133 matches
-
câști anual cel puțin de una mie galbeni. Articolul 75. Domnul are dreptul de a numi direct șasesprezece senatori dintre persoanele cari întrunesc însușirile arătate în articolul precedent, sau și dintre persoanele mai jos însemnate, cari sunt dispensate de acel cens: a) Președinții sau vicepreședinții vreunei Adunări legislative. b) Deputații cari au făcut parte din trei sesiuni. c) Generalii. d) Colonelii cari au o vechime de trei ani. e) Cei ce au fost miniștri sau agenți diplomatici ai țării. f ) Cei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și co mersanții și industrialii cari plătesc patentă de clasa a doua. A treia treime se alege bucureștiul în 1871 81 de către proprietarii, comersanții și industrialii cari plătesc Statului o dare de treizeci lei noi cel puțin. Sunt scutiți de cens în această clasă toate pro fesiunile liberale, ofițerii în retragere, preoții, profesorii și pensionarii Statului.» În acest chip, toate elementele vitale vor fi reprezentate în consiliile comunale ca și în Adunare. Primarii trebuie să fie numiți de-a dreptul de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
rezumat după TRC. (an. XII, nr. 1111, 17 februarie 1874, p. 3) Proiectul de lege pentru instituirea unei bănci naționale de scompt și circulațiune, În iulie se fac alegeri comunale în București. Alegerile se făceau atunci pe 4 colegii, după cens, iar candidații erau aleși numai dintre cei mai însemnați fruntași. Iată numele aleșilor cât și numărul de voturi obținut de către aleși. Colegiul I Principele Dimitrie Ghica, 90 voturi; Colonel George Manu, 81 voturi; Principele Alex. Știrbey, 81 voturi. D.C.D. Atanasiu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1874; prevederile noii legi se refereau, printre altele, la numirea primarilor de către autoritățile centrale, la împărțirea alegătorilor de la sate în două, iar a celor de la orașe în patru colegii electorale, potrivit impozitelor plătite anual de către aceștia, proporțional cu veniturile realizate (cens), deci după avere - toate fiind măsuri menite să contribuie la constituirea unui aparat de stat centralizat și autoritar, garanție a „stabilității și ordinii“ - principiu de conducere specific doctrinelor politice conservatoare. 3. Colaborator apropiat al lui Cuza-Vodă, generalul Ioan Emanoil Florescu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Război (prin legea de organizare a armatei din 1872, din garda orășenească făceau parte numai bărbații de la 36 la 45 de ani). După ce a cunoscut o perioadă de avânt în timpul Războiului de Independență (când au fost desființate și condițiile de cens, în gardă fiind cuprinși bărbații între 21 și 46 de ani), garda orășenească și-a încetat activitatea ca urmare a unui decret-lege din 8/20 iunie 1884, în condițiile în care burghezia, consolidându-și puterea politică și economică, nu a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Actul de Uniune” cu Marea Britanie, impus de Anglia În anul 1801, anulase și ultimul rest de autonomie a Irlandei, prin desființarea parlamentului local. În al doilea rând, dreptul de reprezentare a populației irlandeze În parlamentul britanic era drastic limitat de censul electoral mult prea ridicat pentru posibilitățile acesteia, iar accesul irlandezilor la funcții de stat era interzis pe considerente confesionale. Catolicii (confesiune majoritară, dar „nereceptă” - cum i s-ar fi spus În Transilvania) nu se bucurau de drepturile politice ale protestanților
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
explicații date de Bariț XE "Bariț" cu privire la nemulțumirile irlandezilor se situează În același plan al revendicărilor concrete, valabil, În egală măsură, pentru Transilvania: Îngrădirea accesului catolicilor la funcții de stat, dreptul limitat de reprezentare În Parlamentul de la Londra, datorită unui cens mult mai ridicat În Irlanda, concentrarea proprietății funciare În marile latifundii. Lui Engelsdiscriminările confesionale i se par, din nou, secundare, se situează aproximativ pe aceeași poziție cu Bariț În problema agrară, iar În privința dreptului de reprezentare În Parlament el este
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
arendași sub formă de contracte perpetue sau contracte de arendare și de arendare mixtă (métayage), rarîmițarea loturilor de pămînt ale țăranilor dependenți (manse), transformate în loturi mai restrînse (masures, casaux, villainage), pentru care seniorul percepe o redevență fixă în bani (cens) sau în natură (champart), loturi care, însă, tind să devină ereditare și inalienabile acestei seniorii, deci, i s-a adăugat un nou tip, numit "banal", adică supus dreptului de comandă al seniorului (ban). Odată cu slăbirea monarhiei carolingiene, seniorul a substituit
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
fie colectiv, sub forma chartelor de eliberare ale prinților, regilor, orașelor și comunităților religioase. Păstrîndu-și dreptul de preemțiune (dominium eminens) asupra posesiunilor pe care le concesiona țăranilor săi, seniorul primea, de pe fiecare lot (mansă), o taxă în bani sau natură: censul. În virtutea, apoi, a dreptului său de comandă (bannus), el putea impune țăranilor dependenți (și o făcea de fiecare dată) să participe la apărarea colectivă a domeniului, efectuînd gratuit anumite munci obligatorii: construirea baricadelor, repararea zidurilor castelului, întreținerea drumurilor și șanțurilor
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
unde conservatorii pledau cu multă insistență pentru crearea unei instituții a Senatului cu un caracter permanent, reînnoită la fiecare trei ani în proporție de o treime și în care conservatorii doreau o reprezentare exclusivă a marii proprietăți pe baza unui cens ridicat. Preluată de Al.I. Cuza la sfârșitul anului 1861, ideea unui corp ponderator prindea viață ca urmare a deciziei monarhului român de a crea o contra pondere între el și Adunarea electivă 129. O atitudine de acest tip putea
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
dar fără a se pune în discuție desfacerea Unirii 177, mai mulți reprezentanți ai grupării concentrate în jurul domnitorului încercau să-l convingă pe acesta de necesitatea realizării unei lovituri de stat. Aceștia credeau în posibilitatea existenței unei Adunări, aleasă fără ca censul să mai aibă un rol covârșitor 178. Preferând o colaborare cu lideri precum N. Kretzulescu sau Mihail Kogălniceanu, susținători ai procesului de modernizare, dar în viziunea cărora pentru societatea românească erau la fel de importante libertățile cetățenești și ordinea socială 179, Cuza
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
un "așezământ electoral" care nu putea să nu provoace nemulțumirile celor care vorbeau și acționau politic în numele dreptei românești. Schimbarea fundamentală presupunea împărțirea alegătorilor în două categorii: primari și direcți, după gradul de instruire școlară, cărora li se pretindea drept cens numai impozitul de 48 de lei. Un asemenea act putea fi considerat devastator pentru conservatori mai ales. Existau deci câteva elemente pentru ca întregul document să fie considerat o provocare menită a precipita un conflict între cele două puteri ale statului
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
din Transilvania, întrucât ele, în timpul Austro-Ungariei nu puteau căpăta diplome „pe care multe școli românești nu aveau dreptul să le elibereze”. În consecință, va fi nedreptățit „mai tot elementul românesc în jurul căruia a rămas închegat spiritul național înainte de Unire”. Dar censul cultural pretins - se arăta în aceeași moțiune - „va înlătura de la vot marea masă a populației feminine de la sate, cu toate că aceasta a dovedit îndeajuns calitățile sale gospodărești”1. Militantismul feminist al anilor ’30 Acordarea dreptului de vot și eligibilitatea femeilor pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
cum că flaccus ar fi fost folosit „în cinstea boeriei ce zic ținsoria” (HVR, p. 119), adică censoria, de la censor „magistrat roman”, censio „evaluare, stabilire de impozite”, de unde censitor „comisar însărcinat cu funcția de cenzor în provincie, estimator, evaluator”, census, cens, prestație anuală în bani sau în natură, datorată de posesorul pământului seniorului feudal” (DN). În italiană, censuario era „plătitor de bir”, de unde se poate deduce evoluția: censari > ținsari > țânțari. Vecin însemna pentru Cantemir țăran adus cu forța din țările vecine
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Hasdeu a dat portretele unor scriitori ce au lăsat observații asupra vieții românilor în trecut (Ștefan Raicevich, bulgarul Spiridon Palauzov), o disertație despre Luca Stroici, un Chronicon Putnense, documente privind autonomia politică a României. AI. Papadopol-Calimah se ocupa de Originile censului și legile agrare la români, I. Missail, de Unirea Principatelor. Revista a publicat descrieri ale unor cărți rare (Critil și Andronius sau Prologul tuturor sânților de mitropolitul Dosoftei), acte oficiale. Literatura beletristică era reprezentată de scrierile minore ale lui Romulus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285488_a_286817]
-
pe sine și toate misterele derivând din el de aspirațiile oricărei cunoașteri individuate, creând între aceasta și misterele existențiale o rețea de factori izolatori. Rețeaua izolatoare pusă între misterele existențiale și cunoașterea individuată se manifestă în forma specială a unei "censuri". De vreme ce censura aceasta își are centrul inițiator dincolo de orizontul nostru crono-spațial, o numim "censură transcendentă". Prin censura transcendentă, intercalată înadins și din superioare motive între misterele existenței și cunoașterea individuată, se refuză cunoașterii individuate orice cuprindere pozitiv-adecvată a misterelor existențiale
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dar păstra inegalitatea drepturilor politice, prin introducerea sistemului electoral censitar. Din cele 4 colegii electorale, 2 aparțineau moșierimii care-și asigura supremația În Adunare. Senatul, creat pentru a cenzura activitatea Adunării Deputaților era compus din membri eligibili, pe baza unui cens foarte ridicat. De asemenea, articolul 7 din constituție, contrar proiectului inițial acorda celor de religie creștină un regim preferențial În câștigarea cetățeniei cu drepturi depline În stat. Dicționar: A promulga a dispune, printr-un act oficial, ca o lege să
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
ceva asemănător. Felul său de a cânta are o emoție care te vrăjește, ceva ca aburul albastru de pe struguri sau roua florilor, care le dă o frumusețe dublă". Geniul său german a fost influențat, și vă voi spune în ce cens și în ce măsură, de șederea în România, unde a venit în 1969, pentru a domni peste un popor mândru de proaspăta-i independență. A fost la început entuziasmată de peisajul de un romantism aspru și sălbatic, de malurile Dunării și Carpați
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
erau inamovibili. c) Dreptul la vot o votau doar cei care obțineau un anumit venit vot censitar (în funcție de avere) o electoratul era împărțit în: 3 colegii pentru alegerea Senatului; 4 colegii pentru alegerea Adunării. Senatul era format din moșieri deoarece censul era foarte ridicat, aproximativ 800 galbeni, venit anual. -Adunarea era dominată de moșieri: primele două colegii erau formate din moșieri; colegiul trei era format din comercianți, industriași, etc., colegiul patru din toți cei care plăteau o dare către stat “cât
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
electorală; -Prin cele două documente s-a stabilit: sporirea prerogativelor domnitorului, care: avea inițiativa legislativă; numea ¼ din membrii Senatului; numea președintele Camerei; înființarea unor instituții noi: Corpul Ponderator sau Senatul; Consiliul de Stat care elabora legile; menținerea votului censitar, dar censul era mai mic în comparație cu cel anterior (a crescut numărul de alegători); împărțirea alegătorilor în două colegii : alegători primari și alegători direcți. -Cu sprijinul guvernului condus de M. Kogălniceanu, au fost elaborate numeroase legi : o Legea rurală (14 / 26 august 1864
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
asigurat de a vota împotriva unei legi, libertatea presei și a întrunirilor) funcționau. După o expresie nimerita a regretatului Vlad Georgescu, democrația era, la noi, nu perfectă, ci perfectibila. Asta deopotrivă în vremea (pînă în 1919) a alegerilor bazate pe cens în cele trei colegii electorale (din 1884), cînd n-aveau drept de vot decît aproape 2% din locuitori, țăranii (90% din populatie) votînd, indirect, prin delegați, duși la oraș de primar și, îmbătați, votau după indicațiile acestuia. Procedeul trucării alegerilor
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
anumite inconsecvențe, pe care contextele nu le justifică întotdeauna: rationales, tradus ca „funcționari fiscali” (12, 2 - p. 69), precum censitores (23, 1 și 6<footnote În traducerea lui Arieșan apar echivalențele „comisari strângători de impozite” (p. 143), respectiv „încasatori de cens” (p. 145). footnote> - p. 93, 95), e redat în 7, 4 prin „contabili (!)” (p. 55); magistri apare ca „înalți funcționari” (7, 4 - p. 55), dar și ca „magistrați” (14, 4 - p. 71); iudices - „înalți funcționari” (11, 6 - p. 67; 17
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cu titlul inițial „Micul testament al maestrului François Villon făcut în 1456” (în ), sub semnătura "François de Montcorbier", deși poetul se recomandă din capul locului: „În o mie patru sute cinci zeci și șase / eu, François Villon, învățăcel...”: <poem> "Mil quatre cens cinquante six," "Je, François Villon, escollier..." ("Le Lais", 1-2). </poem> „Semincerul” este o operă de tinerețe, efervescentă, caustică, sarcastică, crudă și amuzantă, plină de autocompătimire a „bietului Villon” ("povre Villon") sortit să sufere ostilitatea și lipsa de compasiune a celor
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
prea zeloși. în Germania a existat și înainte de resboi și există și astăzi o censură foarte severă în privința bunelor moravuri. Mai în toate țările, în adevăr civilisate, există o censură a bunei cuvințe. Anglia poate fi luată drept mostră. Asemenea censuri nu există la noi deși trăim totuși sub regimul censurii oficiale! Menirea acesteia este să protejeze pe oficialii, puternicii zilei de critici, fie ele chiar juste și formulate în limitele bunei cuviințe! Dar de îndată ce este din cercul acestor atribuțiuni, eu
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
căpetenie e legea electorală escepțională, mănținută ad-hoc pentru Transilvania. Legea aceasta e făcută în favorul esclusiv al populațiunilor orășenești - și românii sunt în cea mai mare parte țărani - apoi în folosul nobililor - toți maghiarii sunt nobili și votează direct, fără cens, fără nimic - și a secuilor, cari iar votează direct. Astfel s-au creat o lege anume pentru Ardeal, care pune alegerile în mâna neromînilor, încît numărul de reprezentanți pe cari l-ar putea obține poporul în asemenea condițiuni e cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]