123 matches
-
surse documentare atestă că originea pisciculturii datează din epoca romană și este în legatură cu propagarea creștinismului, în scopul respectării preceptelor religioase privind regimul alimentar. Comunitățile monahale au avut un rol important în dezvoltarea pisciculturii. În Rusia, primele heleștee cu cegă s-au construit în secolul al XIII-lea la mănăstirea Serghiev, iar în secolele XV și XVI se constituie mari crescătorii de pește. La începutul sec. al XIX-lea crescătoriile iau forma actuală, cele mai mari crescătorii aflându-se în
Acvacultură () [Corola-website/Science/312513_a_313842]
-
pește, aici viețuind aproximativ 40 de specii de pește. Un studiu amănunțit al faunei piscicole din lacul Ialpug, efectuat în anul 1937, a scos în evidență 28 de specii de pești și anume: babușcă albă, biban, bâtcă, caracudă (caras moldovenesc), cegă, cosac, crap, crap-caras (caracudă argintie), ghiborț, glavoc, guvid de baltă, guvid negru, lin, mreană, obleț, ovat, păstrugă, plătică, porcușor, roșioară, sabiță, scrumbie, somn, șalău, știucă, tiulcă, țipar-chișcar, văduviță . Pescuitul are caracter industrial, în apropierea satelor existând ferme piscicole. În prezent
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
săptămânii de doliu, permisiunea de a călători cu trenul în timpul Sabatului, combinarea meditației religioase cu cea filozofică, exprimarea credinței că evreii trebuie să-i privească pe creștini ca "frații" lor, schimbări în ordinea desfășurării slujbei religioase, îngaduința de a mânca cega, pește care ar corespunde preceptelor biblice, oficierea ceremoniei de căsătorie în interiorul sinagogii, rostirea rugăciunilor în limba ebraică și germană; aceste practici au fost preluate de comunitatea din Pesta, dar au provocat dispute între conservatori și reformiști. A ajutat construirea unei
Áron Chorin () [Corola-website/Science/314881_a_316210]
-
Gârla Vidroiului, Gârla Lungă, Văslui și a apelor din râurile Oltul, Călmățui, Urlui, Vedea, Teleorman, în fiecare primăvară luncile primeau cele necesare dezvoltării vegetației pentru creșterea animalelor, a pomilor. Lacurile primeau apă proaspătă în care creșteau peștele ( albitură, crapi, caras, cegă, ghindari, lin, etc..), melci, scoici,etc. La margini de lacuri creșteau: trestie, papură, păpurici, iar în stufăriș trăiau păsări sălbatice (rațe, gâște, stârci, bodârlăi, lișițe, etc. ). Pădurile de stejari, de fagi și frasini împodobeau aceste pământuri, îmbogățeau zilnic atmosfera cu
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
de mamifere: vidra (lutra lutra), hermelina (Mustera erminea), nurca europeană (Mustela lutreola) ș.a. Ihtiofauna complexului acvatic este reprezentată de peste 30 de specii de pești: crapul, carasul, plătica, văduvița, avatul, babușca, somonul, șalăul, cosașul ș.a. Specii rare: plătica de Dunăre, bibanul-soare, cega, soretele, mihalțul ș.a.
Prutul de Jos () [Corola-website/Science/308721_a_310050]
-
lopătari, căprioare, fazani, etc. În privința peștilor în apele Siretului și Prutul se găsește predominant crap, șalău și mai rar somn. În apele Bârladului, Gerului, Chinejei întâlnim bibanul și cleanul. În Dunăre lângă Galați se găsesc pești mari, migratori ca nisetrul, cega, păstruga, morunul dar și semimigratori ca somnul, crapul, plătica, babușca, șalăul,carasul etc. Primăvara apare și scrumbia de Dunăre. Primele semne ale unei așezări permanente în zona municipiului Galați s-au găsit pe malul estic al bălții Mălina (în nord-vestul
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
sau nenorocirea altora? O epavă fără dinți, cu pungi la ochi, hămesit după un castron cu ceva murdar în el, dar care îl făcea hulpav, cum poate nu fusese el niciodată la recepțiile cu icre negre și cine știe ce rarități, păstrugă, cegă, pești, nisetri... Mulți dintre ei au scăpat și redevenind liberi au putut să se dedice cu strălucire profesiunilor lor inițiale, de ingineri, chimiști, medici sau matematicieni. Numai foamea și pierderea libertății pot degrada o ființă umană. Foști miniștri, subsecretari de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
păreau că se simt bine, făceau netulburați gesturile lor grotești, virile, impresionante. Fiecare îți semnala dimensiunea braconajului: erai invitat să te-oprești și să beneficiezi, cu încredere. Dacă aveai proasta inspirație să cobori, te pricopseai cu un nisetru sau o cegă, de îți duhnea o lună portbagajul; când ajungeai la Constanța și-i tăiai burta, o găseai umplută cu pietre, să atârne la cântar. Sătenii îți mai vindeau icre negre, te puneau să guști, erau nemaipomenite; când desfăceai acasă borcanul, curgeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
tu erai pe cale să refuzi. În cele din urmă Îi numărai, cu durere În suflet, sutele albastre. Cei care vreau să-și aleagă marfa se Înfățișau la marele speculant cu un curcan gras În brațe, cu vreun clapon, cu o cegă sau păstrugă prăvălită Într-o ladă cu gheață, damigene cu vin nobil și curat, făcut din struguri furați de prin viile IAS-ului, pielicele de astrahan, borcane cu miere, purcei numai buni de băgat Întregi la cuptor, covoare și macate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și țuică, femeile - zarzavaturi, mizilic, pâine și prăjituri. Camionul Îi duce mereu tot Într-un loc: pe malul Dunării, lângă Coliba Pescarilor. Până sunt potrivite mesele și scaunele, pescarii dau o toană-două cu setca și se Întorc cu barca plină: cegă, crap, păstrugă. Plătica, oricât ar fi de mare, o aruncă Înapoi În apă, că are prea multe oase și prea puțin gust. Se Încing focurile sub ceaune și sub grătarul lui Tatapopii. Pescarii, dacă le dai o vadră de vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cafeaua care fierbea Într-o oală pe jar. Foiște a luat În stăpânire castronul și s-a pus pe hăpăit. Cucoanele avuseseră parte de cele mai bune părți de pește, așa că Foiște s-a ales cu o ditamai bucata de cegă, fără pic de os, numai carne și un fel de zgârci În loc de șiră...”. Vinul li se urcase la cap și toți trei se simțeau ușori și veseli, cum stăteau pe spate, cu mâinile sub cefe. Băură iară. Gropanul nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nr. l, 1994, 13-16. [35] CĂLĂRAȘU, CRISTINA, Modernizarea predării limbii române. Paralele românofranceze (1), LL, nr. l, 1994, 104-109 [res. fr.]; (//), nr. 3-4, 109-114 [res. fr.]. [36] CĂLIN, MARIN, Limbajul pedagogic - o modă ?, Tribînv, 5, nr. 51-52, 1994, 3. [37] CEGA, ELENA, Predarea simultană. Exerciții de activitate independentă la gramatică, Tribînv, 5, nr. 43, 1994, 7 [clasa a IV-a]. [38] CHIRIȚĂ, CORNELIA, Probleme ale terminologiei științifice în învățământul preuniversitar (I), LL, nr. 2, 1994, 127-128 [Engl. Ab.]. [39] CHISU, MIHAI
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
slujbașul, pentru delăsare în chestiuni de protocol. Dar cei trei nu sunt indivizi oarecare: „Unul e din Burdușani,/ Altul e din Cegani,/ Al treilea din Lupșani”. Localitățile nu ne spun mare lucru (deși se citează Cegani, cu direcție la peștele cegă; altfel spus, în economia eposului se pune în mișcare, printre altele, și onomastica, după cum am văzut, alături de toponimie), dar se vede că erau stăpîni pe locuri bine cotate, cum „mic de ciobănaș” dispunea de turme fabuloase. Moșnegii purtau în fală
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
reduce viața la bacterii anaerobe. Cele mai multe viețuitoare trăiesc în vecinătatea țărmurilor. Sunt specii de alge, animale de fund (midii, stridii) sau care înoată (meduze, scrumbii, stavrizi, chefali, calcani etc.). Dintre pești o importanță economică deosebită au sturionii (morunul, nisetrul, păstruga, cega, care în perioada depunerii icrelor pătrund în cursul inferior al fluviilor. În lungul țărmurilor trăiesc specii de pescăruși și alte păsări concentrate în spațiul Deltei Dunării, al limanelor și al lagunelor. Importanța economică - Marea Neagră permite statelor riverane realizarea legăturilor comerciale
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
barbă de stăpân, Clatină-i la Ciprul Negru, în albeață De sonoră vale, într-o dimineață! Vis al Dreptei Simple! Poate geometria Săbiilor trase la Alexandria, Libere, sub ochiul de senin oțel, În neclătinatul idol El Gahel. Inegala creastă, sulițată cegă, Lame limpezi duse-n țara lui norvegă! Răcoriți ca scuții zonelor de aer, Resfirați cetatea norilor în caier, Eu sub piatra turcă, luat de Isarlâk, La o albă apă întru bâldâbâc! Ele să-mi clipească vecinice, abstracte, Din culoarea minții
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
stabilit că produsele rezultate În urma fermentației se transformă În acizi iritanți și În reziduuri nedigerabile care rănesc, mecanic sau chimic, peretele colonului inflamat. De asemenea se exclud grăsimile prăjite, carnea grasă de porc, gâscă, rață, vânat și peștele gras (nisetru, cegă, morun, somn, crap), conserve, afumături, sardele, mezeluri, slănină, șuncă, icre, rinichi, ficat, legume uscate (fasole, mazăre, bob), ouă prăjite, ciuperci, sosuri cu rântași, pâine neagră caldă, prăjituri cu frișcă, zahăr și produse zaharoase concentrate, condimente iuți (piper, boia, muștar, hrean
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
stabilit că produsele rezultate În urma fermentației se transformă În acizi iritanți și În reziduuri nedigerabile care rănesc, mecanic sau chimic, peretele colonului inflamat. De asemenea se exclud grăsimile prăjite, carnea grasă de porc, gâscă, rață, vânat și peștele gras (nisetru, cegă, morun, somn, crap), conserve, afumături, sardele, mezeluri, slănină, șuncă, icre, rinichi, ficat, legume uscate (fasole, mazăre, bob), ouă prăjite, ciuperci, sosuri cu rântași, pâine neagră caldă, prăjituri cu frișcă, zahăr și produse zaharoase concentrate, condimente iuți (piper, boia, muștar, hrean
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
asemănător unor cute, cu porțiuni curbate spre exterior și spre interior. STRUCTURA POPULAȚIEI repartiția pe grupe a unei populații, în funcție de diferitele ei caracteristici demografice, culturale și socio economice. STURIONI pești cu schelet cartilaginos, care depun icre de culoare neagră (morunul, cega, nisetrul, păstruga); prin prepararea icrelor negre se obține caviarul. SUBMERS sector din zona litorală a mărilor și oceanelor acoperit de ape. SUBSIDENȚĂ scufundare lentă și progresivă a fundului unui bazin sau a unei depresiuni, concomitent cu sedimentarea acestora. ȘINTOISM cea
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
februarie 1914, cu privire la prețul de vânzare al peștelui la magazinele Administrației Pescăriilor Statului: crapul de la 4 kg În sus, lei 1,20 kg; șalăul de la 1 kg În sus, lei 2,50; morunul lei 2,50 kg; nisetrul lei 3; cega de la 1 kg În sus 4 lei; icrele negre proaspete de morun 40-50 lei kg; de știucă 3 lei și de crap 2 lei kg; racii 10 lei suta; și ce să mai pomenesc de cara cudă, plătică, biban, lin
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
obleții argintii lăsați de Dum nezeu pentru saramura rumânului; mihalțul pentru ficații lui mari, prăjiți În tigaie; nisetrul, păstruga, chefalul și rânduni ca-de mare pentru gurile chiar cele mai sătule; iar când voiam să fug din București, mă aștep tau cegile grase de la Popina, fripte pe grătarul lui Mihai din Oltenița, sau racii uriași de la Rottenbächer, din Brașov, sau cei mărunți, pentru pilaf sau cu mujdei, din arhondăria de la Căldărușani. Nu am ales, și vă rog și pe dumneavoastră să nu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
SRD (Societatea Română Dunăreană). Vapoarele NFR circulau ziua iar SRDurile noaptea. Două curse în 24 de ore între Brăila și Vâlcov. Agriscovii erau pescari de mare. De obicei veneau acasă la 2-3 zile. Specialiști în sturioni, pescuiau laolaltă moruni, nisetri, cegă. Peștele prins era dus la cherhanale, acolo unde se scoteau și se pregăteau pentru a fi ambalate în cutii renumitele icre negre. Fiecare pescar, cred, aducea acasă cota lui neimpozabilă de pește, un morun doi, bine legați sub linia de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Educației și Cercetării nr. 3432 din 27.02.2003, este inclusă o listă de 38 personalități ucrainene, între care și "Miroslava ȘANDRU". La 21 martie 2009, din inițiativa lui Ostap Borodai-Șandru și cu sprijinul autorităților locale și al învățătorului Gheorghe Cega, a fost inaugurat Muzeul Memorial "Miroslava și Daniel Șandru" în clădirea școlii din Nisipitu. Întregul fond expozițional a fost asigurat și confecționat pe cheltuiala inițiatorului și cuprinde numeroase manuscrise, note și obiecte personale, mari panouri, fotomontaje cu diferite tematici, albume
Miroslava Șandru () [Corola-website/Science/322025_a_323354]
-
reprezentantul INDD. În opinia cercetătorului Radu Suciu, în lipsa unor informații privind eficiența programului de populare a Dunării cu sturioni, decizia din 2010 a Ministerului Agriculturii privind sistarea programului de populare este una îndreptățită. Considerați 'dinozaurii Dunării', speciile de sturion - morun, cegă, păstrugă și nisetrul - constituie una dintre cele mai valoroase resurse de origine animală de pe Terra, Dunărea inferioară fiind unul din ultimele areale (singurul din Uniunea Europeană) în care aceste specii cresc și se reproduc în mod natural. Ca urmare a declinului
Programul României de populare a Dunării cu sturioni, evaluat prin Programul Operaţional de Pescuit () [Corola-journal/Journalistic/25175_a_26500]
-
lista încheindu-se cu icrele roșii obținute de la somon - icre de Manciuria - evaluate cam la 1 milion de lei kilogramul”. Din cele 29 de specii de sturioni existente în apele lumii, în România se întâlnesc doar patru specii: morunul, nisetrul, cega și păstruga. Și asta pentru că șipul și viza au dispărut practic din fauna acvatică a țării. Prin construcția barajului de la Porțile de Fier, sturionii nu mai migrează în amonte, iar reproducerea lor naturală este tot mai periclitată. Cât se câștigă
Agenda2005-02-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283260_a_284589]
-
Simona Vasilache Anecdotica romanelor bune nu-i un capitol de istorie literară. Rezumatele, care extrag ideea principală (barbară preocupare, întocmai ca lucrătura lui Pirgu, cu cuțitul, în cega rasol), o sar. Iar cititorii grăbiți ai rezumatelor rămîn cu ideea, plăcută ca un os de pește. Și proza care-a conținut-o le pare, firesc, o conservă. Se pot încerca, pe urmă, toate strategiile de resuscitare. Una dintre ale
Musca din farfurie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8592_a_9917]