
sitarul, lișița, cocorul ș.a. În fluviul Dunărea și bălțile lăturalnice trăiesc diverse specii de pești: statornici (somn, mreană, șalău, biban, lin, țipar, crap, roșioară, babușcă, avat, ghibor, bibanul soare, guvidil, săbiuța, știuca) sau călători (scrumbia, rizeafca, nisetrul, morunul, păstruga și cega). Locuit din antichitate, orașul se numea "Noviodunum", un nume de proveniență celtică ("dunum" înseamnă în limba celtă "așezare fortificată"), de asemenea existând și o așezare dacică numită "Genucla" în vecinătate. În 514 î.Hr., Darius cel Mare a luptat în această
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
mare. Puietul coboară și el în mare, dar mai încet, în anumite locuri se oprește o perioadă de timp. O parte din pui mai stau în partea de jos a Dunării încă 1-2 ani. Are importanța economică, fiind pescuit. După cegă, nisetrul are carnea cea mai gustoasă dintre acipenseride. Se consumă proaspătă, sărată sau afumată. Se pregătește și ca marinată. Din spinarea sărată, uscată sau afumată se prepară batogul sau balâcul. Foarte prețuite sunt icrele lui, de coloare cenușie închisă și
Nisetru () [Corola-website/Science/319331_a_320660]