133 matches
-
viață, funcția lui nu este cu certitudine ereditară, pentru că era ales de comitia curiata. Din momentul în care regele deține cea mai mare parte a puterii, opunându-se Senatului de origine gentilică (este perioada comiților centuriate împărțite pe bază de cens), are loc o schimbare socială, politică și economică, care marchează trecerea de la un model politic static la unul dinamic. Carol cel Mare devine, astfel, un pater cu valențe imperiale, stăpânul cu putere deplină în toate domeniile, putere manifestată și în dreptul
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
ceva asemănător. Felul său de a cânta are o emoție care te vrăjește, ceva ca aburul albastru de pe struguri sau roua florilor, care le dă o frumusețe dublă". Geniul său german a fost influențat, și vă voi spune în ce cens și în ce măsură, de șederea în România, unde a venit în 1969, pentru a domni peste un popor mândru de proaspăta-i independență. A fost la început entuziasmată de peisajul de un romantism aspru și sălbatic, de malurile Dunării și Carpați
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
țărănească se definesc în cadrul senioriei rurale care este dublă. Există mai întîi senioria funciară. Marele proprietar, seniorul, exploatează direct o parte din domeniul său *rezerva și concede restul țăranilor sub formă de loturi sau concesiuni prin mijlocirea unei arende funciare *censul și a unor zile de muncă pe rezervă *corvezile. Există apoi și această formă a senioriei nu a încetat să se extindă în timpul perioadei de care ne ocupăm senioria banală, cea care derivă din dreptul de *ban sau de comandă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Revoluția din 1830. Alegerile întăresc opoziția. Carol al X-lea, sprijinindu-se pe succesul luării Algerului la 5 iulie, promulgă la 25 iulie patru ordonanțe, așa cum îl autorizează articolul 14 al Cartei. Ele restabilesc autorizația prealabilă pentru ziare, înlătură patenta censului electoral, ceea ce determină excluderea de la dreptul de vot a negustorilor și industriașilor, în avantajul proprietarilor funciari. Camera este dizolvată și noi alegeri sînt fixate. Ziariștii, strînși de Thiers în biroul ziarului National, cheamă la rezistență. Instigați de tineri din societăți
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
catolică nu mai este religie de stat, ci "profesată de majoritatea francezilor": este întoarcerea la formula Concordatului. Cenzura este abolită. "Franța își reia culorile", tricolore. Puține modificări sînt aduse organizării puterilor: Camerele au inițiativa legilor. Camera deputaților își alege președintele. Censul electoral este scăzut de la 300 la 200 de franci; censul de eligibilitate, de la 1000 la 500 de franci. Vîrsta pentru a fi elector este coborîtă de la 30 la 25 de ani; pentru a fi eligibil, de la 40 la 30. Revoluția
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
majoritatea francezilor": este întoarcerea la formula Concordatului. Cenzura este abolită. "Franța își reia culorile", tricolore. Puține modificări sînt aduse organizării puterilor: Camerele au inițiativa legilor. Camera deputaților își alege președintele. Censul electoral este scăzut de la 300 la 200 de franci; censul de eligibilitate, de la 1000 la 500 de franci. Vîrsta pentru a fi elector este coborîtă de la 30 la 25 de ani; pentru a fi eligibil, de la 40 la 30. Revoluția din Iulie are o dublă semnificație, politică și socială. Ea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
se plasează pe terenul parlamentar este condusă de Berryer, remarcabil avocat și orator. O parte a legitimiștilor adaugă revendicării, tradiționale, a descentralizării, pe cea democratică, a sufragiului universal. În tabăra orleanistă, dar în opoziție, stînga dinastică cere o scădere a censului și o politică externă activă. Șefii partidului rezistenței, ducele de Broglie, Thiers, Guizot, uniți după moartea lui Casimir Périer, se divizează mai tîrziu. Lui Ludovic-Filip nu-i rămîne decît să-și impună mai bine voința sa de guvernare personală în fața
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
octombrie 1840 pînă la sfîrșitul regimului, Guizot este principalul ministru. Acest universitar protestant, de doctrină liberală cu vederi din ce în ce mai conservatoare, guvernează în armonie cu regele. El se dedică dezvoltării instrucției primare (document 1, p. 286), dar refuză orice lărgire a censului, replicînd: "Îmbogățiți-vă prin muncă și prin economie și veți deveni electori." Ostilitatea sa față de reforma dreptului de sufragiu contribuie la slăbirea bazelor regimului. Politica sa externă de pace, fondată pe "Antanta cordială" cu Anglia, pare o umilire pentru onoarea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
dispariția regilor din fruntea popoarelor. 2. În Imperiul Roman, membrii ordinului ecvestru care posedă o avere de cel puțin 400.000 de sesterți, înscriși de împărat în albumul ecvestru, listă a cavalerilor romani. Ei sînt exclusiv în serviciul administrației imperiale. Cens. În Evul Mediu, redevență anuală, fixă și perpetuă, în bani sau în natură, datorată pentru o concesionare proprietarului funciar. Plata censului este recunoașterea dreptului eminent al seniorului asupra pămîntului. În epoca contemporană censul este cuantumul minim al impozitelor directe care
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de sesterți, înscriși de împărat în albumul ecvestru, listă a cavalerilor romani. Ei sînt exclusiv în serviciul administrației imperiale. Cens. În Evul Mediu, redevență anuală, fixă și perpetuă, în bani sau în natură, datorată pentru o concesionare proprietarului funciar. Plata censului este recunoașterea dreptului eminent al seniorului asupra pămîntului. În epoca contemporană censul este cuantumul minim al impozitelor directe care permite dreptul la vot. Cerșetori (ordine). Ordine religioase apărute, la inițiativa Sfîntului Dominique și a Sfîntului Francisc, la începutul secolului al
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Ei sînt exclusiv în serviciul administrației imperiale. Cens. În Evul Mediu, redevență anuală, fixă și perpetuă, în bani sau în natură, datorată pentru o concesionare proprietarului funciar. Plata censului este recunoașterea dreptului eminent al seniorului asupra pămîntului. În epoca contemporană censul este cuantumul minim al impozitelor directe care permite dreptul la vot. Cerșetori (ordine). Ordine religioase apărute, la inițiativa Sfîntului Dominique și a Sfîntului Francisc, la începutul secolului al XIII-lea. Ei pun în prin plan practica sărăciei (care implică cerșetoria
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pe sine și toate misterele derivând din el de aspirațiile oricărei cunoașteri individuate, creând între aceasta și misterele existențiale o rețea de factori izolatori. Rețeaua izolatoare pusă între misterele existențiale și cunoașterea individuată se manifestă în forma specială a unei "censuri". De vreme ce censura aceasta își are centrul inițiator dincolo de orizontul nostru crono-spațial, o numim "censură transcendentă". Prin censura transcendentă, intercalată înadins și din superioare motive între misterele existenței și cunoașterea individuată, se refuză cunoașterii individuate orice cuprindere pozitiv-adecvată a misterelor existențiale
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
din urmă instaurează o monarhie constituțională după modelul britanic, cu separarea puterilor în stat, așa cum preconizau Locke și Montesquieu. Chiar dacă suveranitatea națiunii este proclamată din nou, principiul egalității în fața legii suferă o crudă denaturare: numai cetățenii care plătesc un impozit (cens) echivalent cu cel puțin salariul pe trei zile de muncă, au dreptul să voteze. Primele alegeri bazate pe sufragiu cenzitar desemnează pentru doi ani o Adunare legislativă independentă față de rege, care nu are dreptul să o dizolve. Ea este însărcinată
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
acei cari au un venit fonciar de 300 galbeni în jos până la 100 inclusiv. Art 61 [60]. Fac parte din al treilea Colegiu, al orașelor, comercianții și industrialii cari plătesc către Stat o dare de 80 lei. Sunt scutiți de cens în acest colegiu toate profesiunile liberale, ofițerii în retragere, profesorii și pensionarii Statului. Art. 62 [61]. Aceste trei colegiuri aleg direct: Cele două dintâi câte un deputat fiecare, iară cel de al treilea precum urmează: București șase, Iași patru, Craiova
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mică și care nu intră în nici una din categoriile de mai sus. Acest colegiu alege la al doilea grad un deputat de district. Cincizeci de alegători numesc un delegat. Delegații întruniți la reședința districtului aleg pe deputat. Art. 64 [63]. Censul nu se poate dovedi decât prin rolul de contribuțiune, chi tanțele sau avertismentele din partea împlinitorilor de dări pe anul încetat și pe anul corent. Art. 65 [64]. Legea electorală hotărăște toate celelalte condițiuni cerute de la alegători precum și mersul operațiunilor electorale
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de trei sute galbeni cel puțin; celalt de al doilea Colegiu, al orașelor reședințe, compus de proprietarii de nemișcătoare având un venit fonciar de 300 galbeni în jos, conform Art. 70. Venitul se dovedește prin rolurile de contribuțiune.. Sunt dispensați de cens în acest colegiu următoarele persoane: a) Acei ce posed o diplomă de doctor de orice specialitate sau un alt titlu echivalent cu acela de doctor emanat de la școale speciale superioare; b) Licențiații în Drept, în Litere, Filosofie sau Științe; c
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și politice; 3) A fi domiciliat în România; 4) A avea vârsta de 40 de ani; 5) A avea un venit de orice natură de 800 galbeni, dovedit în modul prevăzut la Art. 64. Art. 75. Sunt dispensați de acest cens: a) Președinții sau vicepreședinții ai vreunei Adunări Legislative; b) Deputații cari au făcut parte din trei sesiuni; c) Generalii: d) Colonelii ce au vechime de trei ani; e) Cei ce au fost miniștri sau agenți diplomatici ai țării; f ) Cei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Vladislav al II-lea. Cerându-i lui Ioan Albert să renunțe la pretențiile sale de suzeran, motiv pentru conflicte ulterioare, Vladislav îi scria fratelui său: „Iar acest lucru majestatea sa (Vladislav) nu îl cere pentru vre-un folos sau pentru censul pe care voievodul l-ar da majestății sale, ci pentru liniștea și pacea viitoare a celor doi regi; căci, dimpotrivă, regele (Vladislav) și acest regat (al Ungariei) sunt siliți să-i dea în fiecare an un subsidiu voievodului și pe deasupra
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
În această clasă intră și toți industrialii și comersanții cari plătesc patenta de clasa a doua. Fac parte din a treia clasă comersanții și industrialii cari plătesc către Stat o dare de 30 lei noi cel puțin. Sunt scutiți de cens în această clasă toate profesiunile libere, ofițerii în retragere, preoții, [profesorii] și pensionarii Statului. La orașele unde are a se alege numai un deputat sau doi, aceste trei clase de alegători ale Colegiului al treilea aleg fiecare câte un candidat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
câști anual cel puțin de una mie galbeni. Articolul 75. Domnul are dreptul de a numi direct șasesprezece senatori dintre persoanele cari întrunesc însușirile arătate în articolul precedent, sau și dintre persoanele mai jos însemnate, cari sunt dispensate de acel cens: a) Președinții sau vicepreședinții vreunei Adunări legislative. b) Deputații cari au făcut parte din trei sesiuni. c) Generalii. d) Colonelii cari au o vechime de trei ani. e) Cei ce au fost miniștri sau agenți diplomatici ai țării. f ) Cei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și co mersanții și industrialii cari plătesc patentă de clasa a doua. A treia treime se alege bucureștiul în 1871 81 de către proprietarii, comersanții și industrialii cari plătesc Statului o dare de treizeci lei noi cel puțin. Sunt scutiți de cens în această clasă toate pro fesiunile liberale, ofițerii în retragere, preoții, profesorii și pensionarii Statului.» În acest chip, toate elementele vitale vor fi reprezentate în consiliile comunale ca și în Adunare. Primarii trebuie să fie numiți de-a dreptul de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
rezumat după TRC. (an. XII, nr. 1111, 17 februarie 1874, p. 3) Proiectul de lege pentru instituirea unei bănci naționale de scompt și circulațiune, În iulie se fac alegeri comunale în București. Alegerile se făceau atunci pe 4 colegii, după cens, iar candidații erau aleși numai dintre cei mai însemnați fruntași. Iată numele aleșilor cât și numărul de voturi obținut de către aleși. Colegiul I Principele Dimitrie Ghica, 90 voturi; Colonel George Manu, 81 voturi; Principele Alex. Știrbey, 81 voturi. D.C.D. Atanasiu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1874; prevederile noii legi se refereau, printre altele, la numirea primarilor de către autoritățile centrale, la împărțirea alegătorilor de la sate în două, iar a celor de la orașe în patru colegii electorale, potrivit impozitelor plătite anual de către aceștia, proporțional cu veniturile realizate (cens), deci după avere - toate fiind măsuri menite să contribuie la constituirea unui aparat de stat centralizat și autoritar, garanție a „stabilității și ordinii“ - principiu de conducere specific doctrinelor politice conservatoare. 3. Colaborator apropiat al lui Cuza-Vodă, generalul Ioan Emanoil Florescu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Război (prin legea de organizare a armatei din 1872, din garda orășenească făceau parte numai bărbații de la 36 la 45 de ani). După ce a cunoscut o perioadă de avânt în timpul Războiului de Independență (când au fost desființate și condițiile de cens, în gardă fiind cuprinși bărbații între 21 și 46 de ani), garda orășenească și-a încetat activitatea ca urmare a unui decret-lege din 8/20 iunie 1884, în condițiile în care burghezia, consolidându-și puterea politică și economică, nu a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
357, iar Dudești - 360 de locuitori, în total fiind consemnate 1.022 persoane. În Dicționarul geografic al județului Ialomița, realizat în 1897, comuna rurală Fetești este trecută cu o populație de 1.236 locuitori, înregistrați în urma recensământului din 1890. La censul din 1905 s-a constatat o triplare a populației (3.738), pentru ca după numai șapte ani, prin apariția unor noi cartiere - Fetești-Gartă și Buliga -, să se atingă cifra record de 5.370 de locuitori. Ritmul anual mediu de creștere a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]