1,983 matches
-
Vasile - Creația lui Dimitrie Suceveanu - sursă de inspirație pentru muzica românească a secolului al XX - lea, în: Byzantion, vol. II, Iași, Academia de Arte “George Enescu”, 1996, pp. 158 - 183; footnote>, urmat de un altul, la București<footnote Vasile, Vasile - Centenar Dimitrie Suceveanu, în: Muzica, București, s. nouă, An XI, nr. 2 (42), aprilie - iunie 2000, pp. 139 - 153; footnote> și Nectarie Protopsaltul Sfântului Munte, a cărui personalitate și activitate au făcut obiectul mai multor materiale, cel mai extins fiind publicat
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
în: Muzica, București, s. nouă, An XI, nr. 2 (42), aprilie - iunie 2000, pp. 139 - 153; footnote> și Nectarie Protopsaltul Sfântului Munte, a cărui personalitate și activitate au făcut obiectul mai multor materiale, cel mai extins fiind publicat în perioada centenarului morții sale, în vatra muzicală din care a descins<footnote Vasile, Vasile Nectarie Hușianul - Protopsaltul Prodromului, Centenar (+1899 - 1999); în: Cronica Episcopiei Hușilor, vol. III, 1997, pp. 457 - 571; footnote> și în prefața Cântărilor Sfintei Liturghii<footnote Vasile, Vasile Studiu
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
și Nectarie Protopsaltul Sfântului Munte, a cărui personalitate și activitate au făcut obiectul mai multor materiale, cel mai extins fiind publicat în perioada centenarului morții sale, în vatra muzicală din care a descins<footnote Vasile, Vasile Nectarie Hușianul - Protopsaltul Prodromului, Centenar (+1899 - 1999); în: Cronica Episcopiei Hușilor, vol. III, 1997, pp. 457 - 571; footnote> și în prefața Cântărilor Sfintei Liturghii<footnote Vasile, Vasile Studiu introductiv, alcătuire, îngrijire și Circulația în manuscrisele din așezămintele monastice, în fondurile particulare monahale din Muntele Athos
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
de literatură. Timotei Cipariu s-a ilustrat și ca orator. Cuvântările sale sunt ocazionale, rostite fiind de directorul de școală, de vicepreședintele "Astrei" și de membrul Dietei transilvane. Așadar, cuvântări școlare, culturale și politice. Elogiul școlilor din Blaj cu ocazia centenarului lor (1854), necesitatea educației și instrucției fetelor într-o vreme când aceasta era "negleasă" (neglijată) mai mult decât se poate scuza nu numai la noi, românii, elogiul studiilor clasice ca fundament al unei temeinice culturii, îndemnurile adresate tineretului de a
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
din zori și pînă-n seară, în sunet de metalică fanfară, Zidiri semețe suie către cer Și pe ruine-o lume nouă, dreaptă, Ce-ntreaga omenire o așteaptă, Se făurește din beton și fier. Cealaltă piesă în versuri, 1848-1948, era dedicată centenarului mișcării pașoptiste: Azi torța revoluției sclipește ca un soare Și nu mai zace-n praful pe cronici așternut. Cei ce clădesc prezentul aflat-au în trecut Un far drept călăuză spre țărmuri viitoare! La Piatra Neamț ființa un cerc literar, care
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
George Radu Pe Virgil Untaru l-am cunoscut în cenaclul lui Lovinescu și ceea ce ne-a apropiat a fost pasiunea comună pentru Stéphane Mallarmé. Asta s-a întâmplat în 1942, anul centenar al nașterii sale, cu prilejul căruia apăruseră o seamă de scrieri importante, mai ales franceze, despre singularul poet. Erau volume substanțiale, atât cu caracter biografic și memorialistic, cât și exegetic, precum și ediții prestigioase sub raportul condiției grafice, din operele cele
Nașul meu literar, Virgil Iernuca by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/12629_a_13954]
-
românesc! Singurul cîștig: l-a cunoscut pe muzicologul și etnologul celebru care a fost Constantin Brăiloiu („îmi era drag Brăiloiu", cel ce-și „depăna" amintiri din țară, p. 119). Dl Djuvara își începe activitatea la Fundația Carol I organizînd impecabil Centenarul Unirii Principatelor (1959) într-un congres fastuos (Journées d'études roumaines, cu participarea și cu sprijinul unor însemnate personalități franceze și române; dintre români: Alexandru Busuioceanu, Scarlat Lambrino, Grigore Nandriș, Basil Munteanu, Nicoară Beldiceanu, Eugen Lozovan, Emil Turdeanu, Theodor Cazaban
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
Gabriela Ursachi Centenarul lui Șerban Cioculescu, preocupîndu-ne anul acesta concomitent cu al lui Vl. Streinu ori Anton Holban, constituie imboldul de a reciti "tot binișor, frumos și rar" cărți care, precum lampa lui Aladin, păstrează în ele duhul celui evocat (invocat) ce-și
Septembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14794_a_16119]
-
invariabil, " Na coltucul babei!" (=nimic). Cioculescu va apela ulterior la Ionescu-Gion, Tiktin și P. Ispirescu pentru a decripta etimologic și semantic "moftul" aprigei bunici. Și fiindcă aproape întreg numărul de acum două săptămîni al revistei noastre stă tot sub semnul Centenarului lui Șerban Cioculescu, de la "editorial" la "inedite", iată cum duhul din lampa lui Aladin s-a întrupat încă o dată, spre "înminunarea" noastră.
Septembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14794_a_16119]
-
și-au dat întâlnire la București spre a întemeia o fundație care să cultive îndeosebi muzica, dar și alte valori ale spiritului. în scurt timp numărul membrilor a sporit la 100 care, tot în același an, au aniversat, de pildă, Centenarul nașterii lui Friedrich Schiller. Iar programele, manifestările, cât și dările de seamă asupra lor au început să atragă și personalități românești. în 1862, deci la zece ani de la înființare, corul Liedertafel și-a putut permite și un prim turneu la
Pe Strada Academiei, despre Goethe și familia lui... by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Imaginative/10647_a_11972]
-
persistența neclintită a acestui stâlp al dogmatismului în solda ororii comuniste. Din nenumăratele articole pe care i le-am parcurs, unele continuau să exhale, până și în anii '70, mirosul fetid al stalinismului pur și dur. A scrie, la aniversarea centenarului nașterii lui V. I. Lenin despre "dialectică" și "estetică" în "opera" monstrului ce ordonase cu sânge rece asasinarea a milioane de oameni nevinovați era intolerabil chiar după standardele vechilor agenți sovietici. A continua să fii colaboratorul unei publicații numite "Lupta
Zeama de varză ca poliție politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10304_a_11629]
-
reia colaborarea săptămînală cu o rubrică intitulată Cronica optimistului din Contemporanul. După 1989, aceste cronici fac obiectul unui alt val de contestări, remarcîndu-se M. Nițescu (Sub zodia proletcultismului, 1995) și Gh. Grigurcu (într-un articol din România literară prilejuit de centenarul marelui critic, în iunie 1999), dintre criticii noi, și Adrian Marino, dintre cei vechi, totuși călinescian ca formație și care luase drept model în Viața lui Macedonski, biografia lui Eminescu scrisă de maestrul său. Decepționat de oportunismul acestuia, Marino își
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
bătrînul politician ar fi un supraviețuitor politic care a continuat, după Marea Unire, să plaseze capitala României la Budapesta. Este elogiat, în schimb, Petru Groza. Noua putere este slăvită cu aceeași energie cu care este batjocorită cea veche. Cu ocazia centenarului Proclamației de la Islaz, în iunie 1948, G. Călinescu îi citează cît se poate de ŕ propos prima propoziție: "Timpul mîntuirii noastre a venit!" Venise s-ar zice, odată cu Tratatul de Prietenie cu U.R.S.S. (acela denunțat ca înrobitor de înșiși
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
zilele noastre (în întreaga lume euroasiatică și africană, fără a se ști când i se va pune capăt!), artele că și literatura mai cu seamă nu le-au ocolit, dar nici nu le-au explicat pe deplin, justificativ, nici atât. La centenarul morții lui Van Gogh (în 1990), în revistă „Journal of the American Medical Association” - pe baza unor analize atente ale celor 796 de scrisori ale pictorului, în care și-a descris în detaliu simptomele apărute în perioada șederii la Arles
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
zilele noastre (în întreaga lume euroasiatică și africană, fără a se ști când i se va pune capăt!), artele că și literatura mai cu seamă nu le-au ocolit, dar nici nu le-au explicat pe deplin, justificativ, nici atât. La centenarul morții lui Van Gogh (în 1990), în revistă „Journal of the American Medical Association” - pe baza unor analize atente ale celor 796 de scrisori ale pictorului, în care și-a descris în detaliu simptomele apărute în perioada șederii la Arles
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
însoțesc diferitele obiceiuri practicate de popor” trebuie căutată în „muzica orgiastică din cultul lui Dionisos și al lui Bachus, muzica Saturnaliilor, a Brumaliilor și a Rozaliilor, a practicilor magice”<footnote Ciobanu, Gheorghe - George Breazul și folcloristica muzicală românească, Cu prilejul centenarului nașterii sale; în: Revista de Folclor, București, tom 32, nr. 3, 1987, pp. 227 - 228; footnote> . - Pentru istoria muzicii românești a realizat o prezentare cronologică a înfăptuirilor reprezentative din trecutul nostru spiritual, urmărind rosturile culturale și estetice ale creației populare
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
nașterii lui Mozart, 1756 - 1956, București, Uniunea Compozitorilor, 1957; footnote> - lui Glinka<footnote Breazul, G(eorge) - Glinka; în Probleme de muzică, București, nr. 2, 1957; footnote> și lui Beethoven, a cărui creație o găsim în mai multe cronici muzicale, la centenarul morții titanului propunând manifestări omagiale<footnote Breazul, G(eorge) - Comemorarea lui Beethoven în școala secundară; în: Cuvântul, București, An III, nr. 697, 28 februarie 1927, pp. 1 - 2; Republicat în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. VI..., pp. 204 - 207
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
s Art Shop: Pictură Cecilia Olar, grafică Eugenia Olar (12-19; s., 11-15); „Pro Armia“: „Timișoara, dragostea mea“ - expoziție colectivă (10-17; d., închis); Art Club: „Eu, tu și ceilalți“ - pictură Anca-Maria Ciofîrlea și Mira Duțescu (12-22); Casa de Cultură a Studenților: „Centenar Filaret Barbu“ (9-20); Facultatea de Științe Economice: „Ochiul Călător“ - fotografii Frédéric de la Mure (Franța) (8-20); Biblioteca Austria: „Austria și primul război mondial“ (10-18). ; Spațiu H. ARTA: Expoziție personală Iulian Vitalis Cojocaru (16-20). în librării Livius Ciocârlie-„... pe mine să nu
Agenda2003-32-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281349_a_282678]
-
și Familiei, instituție căreia i s-a solicitat în acest sens și prelungirea termenului de primire a propunerilor de modificare a proiectului amintit. Organizațiile interesate pot contacta Grupul de lucru la tel. 0722-691 279 sau 0723-256 864. MONICA DIANA PAVEL Centenar A.F.T. l Cu participare internațională Prin amabilitatea domnului Martin Tiron, președintele Asociației Filatelice Timișoara, am aflat că membrii acesteia se află în focul pregătirii unui eveniment de amploare, și anume, marcarea a nu mai puțin de 100 de ani
Agenda2003-34-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/281368_a_282697]
-
0256-482056); Carola’s Art Shop: Pictură Cecilia Olar, grafică Eugenia Olar (12-19; s., 11-15); „Pro Armia”: „Timișoara, dragostea mea” (10-17; d., închis); Art Club: „Eu, tu și ceilalți” - pictură Anca-Maria Ciofîrlea și Mira Duțescu (12-22); Casa de Cultură a Studenților: „Centenar Filaret Barbu” (9-20); Biblioteca Austria: „Austria și primul război mondial” (10-18); Spațiu H. ARTA: Expoziție personală Iulian Vitalis Cojocaru (16-20). în librării Octavio Paz - Dubla flacără: dragoste și erotism (Ed. Humanitas, 130 000 lei); Constantin Bălăceanu-Stolnici - La judecata zilei (Ed.
Agenda2003-34-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281378_a_282707]
-
Csuka (l. -j. - 18-21 sau la ore stabilite prealabil prin telefon: 0256 - 482 056); Carola’s Art Shop: Pictură Cecilia Olar, grafică Eugenia Olar (12-19; s., 11-15); „Pro Armia“: „Timișoara, dragostea mea“ (10-17; d., închis); Casa de Cultură a Studenților: „Centenar Filaret Barbu“ (9-20); Facultatea de Științe Economice: „Ochiul călător“ (8-20); Biblioteca Austria: „Austria și primul război mondial“ (10-18); Spațiu H. ARTA: Expoziție personală Iulian Vitalis Cojocaru (16-20). presa la zi GEO. Noua revistă ilustrată de 96 de pagini apare lunar
Agenda2003-35-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281402_a_282731]
-
Magda Bordeianu. Până la sfârșitul anului, mai sunt prevăzute premierele: „În derivă“, adaptare scenică de Alina Hiristea după S. Mrozek, „Peripețiile lui Nică“, adaptare scenică de Ion Jurcă Rovina, după Ion Creangă și un spectacol de Crăciun realizat de Alina Hiristea. Centenarul nașterii lui Orwell va fi marcat de punerea în scenă a textului „Ferma de animale“. Pe parcursul noului sezon vor demara lucrările de refacere și modernizare a scenei și a sălii. În perioada respectivă, trupa va juca în Sala „Lira“ și
Agenda2003-37-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281456_a_282785]
-
cu bilanțul succeselor dobândite în actuala ediție a campionatului diviziei A la handbal feminin. Valoroasa echipă Universitatea a îmbrăcat, duminică, tricourile de campioni, cea de-a 11-a izbândă de acest fel“. (Drapelul Roșu din 6 iunie 1978). 5 ani „Centenar Julius Podlipny. Centenarul nașterii lui Julius Podlipny va fi marcat la Timișoara printr-o impresionantă expoziție comemorativă, organizată de dr. Annemarie Podlipny și criticul Ileana Pintilie, al cărei vernisaj va avea loc mâine, în Sala de marmură a Muzeului Banatului
Agenda2003-22-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281068_a_282397]
-
dobândite în actuala ediție a campionatului diviziei A la handbal feminin. Valoroasa echipă Universitatea a îmbrăcat, duminică, tricourile de campioni, cea de-a 11-a izbândă de acest fel“. (Drapelul Roșu din 6 iunie 1978). 5 ani „Centenar Julius Podlipny. Centenarul nașterii lui Julius Podlipny va fi marcat la Timișoara printr-o impresionantă expoziție comemorativă, organizată de dr. Annemarie Podlipny și criticul Ileana Pintilie, al cărei vernisaj va avea loc mâine, în Sala de marmură a Muzeului Banatului“. (Agenda din 6
Agenda2003-22-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281068_a_282397]
-
vă mulțumesc pentru cinstea pe care ne-o faceți și onoarea pe care ne-ați redat-o”. Cuvinte ale demnității cu mult mai importante decât „reabilitarea” formală pe care generalul Mircea Tomescu a acceptat-o juridic după pensionare. Secretul tinereții... centenare La cei 97 de ani ai săi, Nea Mircea dovedește o tinerețe a spiritului și o vioiciune a mișcărilor și-a trupului care-ar umple de invidie mulți tinerei. De parcă n-ar fi trăit ororile războiului și coșmarul pușcăriilor. Sau
Agenda2003-25-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281159_a_282488]