744 matches
-
Toate elementele de lemn au pereții moderat îngroșați și intens lignificați; vasele sunt rare și diferă puțin ca diametru fața de elementele libriforme. Așadar, cele două inele concentrice de țesut conducător își au originea în activitatea cambiului. În grosimea parenchimului celulozic central se disting șiruri de vase cu orientare diferită, iar axa organului este ocupată de 3-5 vase centrale de lemn primar. Structura detaliată mai sus caracterizează, de fapt, regiunea de trecere de la rădăcină la tulpină. În lungul hipocotilului, spre nodul
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
fapt, corespund viitoarelor fascicule ce vor pătrunde în cotiledoane. Treptat se individualizează două perechi de fascicule mici, opuse, iar de o parte și de alta rămân două arcuri largi de xilem secundar, străpuns de mai multe raze medulare uniseriate, parenchimatic celulozice. Sub nodul cotiledonar conturul secțiunii transversale prin hipocotil devine eliptic-ovat, țesutul conducător formează două arii laterale dispuse față în față, de origine secundară în cea mai mare parte, iar spre cei doi poli ai secțiunii se individualizează fascicule cotiledonare. La
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
continuă și între fascicule, formând vase de liber spre exterior, dar nu și vase de lemn spre interior. La periferia liberului se observă numeroase cordoane foarte subțiri de elemente mecanice care, în acest stadiu, sunt formate din celule cu pereți celulozici, puțin îngroșați în partea terminală, conturul secțiunii transversale este pătraticdreptunghiular, cu coastele atenuate, rotunjite (fig. 8). Epiderma este formată din celule izodiametrice, cu pereții intern și extern vizibil îngroșați. Peretele extern este mult mai gros, aproape în totalitate cutinizat, realizând
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
6) fascicule libero-lemnoase de tip colateral deschis, din care două opuse sunt foarte mari, compuse. Liberul este format din tuburi ciuruite și celule anexe, iar lemnul are vase cu pereții groși, intens lignificați, dispuse în șiruri radiare separate de parenchim celulozic. Măduva este parenchimatic-celulozică, de tip meatic, formată din celule mult mai mari decât cele ale parenchimului cortical. La nivel inferior, conturul secțiunii transversale se menține același, dar pe două laturi se schițează câte o coastă proeminentă (cu fascicule ce vor
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
mecanic interfascicular, împreună cu zonele de lemn secundar, formează un inel sclerificat și lignificat continuu, mai gros în dreptul fasciculelor 49 principale; la fața internă a acestora din urmă rămâne vizibil lemnul primar, cu vase dispuse în șiruri radiare separate de parenchim celulozic. Măduva este groasă, formată din celule foarte mari în centru, cu pereții foarte subțiri, celulozici. Parenchimul perimedular este format din celule cu numeroase punctuații, ceea ce amintește de structura hidrocitelor. Treptat, spre baza tulpinii, perii tectori devin mai rari, fibrele sclerenchimatice
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
gros în dreptul fasciculelor 49 principale; la fața internă a acestora din urmă rămâne vizibil lemnul primar, cu vase dispuse în șiruri radiare separate de parenchim celulozic. Măduva este groasă, formată din celule foarte mari în centru, cu pereții foarte subțiri, celulozici. Parenchimul perimedular este format din celule cu numeroase punctuații, ceea ce amintește de structura hidrocitelor. Treptat, spre baza tulpinii, perii tectori devin mai rari, fibrele sclerenchimatice periliberiene au pereții mult mai groși, inelul sclerificat și lignificat (lemn secundar și raze medulare
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
radiar, cu pereții mai subțiri decât cei ai fibrelor libriforme, dar intens lignificați; • vasele de lemn sunt dispersate neregulat în masa fundamentală de libriform; • pe alocuri, inelul de lemn cuprinde trei zone distincte: ¾ lemn primar (cu vase separate de parenchim celulozic); ¾ lemn secundar (cu vase separate de libriform); ¾ lemn secundar (reprezentat numai de libriform ale cărui celule au dispoziție strict radiară); • liberul formează un inel subțire, elementele din vecinătatea cordoanelor de fibre sclerenchimatice având pereții mai îngroșați; • în componența liberului secundar
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
diverse specii de Salvia, numărul fasciculelor conducătoare variază între 3 și 5 (Toma și colab., 1995). Toate fasciculele au structură primară, cu liber format din tuburi ciuruite și celule anexe, iar lemnul, din șiruri radiare de vase separate de parenchim celulozic. Histogeneza limbului foliar (foto 59-64) Primordiile foliare foarte tinere (fig. 10) au formă trapezoidală în secțiune transversală, cu bazele mari față în față. Structura lor este tipic meristematică, formată dintr-un țesut omogen, cu celule izodiametrice, bogate în conținut citoplasmatic
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
emergență în centrul țesutului sporogen; ulterior se formează cavitatea ovariană, în care proiemină ovulele; în cele din urmă se formează pereții ce despart lojile ovariene. În zona centrală, stilul în stadiu tânăr prezintă un țesut format din celule cu pereți celulozici foarte îngroșați, care ulterior se vor liza, rezultând un stil cu o cavitate centrală. Ovulul (foto 80 82) este de crassinucelat, cu un singur integument; înainte de începerea formării integumentului, în centrul nucelei, o celulă suferă meioza, rezultă 4 celule suprapuse
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
sau mai multor tipuri de structuri care se opun, mai mult sau mai puțin eficace, invaziei patogenilor. În această categorie este inclusă generarea unor structuri histologice și reacția necrotică. Barierele interne postinfecționale constau din suberizarea și lignificarea țesuturilor, îngroșarea pereților celulozici și cutinizați. Formarea straturilor de suber la periferia punctului de infecție, ca rezultat al stimulării celulelor gazdei de către activitățile metabolice ale patogenului, nu numai că blochează răspândirea ulterioară a acestuia dincolo de leziunea inițială, dar împiedică și răspândirea substanțelor toxice, pe
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
la speciile de sâmburoase, care au capacitatea de a secreta aceste substanțe protectoare. Tilozele se formează în vasele xilemice ale majorității plantelor, în condiții de stres sau infecție cu paraziți vasculari. Ele sunt evaginări ale protoplastului celulelor parenchimatice, cu pereți celulozici care pătrund în vasele xilemului și pot prin număr și mărime, să le obtureze, blocând astfel calea agentului patogen. 3.5.1.3 Rezistența funcțională Deși barierele structurale oferă un oarecare grad de protecție față de atacul și invazia agenților patogeni
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
divid radiar formând excrescențele coraliforme vizibile la exteriorul zonelor atacate. Prin ruperea membranei, prosorul își varsă conținutul în celula parazitată apoi nucelul se divide mitotic, dând naștere la 34-64 nuclei iar protoplasma se divide în 5-7 porțiuni delimitate de membrane celulozice. Fiecare porțiune devine un zoosporange în care prin diviziuni repetate vor apărea 200-300 nuclei ce se înconjură cu citoplasma și devin 200-300 zoospori. Acest ciclu asexuat se poate repeta de mai multe ori până spre toamnă. Ciclul sexuat are loc
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sau mai multor tipuri de structuri care se opun, mai mult sau mai puțin eficace, invaziei patogenilor. În această categorie este inclusă generarea unor structuri histologice și reacția necrotică. Barierele interne postinfecționale constau din suberizarea și lignificarea țesuturilor, îngroșarea pereților celulozici și cutinizați. Formarea straturilor de suber la periferia punctului de infecție, ca rezultat al stimulării celulelor gazdei de către activitățile metabolice ale patogenului, nu numai că blochează răspândirea ulterioară a acestuia dincolo de leziunea inițială, dar împiedică și răspândirea substanțelor toxice, pe
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
la speciile de sâmburoase, care au capacitatea de a secreta aceste substanțe protectoare. Tilozele se formează în vasele xilemice ale majorității plantelor, în condiții de stres sau infecție cu paraziți vasculari. Ele sunt evaginări ale protoplastului celulelor parenchimatice, cu pereți celulozici care pătrund în vasele xilemului și pot prin număr și mărime, să le obtureze, blocând astfel calea agentului patogen. 3.5.1.3 Rezistența funcțională Deși barierele structurale oferă un oarecare grad de protecție față de atacul și invazia agenților patogeni
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
ovăz), cartofii, castanele sălbatice etc. Fermentația alcoolică este posibilă numai după hidroliza amidonului. Din cereale și cartofi se obțin sortimente diverse de whisky și vodcă. ∗ materii prime care conțin inulină sau lichenină: nap porcesc, rădăcini de gherghină etc.; ∗ materii prime celulozice: deșeurile de lemn (rumeguș, talaș), paie, coceni, ciocălăi etc.; înainte de fermentația alcoolică sunt supuse unei prehidrolize. In prezent 61% din alcoolul de fermentație se obține din trestie de zahăr, sfeclă de zahăr și melasă. Restul din cereale, în primul rînd
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
trepta a doua este supus măcinării fine în mori cu pietre, mori cu discuri abrazive verticale (tip Martensia), mori cu discuri orizontale (tip Condux), mori cu ciocane, mori cu știfturi etc. Această măcinare are drept scop eliberarea amidonului de componentele celulozice și de substanțele proteice. Materialul rezultat de la măcinare este dirijat la faza de extracție, unde se separă substanțele celulozice din suspensie. Operația se execută în instalații cu site plane, site rotative sau site curbate. Suspensia fină rezultată după extracție conține
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
cu discuri orizontale (tip Condux), mori cu ciocane, mori cu știfturi etc. Această măcinare are drept scop eliberarea amidonului de componentele celulozice și de substanțele proteice. Materialul rezultat de la măcinare este dirijat la faza de extracție, unde se separă substanțele celulozice din suspensie. Operația se execută în instalații cu site plane, site rotative sau site curbate. Suspensia fină rezultată după extracție conține amidon și gluten. Acestea se separă în hidrocicloane sau în separatoare centrifugale cu talere, în care se realizează concomitent
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
formează, dar uneori Bacillus Delbrücki (producător de acid lactic) este folosit pentru acidularea plămezilor speciale pentru drojdie. Nutrienții adiționali - Plămezile din cereale și cartofi nu necesită de obicei adăugarea de substanțe nutritive, dar acestea sunt indispensabile plămezilor din melasă, hidrolizate celulozice sau leșii bisulfitice. Ca nutrienți adiționali se utilizează sulfatul de amoniu, diamoniufosfatul, ureea, superfosfatul de calciu, sulfatul de magneziu precum și o serie de vitamine (biotina). Produșii secundari de fermentație - acidul lactic și acetații inhibă procesul de fermentație alcoolică. Antisepticii introduși
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
efect dramatic asupra solubilității. De aceea, în prezent, se urmărește dezvoltarea unor procedee de fracționare a materialelor celoligninice care să permită obținerea celor trei componente principale (celuloza, lignina, hemiceluloza) într-o serie mai puțin modificată. Alături de aceste componente, în masa celulozică se găsește o largă varietate de substanțe chimice ce pot fi extrase din lemn, utilizînd solvenți polari sau nepolari: terpene, uleiuri, ceruri, fenoli, alcooli, steroli, acizi grași și alcani. Ponderea acestor compuși variază între speciile diferite de arbori, de la 0
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
pot combina. După ce fermentația este completă, etanolul produs este distilat la necesitățile cerute de utilizarea sa. In vederea fermentației biomasa este pregătită prin diverse procese: pretratare, extracție, hidroliză sau gazeificare. 6.1. PREGĂTIREA BIOMASEI LIGNOCELULOZICE 6.1.1. PRETRATAREA Biomasa celulozică trebuie să fie foarte bine pregătită pentru a rezulta zaharuri fermentescibile pentru obținerea etanolului. Celuloza și hemiceluloza sunt carbohidrați care pot fi scindați prin hidroliza cu enzime, acizi sau alți compuși la zaharuri simple. Lignina nu poate fi transformată economic
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
pune probleme severe de eliminare sau recuperare de reactivi, în timp ce reziduul solid trebuie spălat și neutralizat. Materialul vegetal astfel prelucrat se pretează la hidroliza enzimatică, datorită atît activării hemicelulozei și ligninei cît și efectului de gonflare cu sodă a fibrelor celulozice, care le face mai accesibile apei și agenților de hidroliză. Pretratarea acidă este metoda principală folosită în scopul valorificării celulozei pentru obținerea de etanol și se bazează pe diferența de rezistență la hidroliza acidă dintre hemiceluloză și celuloză. Pentru hidroliză
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
timp de 10 secunde (reactor “plug-flow”) fie la 120÷130°C timp de 30 minute (reactor cu percolare). La sfîrșitul tratamentului, efluentul lichid conține glucide (în special cu cinci atomi de carbon) provenite din hidroliza hemicelulozelor. Reziduul solid conține partea celulozică și ligninele. Zaharurile sunt instabile în mediul acid, la cald și se pot degrada în compuși aldehidici de tipul furfurolului. Acești produși de degradare inhibă fermentația și de aceea alegerea condițiilor de lucru este un compromis vizînd, pe de o
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
sulfuric într-un reactor cu percolare, cu funcționare continuă, în contracurent, la o temperatură de aproximativ 240°C și timp de staționare de 6÷10 secunde. Conversia zaharurilor prin această metodă este de aproximativ 70%. Intr-o primă etapă materialele celulozice sunt convertite în zaharuri. Odată ce moleculele celulozice sunt rupte, reacția decurge rapid cu conversia zaharurilor în produși secundari, cum ar fi furfurolul. Nu numai degradarea reduce randamentul în zaharuri, ci și furfurolul și alți coproduși care pot inhiba procesul
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
continuă, în contracurent, la o temperatură de aproximativ 240°C și timp de staționare de 6÷10 secunde. Conversia zaharurilor prin această metodă este de aproximativ 70%. Intr-o primă etapă materialele celulozice sunt convertite în zaharuri. Odată ce moleculele celulozice sunt rupte, reacția decurge rapid cu conversia zaharurilor în produși secundari, cum ar fi furfurolul. Nu numai degradarea reduce randamentul în zaharuri, ci și furfurolul și alți coproduși care pot inhiba procesul de fermentație. Deoarece zaharurile hemicelulozice (5 atomi de
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
celulaze. Celulazele sunt produse de un mare număr de microorganisme, aerobe sau anaerobe. Se folosesc bacterii ca Pseudomonas, actinomicete, cum sunt Bacillus, Cellulomonas și Clostridium sau fungi, Penicillium, Aspergillus și Trichoderma. Prima aplicație a enzimelor privitoare la procesul de hidroliză celulozică pentru obținere de etanol a fost simpla înlocuire a fazei de hidroliză acidă cu faza de hidroliză enzimatică. Această înlocuire este cunoscută în literatura de specialitate ca SHF (Separate Hydrolysis and Fermentation). Procesul de pretratare a biomasei pregătește celuloza pentru
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]