170 matches
-
văzute ca o „naștere amânată”. Versurile devin eliptice, fragmentare, iar poetul, convins că „adevărul e o femeie de serviciu”, nu mai caută decât „semnificația / dispariția semnificațiilor”, în poeme care amintesc de ultima etapă a creației bacoviene: „Cine știe... Nime. / Două centime, patru centime. / Altă lume. Oare? / Infime / stigmate alternând calendare / (alterare / eroare).” Eseist și critic redutabil, C. este un atent observator al vieții literare contemporane. Volumul Duelul cu crinii (1972), adevărată panoramă a liricii românești de după cel de-al doilea război
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
o „naștere amânată”. Versurile devin eliptice, fragmentare, iar poetul, convins că „adevărul e o femeie de serviciu”, nu mai caută decât „semnificația / dispariția semnificațiilor”, în poeme care amintesc de ultima etapă a creației bacoviene: „Cine știe... Nime. / Două centime, patru centime. / Altă lume. Oare? / Infime / stigmate alternând calendare / (alterare / eroare).” Eseist și critic redutabil, C. este un atent observator al vieții literare contemporane. Volumul Duelul cu crinii (1972), adevărată panoramă a liricii românești de după cel de-al doilea război mondial, conține
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
naiv” de mai sus se dovedește aproape irealizabil; dacă el este acceptat și aplicat în toată corectitudinea, în plenitudinea sensului său. De altfel, „contractele umane” diferă mult de cele financiare, în care anumite repere pot fi verificate și cuantificate la centimă, la o anume dată, și care au avantajul acelei autoreglări, unde efectele se acomodează totdeauna cauzelor, confirmându-le sau infirmându-le, trăgând semnale de alarmă când apar defectuozități de parcurs, când una sau alta dintre părți nu-și respectă angajamentele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
liberal. Tot în același ziar, un domn din elita conservatoare, anume Al. șt. Catargi, publică o scrisoare prin care cere guvernului să prezinte un proiect de lege prin care să impuie ziarului Lupta să fie vândut cu o 1/2 centimă și să conțină atâta materie, și calitativ și cantitativ, cât ziarul englez Times. Această zeflemea era motivată de faptul că Gheorghe Panu, față de răscoa lele țărănești, ceruse un număr de reforme agrare favorabile țăranilor. Reacționarii ieșeau acum îndrăzneți de pretutindeni
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
publică nu vrea capete, vrea o compensație la frustrare, la cei care au dat tonul și tunul. Și în cazul acesta, limpede, de jaf, asupra banului public (n-o acuz pe doamna Ridzi că a băgat în buzunar, nici măcar o centimă), prin intermediari, s-au găsit amatori de dres busuiocul; adică nu e o demisie de nevoie, împinsă de la spate, e o demisie de onoare. Hai, sictir! Care onoare? Pune, bă, mâna pe un dicționar și vezi ce scrie la cuvântul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de Armata 8, pe teritoriul României și al Basarabiei, la demobilizarea din 1918. Conform acestor date, datoria totală a României față de R.S.F.S.R. se ridică la suma de 982.755.826 ruble și 79 copeici, 15.216.107 franci și 40 centime, 23.000.000 lei, 621.240 lire sterline, 579.066 dolari, 156.000 mărci finlandeze, 26.400 yeni, ceea ce reprezintă prin transformarea valutei în ruble rusești, 1.005.501.601 ruble și 61 copeici aur, la prețurile din anii 1916-1918
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
anii 1916-1918 (subl. ns.). După natura bunurilor, aceste date au fost împărțite în patru grupe: 1)Secțiunea Căi ferate și șosele: 552.476.710 ruble; 2)Bunuri militare: 416.451.638 ruble 38 copeici și 15.216.107 franci 40 centime, 621.240 lire sterline, 579.066 dolari, 6.400 yeni; 3)Calcule bănești: 13.615.293 ruble 37 copeici, 23.000.000 lei, 156.000 mărci finlandeze, 20.000 yeni; 4)Bunuri particulare; 212.184 ruble 54 copeici. În afară de aceasta
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
aceasta, fiecare dintre grupele menționate este împărțită în 2 categorii: 1) Bunuri livrate guvernului român în baza unor acorduri și convenții în anii 1916-1917, adică în perioada războiului imperialist: 656.093.751 ruble 14 copeici, 15.216.107 franci 40 centime, 621.240 lire sterline, 579.066 dolari, 156.000 mărci finlandeze, 26.400 yeni. 2) Bunuri pierdute de armatele noastre 4, 6, 9 și parțial 8, pe teritoriul României și al Basarabiei, la demobilizarea din 1918: 326.662.075 ruble
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
s-a făcut la Kremlin (Sala Armurilor) la 21 decembrie. Protocoale și procese-verbale acceptate și semnate de către numiții reprezentanți, la 16 februarie 1917, dată la care au luat sfârșit operațiunile de control, constatau valoarea de 314.580.456 franci, 84 centime aur efectiv, plus două lăzi, conținând bijuteriile Majestății Sale Regina României, evaluate în vremea aceea la 7.000.000 franci, garantau păstrarea, ca și transportul în România pentru întoarcere. Izbucnind revoluția în Rusia, în 1917, Guvernul provizoriu rus făcuse să
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
unei noi înțelegeri făcute cu Guvernul rus, confirmată prin ministrul Rusiei la Iași, la data de 27 iulie 1917, s-a procedat la un nou transport care consta din 188 lăzi, conținând valoarea de: 1.594.336.721 franci, 09 centime, din care 574.523 franci, 57 centime aur efectiv, aparținând Băncii Naționale a României. Valoarea bunurilor evacuate din celelalte instituții financiare, conținute în 1.621 lăzi, depășea suma de 7 miliarde jumătate. În acest transport se găseau de asemenea evacuate, în afara valorilor în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
confirmată prin ministrul Rusiei la Iași, la data de 27 iulie 1917, s-a procedat la un nou transport care consta din 188 lăzi, conținând valoarea de: 1.594.336.721 franci, 09 centime, din care 574.523 franci, 57 centime aur efectiv, aparținând Băncii Naționale a României. Valoarea bunurilor evacuate din celelalte instituții financiare, conținute în 1.621 lăzi, depășea suma de 7 miliarde jumătate. În acest transport se găseau de asemenea evacuate, în afara valorilor în numerar, bijuterii, tablouri și alte diferite depozitări
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
limpede că: Guvernul român, obligat de necesitățile războiului și sub auspiciile Guvernelor Aliate, încrezător pe de-o parte în angajamentele luate de guvernul rus, a transportat în Rusia mai întîi valorile materiale ale Băncii Naționale a României, adică 314.580.456 franci 85 centime aur efectiv, plus 2 lăzi conținând bijuterii estimate la 7 milioane franci, proprietatea Majestății Sale Regina României, precum și, ulterior, valori de peste 7 miliarde și jumătate aparținând fie statului, fie Băncii Naționale, fie altor instituții financiare, publice sau private. Acest depozit
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
În ziua de 16 februarie 1916, dată la care s-au terminat lucrările de verificare a conținutului lăzilor, s-a încheiat un protocol între reprezentanții ambelor guverne în care s-a constatat valoarea Tezaurului cu 314.580.456 franci, 84 centime, aur efectiv. În același timp cu depozitarea Tezaurului Băncii Naționale au fost depuse în două casete sigilate și bijuteriile M. S. Reginei Maria, fără verificarea conținutului, menționându-se în protocolul de preluare valoarea declarată de 7.000.000 lei aur
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a restului Tezaurului și valorilor Băncii Naționale păstrate până atunci la Iași, împreună cu valorile diferitelor instituții de stat, ale băncilor și particularilor. Astfel, cu acest al doilea transport au fost depozitate în Kremlin, în 188 lăzi, 574.523 franci 57 centime aur efectiv, precum și alte valori evaluate la 1.593.762.197 franci, 52 centime aur efectiv, aparținând Băncii Naționale. Cu același transport, în alte 1.621 de lăzi, au fost depozitate: a)valorile instituțiilor românești financiare numerar, bijuterii și alte
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
diferitelor instituții de stat, ale băncilor și particularilor. Astfel, cu acest al doilea transport au fost depozitate în Kremlin, în 188 lăzi, 574.523 franci 57 centime aur efectiv, precum și alte valori evaluate la 1.593.762.197 franci, 52 centime aur efectiv, aparținând Băncii Naționale. Cu același transport, în alte 1.621 de lăzi, au fost depozitate: a)valorile instituțiilor românești financiare numerar, bijuterii și alte lucruri de valoare; b)operele de artă ale muzeelor și bisericilor românești; c)documentele
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de răchită lucrate solid și, adesea, cu gust; se mai vede aici o bogată colecție de bijuterii grosolane din sticlă mată; femeile din popor nu se ruinează pentru podoabe: există brățări care costă trei parale (ceva mai mult de două centime). Ne oprim cu interes în fața barăcilor acestor negustori improvizați; pe lângă obiecte dintre cele mai vulgare, găsim amfore elegante, adevărate vase etrusce făcute după modelele transportate în siguranță din bătrâna Italie și fidel păstrate de către fabricanții venetici instalați în Carpați. Acești
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
resurselor din publicitate, deoarece suprimarea taxei de timbru nu fusese acceptată, plutea în aer. Pe 1 iulie 1836 au apărut două ziare al căror abonament era de 40 de franci (teoretic, prețul de vînzare al unui număr era de 10 centime): este vorba de Le Siècle și La Presse. Aceast( inițiativ(, mai sus amintit(, (i apar(ine lui Emile de Girardin. Născut în 1806, el a ajuns s( fie cunoscut datorită romanului său autobiografic Emile, publicat (n 1826. În 1828, (i
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
aceasta îl jucase în desconsiderarea și căderea regimului din iulie. Aceasta a condus, pentru cîteva luni, la Paris ca și în provincie, la o veritabilă înflorire a ziarelor de toate tendințele și de toate stilurile. Multe se vindeau cu 5 centime numărul. George Sand a inspirat apari(ia publica(iei La Vraie République, Raspail a L'Ami du Peuple, Lamartine a jurnalului Le Bien public, Lamennais Le Peuple constituant, Lacordaire L'Ere nouvelle, Proudhon Le Représentant du Peuple, Victor Hugo, mult
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
ngerea presei la revolta ziarelor (1852-1871). Progresele presei sub Cel de al Doilea Imperiu au fost considerabile. Tirajul cotidienelor pariziene trece de la 150.000 de exemplare în 1852 la un milion în 1870 (din care jumătate pentru foile de 5 centime). În provincie, putem estima tirajul global al foilor politice cotidiene la 450.000 de exemplare în 1853 și la 900.000 exemplare în 1870. Acest progres este însoțit de o veritabilă transformare a presei care începe să-și diversifice formulele
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
burgheze. Poate că în nici un alt moment al istoriei presa nu a oferit o expresie atît de clară și de violentă a urii de clasă. 4. Debutul presei populare. Le Petit Journal a fost lansat la pre(ul de 5 centime, de Moïse Millaud, pe 1 februarie 1863. Apariția acestui jurnal de 4 pagini format înjumătățit (43x30 centimetri) reprezintă un moment de r(scruce în istoria presei europene. Pentru prima dată un cotidian urma s( ajung(, prin vînzarea exemplar cu exemplar
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Doilea Imperiu, în marile orașe cel puțin, se opuneau două sau trei jurnale a căror concurență era arbitrată de prefect în favoarea celui care îl servea cel mai bine. Deja, în 1870, la Lille, Bordeaux și Marsilia apăreau ziarele de 5 centime. Primul cotidian de provincie a fost Journal de Guyenne, apărut în 1784. (n 1812, existau (n provincii 4 cotidiene cu un tiraj cumulat de 3.000 de exemplare, 32 în 1832 (20.000 exemplare), 60 în 1860 (120.000 de
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
cele mai scumpe din lume. De exemplu, Times era între 1815 și 1833 de trei ori mai scump decît Les Débats sau Le Constitutionnel. Între 1815 și 1836, Times se vindea cu 7 pence iar Le Constitutionnel cu 20 de centime. În 1830, cotidienele pariziene aveau împreună un tiraj mai mare de 60.000 de exemplare iar 17 cotidiene din Londra numai 40.000 de exemplare. Începînd cu 1833, sub presiunea opiniei publice taxele au fost reduse iar în final, între
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
era deja în stadiul de a deveni centrul cel mai important. În acest oraș au apărut primele mari ziare care au știut să-și mărească audiența scăzînd prețul de vînzare la 2 cenți, echivalentul unui penny englez sau a 10 centime franceze. Primul a fost The Sun, lansat în 1833 de Day și care în 1835 ajunsese deja la 19.000 de exemplare. Gordon Bennet (1795-1872), cel care a creat, în 1835, New York Herald cu prețul de 1 cent, trec(nd
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
diversificării categoriilor acestora. Paginarea a evoluat considerabil mai ales în țările anglo-saxone, unde abundența, în continuă ascendență, a publicității a fost unul din motoarele acestei evoluții. În Franța, progresele au fost, din contra, relativ lente: dacă "mica" presă de 5 centime se orienta, între 1887 și 1890, spre formatul "marilor" ziare, de abia spre 1899-1903 jurnalele cu mare tiraj au trecut la 6 pagini; în 1914 paginația medie era de 8 la 10 fa(( de 20 sau mai mult pentru ziarele
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
întîi prin locul pe care politica internă continu( să îl ocupe în coloanele sale, atît sub forma unor expuneri doctrinare cît si sub cea a unor polemici a căror violență nu mai surprinde astăzi. Generalizarea vînzării unui număr cu 5 centime a permis o creștere enormă a tirajelor: cel al cotidienelor trecea între 1870 și 1914 de la 1 la 5,5 milioane de exemplare la Paris, și de la 0,35 la 4 milioane în provincie. În 1914, piața presei cotidiene franceze
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]