63,037 matches
-
care nu vrea să ascundă adevărul. Adam, german luat drept evreu, previne aproape de la începutul cărții: "Posteritatea trebuie să știe totul cât mai exact cu putință.") Va fi închis timp de nouă ani. În 1964, aflat de șapte ani în celulă, spune că e citat într-o piesă de teatru de Weiss, unde era acuzat că trimisese la gazare 1200 de copii. Procurorul Klüger, în 1965, îl numește "monstru" cinic și demonic. Ca aproape toți vinovații, niciodată Capesius nu se recunoaște
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
timpul și spațiul fug de sub picioarele autorului, acesta rămîne suspendat în vid, himerele îl fac zob, îl lovește un vînt năpraznic venit dinspre trecut etc. etc. Existența e doldora de orori: „sînt ca întemnițatul care vede printr-o crăpătură a celulei/ mereu zeci de ani același petec de cer eu văd/ cancerul care înaintează prin plămînii aceia/ îi face harcea parcea ca napoleon la austerlitz” (filmul lipit de ochii mei). Ca și: „amintirile despre zilele cînd mă iubisem cu ea/ stăteau
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
Gheorghe Grigurcu Să fie Barbu Cioculescu, în bună măsură, un adolescent întîrziat? Dacă pentru unii autori copilăria constituie "fenomenul originar", celula productivă a unei psihologii de artist și a operei ștanțate de aceasta, d-sa ne mărturisește că un asemenea rol, în ce-l privește, revine adolescenței: "La mine: trecerea din prima fază a adolescenței în cea de a doua, cu
Barbu Cioculescu par lui meme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12046_a_13371]
-
seama la slăbiciunile care, involuntar, peste "caste" și "clase", îi aseamănă, la aceeași frică nelămurită care i-a unit și înainte, și-i ține legați și acum. Citita profesoară de engleză și femeia ușoară, aruncate de Revoluție în aceeași imundă celulă, "marginalii" și protectorii lor de la "Mayrose", "vardiștii" și victimele sînt variante echivalente ale aceluiași personaj. Un personaj nehotărît, derutat, trecînd din toiul evenimentelor importante care, la mulți ani o dată, dau voie "plebei" să-și scrie, întrucîtva, istoria, în inerția tipică
Amintiri la schimb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12181_a_13506]
-
căsnicie și își dedică practic întreaga viață științei visând la o realizare incredibilă, aceea de a transforma omul într-o specie eternă chiar dacă alcătuită din particule perisabile: "Nemurirea nu însemna, în fond, decât o imunizare perfectă: dezvoltarea unui grup de celule de apărare capabile să distrugă deopotrivă excesul de combustibili proprii, oxigenul și apa, ca și orice virus sau corp străin infiltrat în organism, acționând ca un scut de protecție impenetrabil al organismului". Obsesia lui funciară este acum reformulată în termenii
O ficțiune genetică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12228_a_13553]
-
o soartă comună cu cea a maimuțelor sau a gândacilor." Fiind o confesiune, narațiunea face un salt temporar uriaș și astfel ajungem într-un viitor destul de apropiat, cca. 2050. Căutând remediul genetic împotriva morții celulare a organismului uman prin perfecționare celulelor de a se reproduce încontinuu, Robert Martin descoperă, ca efect secundar al experiențelor sale de laborator, antibioticul împotriva virusului HIV. Obsesia lui nu va fi însă vindecată de gloria obținerii Nobel-ului pentru medicină și înțelegem că opera sa științifică
O ficțiune genetică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12228_a_13553]
-
ca individ, un eșec total. Romanul are o bătaie mai lungă. Fantazând pe marginea unor chestiuni atât de importante pentru viitorul omenirii de după descoperirea nemuririi organismului uman, un capitol întreg (Celebritate) capătă înfățișarea unei utopii genetice. Posibilitatea de a îmbunătăți celulele umane imune pentru ca acestea să se reproducă la infinit evitând astfel îmbătrânirea este prilej pentru reconsiderarea întregii condiții umane, a relației omului cu lumea și mai ales cu divinitatea: "În definitiv, nemurirea trupească a oamenilor însemna și nemurirea sufletelor. Toate
O ficțiune genetică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12228_a_13553]
-
al istoriei. O poezie de sorginte concentraționară, deci a negării realului, a refugiului în imaginar și în metaforele lui, oficiau poeții. De la Radu Gyr și Vasile Voiculescu la Virgil Mazilescu și Cristian Popescu, ei și-au scris versurile pe pereții celulelor și carcerelor, ai subsolurilor și mansardelor, pe tencuielile apartamentelor din prefabricate, pe zugrăveala camerelor din cămine și blocuri și, mai nou, ironic, derizoriu și realist, feriți de "ochii albaștri" ai Securității, pe varul veceurilor acelorași închise încăperi. A fost modul
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/12608_a_13933]
-
fură mașini, fost grăjdar, cu pumn de oțel și suflet de aur. Un nătîng logoreic care vrea cu tot dinadinsul să-și facă prieteni. Greu de imaginat două ființe atît de incompatibile pe care întîmplarea le-a adunat în aceeași celulă. Muțenia încăpățânată a lui Ruby, care șade cu ochii boldiți într-un punct fix și așteaptă un moment prielnic evadării, îi dă impresia li Quentin că e, în sfîrșit, ascultat și că și-a găsit prietenul mult așteptat. Aceasta e
Să râdem cu Francis Veber by Cristina Corciovescu () [Corola-journal/Journalistic/12632_a_13957]
-
cu sufletul la gură catalizarea maselor și acceptarea condițiilor de către oficiali pentru a-l elibera pe politician, dar nu le înțelegi resorturile sau motivațiile. Lui Moro i se prezintă ca membrii unui tribunal popular, dar faptul că funcționează ca o "celulă" independentă, fără conexiuni cu "organismul" Brigăzilor Roșii (singurul semn că fac parte din ele e un steag) nu explică motivul pentru care-și arogă acest titlu. Lungmetrajul este excelent, chiar dacă inegal, filmat: se trece de la un montaj eliptic, destul de rapid
Retrospectivă "Anonimul" by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12386_a_13711]
-
specifice unei schimbări de veac "". Impresionat total și surprins de curajul și entuziasmul literar al confratelui său, devenit un personaj aproape ireal, Marin Preda asistă la proces și, îngrijorat de soarta acestuia, după două săptămâni de la arestare, îl vizitează în celulă, la Malmaison ("A fost condamnat la moarte. Noi eram în sală, de față. L-am vizitat și-n celulă, la Malmaizon. }in minte ca acum: se ținea cu mâinile de gratii și ne vorbea, mândru de isprava lui: ŤCe faceți
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
personaj aproape ireal, Marin Preda asistă la proces și, îngrijorat de soarta acestuia, după două săptămâni de la arestare, îl vizitează în celulă, la Malmaison ("A fost condamnat la moarte. Noi eram în sală, de față. L-am vizitat și-n celulă, la Malmaizon. }in minte ca acum: se ținea cu mâinile de gratii și ne vorbea, mândru de isprava lui: ŤCe faceți, bă?ť Nu era deloc speriat!"), strecurându-i printre gratiile de la fereastră scrisoarea pe care o reproducem alăturat integral
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
E de tot hazul ca, în așteptarea sângerosului Dracula, să-l vedem pe Marin Mincu căutat de ,o splendidă făptură cu ochi albaștri și cu niște plete blonde de vrăjitoare" ori căutând el, în castelul de la Visegrád, coridorul secret dinspre celula lui Vlad }epeș... Un prieten maghiar și mai mulți amici italieni îl conduc pe conaționalul nostru până în proximitatea marii lui descoperiri, dispărând apoi oportun și lăsându-l să găsească singur manuscrisul în limba valahă al Jurnalului ,draculesc". Bine ascuns într-
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
Confesiunea lui și filozofia desprinsă din ea sunt încă mai îngrozitoare decât actele sale de cruzime. Autorul creează un personaj faustic, un om deopotrivă al intelectului și al acțiunii căutând depășirea limitei unanim acceptate și siluirea cursului istoriei. Închis în celula învelită în pânza de apă a Dunării, el urcă noaptea în turn și privește stelele îndepărtate, cu o foame de absolut la antipodul instinctelor lui Dracula. În locul unui biet vampir setos de sânge și cam nătâng, avem deci un personaj
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
postmodern) și însuși Eugen Lungu (autorul unei foarte pătrunzătoare prefețe la această antologie).Excepții sunt Valentina Tăzlăuanu (teatrolog de prestigiu) și Andrei }urcanu, refugiat spre sfârșitul alfabetului, prezent cu unele din cele mai acide considerații despre ,captivii semianalfabetismului" și despre ,celula suferindă" sub persecuția proastei politici. Autoflagelarea intelectualilor și autodetestarea basarabenilor sunt fenomene înrudite cu cele din România. Ne e comună ,euforia dezastrului", cum numea Andrei Pleșu starea generală postdecembristă, reflectată într-o publicistică foarte productivă în alarme și decepții naționale
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
istorică, să vadă și străinii. După pietroaie am văzut o pădure de țepe, rămase probabil de la }epeș, tot pentru străini, că lor le place de Dracula, iar nouă ne plac țepele. Intrarea am găsit-o greu, pentru că, când am văzut celulele de sticlă de pe clădire, am crezut că am ajuns unde nu trebuia, adică la un centru de clonare a inteligenței artificioase. Și nici asta nu ne-a plăcut. Adică intrarea. Înăuntru ne-au luat bricegele și nu au făcut bine
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
dar mult mai bine, socoteau unii. Regretau moartea dictatorului, după ce dansaseră pe străzi în ziua execuției." (p.51) Sfîrșitul lui Filip este unul exemplar. Arestat în urma unei manifestații populare, el se spînzură în latrină, după ce fusese violat de colegii de celulă, iar gardianul notează în raportul său o frază cu valoare de paradox cinic: "Arestatul s-a omorît pentru că nu suporta ordinea" (p. 265). Cu siguranță, dacă va fi citită, cartea lui Alexandru Ecovoiu va stîrni - ca și precedentul său roman
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
Cristian Teodorescu Ce înseamnă să împarți celula cu cine trebuie ! Dacă n-ar fi fost ziarista de la Liberation, răpiții noștri ar fi fost și azi luați peste picior despre aventura lor la Bagdad. A căzut, așadar, ipoteza că cei trei au luat parte cu buna știință la
Clasicizarea lui Băsescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11617_a_12942]
-
Al Pilaf la negocieri acordîndu-i încredere într-o asemenea limită, n-are chiar nici un merit? Iar dacă Al Pilaf i-o fi spus lui Traian Băsescu, în taină, că prizonierii vor fi eliberați, ce ar fi trebuit să facă șeful celulei de criză? Să bată toba în tîrg, cu anticipație, ca să aibă comentatorii ce toca pe la talk-show-uri? Experiența marinărească a căzuților peste bord ar fi trebuit să-l facă pe fostul căpitan de vapor să nu zică hop pînă nu se
Brelanul lui Băsescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11687_a_13012]
-
e că imaginea aduce binișor cu ambii... Dar, prim-plan: o, e Președintele nostru, domnul Traian Băsescu, fără șuvița-moț! Uraaaa! Dar parcă nu mai e el: pentru prima dată după o lună de zile de carceră, reușește să evadeze din "celula de criză" de la Cotroceni și spune ziariștilor că "răpiții din Irak sunt în viață", că pentru domnia sa ei nu sunt ziariști (în istorie s-a mai întâmplat ca oarecine să li se adreseze chiar cu "băi, animalule!"...), ci "cetățeni români
Natură vie cu prim-ministru by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11735_a_13060]
-
Tv, îmi zice Haralampy, să mai auzim o muzică faină... Dar și acolo e jale mare: "Odată, pe înserat,/Ilie era beat,/Iar frumoasa lui Marie/Era cu Ionel la vie..." -Infidela!, sare Haralampy cu gura. Uite cum distruge alcoolul celula de bază a societății, fi-r-ar a naibii de viață!... Din fericire, chiar și din punct de vedere medical, un text de folclor contemporan-autentic, poate rezolva chiar și câte-un handicap, cum ar fi cazul unei soliste, altfel optimistă: "Joacă bine
Natură vie cu prim-ministru by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11735_a_13060]
-
și de a fi iubit, nevoia de gingășie, de tandrețe, de compasiune față de celălalt. Ea privește persoana umană ca întreg, fiind nota definitorie 41 a umanității, evidențiind diferența dintre sexe, dintre bărbat și femeie, și totodată arată că fiecare din celulele organismului uman poartă natura sexului 42. Relația sexuală implică importante, intime și profunde relații umane, care, atunci când sunt denaturate și se abat spre scopuri josnice, pot provoca o mare catastrofă 33 Michel Philippe Laroche, Un singur trup. Aventura mistică a
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
fascinează și ne atrage spre veselie și fericire; dar, la sfârșit, bucuria se transformă în nenorocire, violență și crimă. Influența alcoolului se resimte direct asupra scoarței cerebrale, provocând excitarea și aprinderea simțurilor spre pofta desfrâului; iar împreună distrug milioane de celule nervoase care niciodată nu se mai refac 86. Sfântul Ignatie Briancianinov, în lucrarea sa Tâlcuri la Patericul egiptean, arată de ce vinul era considerat printre pricinile care duc la curvie (desfrânare). Astfel, el zice: Vinul de viță în țările calde are
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
deținuți, urcat într-o dubă și transportat la Aiud. Erau atât de mulți în dubă încât atunci când s-a deschis ușa, din cauza presiunii Camil Demetrescu a căzut pe caldarâm. Dar la Aiud, iar, surpriză: în loc să fie dus într-una din celulele pe care le cunoștea prea bine, s-a trezit, spre stupoarea sa, în cabinetul directorului invitat.cu amabilitate să bea o cafea; apoi condus la gară și urcat în trenul de București cu bilet cumpărat de autorități în deplină libertate
Absurdul și grotescul unui sistem by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11783_a_13108]
-
Emilia Răchitaru, clasica păpușă fără creier) cu buna replică verbală, atestând un IQ rezonabil: "- Lucrul curios este că - interveni pe neașteptate Ursula - legăturile familiale s-au dezintegrat în realitate, acum asistăm la o reacție contra represivității uneori sufocante a acestei celule Ťdepășiteť, mai ales în Occident - dar a rămas o nostalgie, pe care poezia lirică o exploatează încă. Eu înclin să cred că relația părinți-copii e mai dificil de demontat, cere luciditate, iar asta implică dezamăgire, în vreme ce refugiul autorului în propria
Socialismul sexual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11790_a_13115]