166 matches
-
mii) franci francezi cu titlu de daune morale și 13.450 (treisprezece mii patru sute cincizeci) franci francezi cu titlu de taxe și cheltuieli, minus 9.759,72 (nouă mii șapte sute cincizeci și nouă) franci francezi și 72 (șaptezeci și două) centime, sume convertibile în lei românești la rata de schimb din ziua în care vor fi plătite; ... b) că aceste sume vor trebui majorate cu o dobândă simplă de 2,74% pe an, incepand cu data expirării termenului menționat și până la
HOTĂRÂRE din 4 mai 2000 în cauza Rotaru împotriva României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132012_a_133341]
-
părți contractante. Făcut în dublu exemplar la Constantinopol, la 27 Decemvrie 1923. Semnat: în numele administrațiunii postelor, telegrafelor și telefoanelor din Turcia Ihsan Djemal Semnat: în numele administrațiunii postelor, telegrafelor și telefoanelor din România I. Manea Anexă 1 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TABLOU A Taxe terminale Centime ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Turcia Pentru corespondență schimbată prin linia de cablu Constantă între Turcia și ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Fiume, Franța și Italia 20 2. Elveția 21 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3. Malta 22,5 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── �� 4. Belgia, Spania, Gibraltar, Luxemburg, Norvegia, Țările de Jos și Portugalia 23 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5. Azorele, Algeria
ARANJAMENT PARTICULAR din 27 decembrie 1923 stabilit între administraţia postelor, telegrafelor şi telefoanelor din România de o parte şi administraţia postelor, telegrafelor şi telefoanelor din Turcia de alta, pentru a regula exploatarea cablului Constanta-Constantinopol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134210_a_135539]
-
2. între Turcia din Asia de o parte și România de altă parte 20 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ───────���────────────────────────────────────────────────────────────────────── TABLOU B Taxe de transit Pentru corespondentele între Europa și Persia (linia Constanta-Constantinopol-Makou 67 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Semnat, Ihsan-Djemal Semnat, I. Manea Anexă 2 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TABLOU A Taxe de transit Centime ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Cablu Constantinopol- Constantă ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Pentru corespondență schimbată între Turcia și: ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Cirenaica, Fiume, Italia și Tripolitania 1 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Regatul (S.C.S.) 1,5 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3. Azorele, Algeria, Canaria, Spania, Gibraltar, Malta, Maroc, Portugalia, Senegal și Tunis 2 ────────────────��───────────────────────────────────────────────────────────── 4. Elveția 2,5 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5. Irlanda
ARANJAMENT PARTICULAR din 27 decembrie 1923 stabilit între administraţia postelor, telegrafelor şi telefoanelor din România de o parte şi administraţia postelor, telegrafelor şi telefoanelor din Turcia de alta, pentru a regula exploatarea cablului Constanta-Constantinopol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134210_a_135539]
-
în termen de 3 luni, 15.000 (cincisprezece mii) franci francezi, cu titlu de despăgubiri materiale și morale, si 20.000 (douăzeci de mii) franci francezi, cu titlu de cheltuieli de judecată, mai putin 10.806 FRF și 10 (zece) centime, convertibili în lei românești la rata de schimb de la data efectuării plăților; ... b) că aceste sume vor fi majorate cu o dobândă simplă de 2,47% pe an începând cu data expirării termenului menționat mai sus și până la data efectuării
HOTĂRÂRE din 27 iunie 2000 cauza Constantinescu împotriva României,. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134746_a_136075]
-
9 1. Deconturile pentru prestațiile de poștă și telecomunicații prevăzute în acest acord se vor întocmi cu regularitate de către administrațiile părților contractante și se vor schimba direct între ele. 2. Moneda folosită pentru aceste decontări este francul aur cu 100 centime, în greutate de 10/31 grame și cu un titlu de 0,900. 3. Decontarea tuturor plăților care rezultă din realizarea acestui acord se face în conformitate cu Acordul cu privire la decontarea multilaterala în ruble transferabile și cu privire la înființarea Băncii Internaționale de Colaborare
ACORD din 13 ianuarie 1971 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Democrate Germane privind colaborarea în domeniul postelor şi telecomunicatiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135421_a_136750]
-
în condițiile prevăzute la articolul 44 al prezenței convenții, aceste reglementări de conturi sînt efectuate conform dispozițiilor regulamentelor. Articolul 43 Unitatea monetară Unitatea monetară întrebuințata la întocmirea tarifelor de telecomunicații internaționale și la stabilirea conturilor internaționale este francul-aur de 100 centime, cu o greutate de 10/31 grame și cu un titlu de 0,900. Articolul 44 Acordurile speciale Membrii și membrii asociați își rezervă pentru ei, pentru exploatările particulare recunoscute de ei și pentru alte exploatări corespunzător autorizate în acest
CONVENŢIA INTERNATIONALA A TELECOMUNICATIILOR*) din 12 noiembrie 1965. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133991_a_135320]
-
țările contractante, în depesi închise, se bucură de o reducere de 20% din spesele prevăzute de Convențiunea Poștală Universală. 9. Taxa de asigurare a scrisorilor (cutii), cu valoare declarată va fi fixată în traficul reciproc al țărilor contractante la 30 centime de fiecare 300 franci aur din valoare declarată sau fracțiune. 10. Taxele teritoriale terminale, de plecare și sosire sînt fixate în serviciul reciproc al coletelor poștale între țările contractante, după cum urmează: ────────────────────────────────────────────────────────── Pentru colete Pentru Pentru Pentru pînă la: Rom. Grecia
ACORD nr. 2.486 din 9 aprilie 1935 privind aprobarea Aranjamentelor poştale încheiate între România, Cehoslovacia şi Iugoslavia, din 24 Septemvrie 1934 şi acela încheiat între România, Jugoslavia, Grecia şi Turcia, la 9 aprilie 1935. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143572_a_144901]
-
reducere mai mare a taxelor internaționale pentru obiectele postei de scrisori și în special pentru scrisori și cărți poștale. 2. Taxa de asigurare a scrisorilor (cutiilor), cu valoare declarată se va fixă, în traficul reciproc al țărilor Uniunii la 30 centime de fiecare 300 franci aur sau fracțiune din valoarea declarată. 3. Taxa de francare a ziarelor și scrierilor periodice, expediate de către editorii dintr-o țară sau de mandatarii lor, abonaților, avînd sediul lor într-o altă țară a Uniunii, va
ACORD nr. 2.486 din 9 aprilie 1935 privind aprobarea Aranjamentelor poştale încheiate între România, Cehoslovacia şi Iugoslavia, din 24 Septemvrie 1934 şi acela încheiat între România, Jugoslavia, Grecia şi Turcia, la 9 aprilie 1935. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143572_a_144901]
-
alte construcții, denumite în continuare impozit român; b) În ce priveste Belgia: ... ------------------------- (i) impozitul persoanelor fizice; (îi) impozitul societăților; (iii) impozitul persoanelor juridice; (iv) impozitul nerezidentilor; (v) cotizația specială asimilată impozitului persoanelor fizice; (vi) contribuția complementară de criză, inclusiv preconturile, centimele adiționale la aceste impozite și preconturi, precum și taxele adiționale la impozitul persoanelor fizice, denumite în continuare impozit belgian. 4. Convenția se va aplica, de asemenea, impozitelor de natură identică sau analoaga, care vor fi stabilite după data semnării acestei convenții
CONVENŢIE din 4 martie 1996 între Guvernul României şi Guvernul Regatului Belgiei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145773_a_147102]
-
un condiment de bază la București: cinismul, nu-i așa, "tentația oricărei inteligențe"). Dar ofițerii de la frontieră, dar vânzătorii de roșii globalizate, turcești, din piață, dar oamenii de pe stradă, întrebările și răspunsurile lor, grija lor de a ne da la centimă restul, mândria de a nu rămâne datori, mărturiseau eterna suferință a abandonului, amintirea vie și dureroasă a unei dragoste rănite. Acolo la Chișinău am avut răspunsul la întrebarea pusă în București mai multor basarabeni fără să am de undeva răspunsul
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
resurselor din publicitate, deoarece suprimarea taxei de timbru nu fusese acceptată, plutea în aer. Pe 1 iulie 1836 au apărut două ziare al căror abonament era de 40 de franci (teoretic, prețul de vînzare al unui număr era de 10 centime): este vorba de Le Siècle și La Presse. Aceast( inițiativ(, mai sus amintit(, (i apar(ine lui Emile de Girardin. Născut în 1806, el a ajuns s( fie cunoscut datorită romanului său autobiografic Emile, publicat (n 1826. În 1828, (i
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
aceasta îl jucase în desconsiderarea și căderea regimului din iulie. Aceasta a condus, pentru cîteva luni, la Paris ca și în provincie, la o veritabilă înflorire a ziarelor de toate tendințele și de toate stilurile. Multe se vindeau cu 5 centime numărul. George Sand a inspirat apari(ia publica(iei La Vraie République, Raspail a L'Ami du Peuple, Lamartine a jurnalului Le Bien public, Lamennais Le Peuple constituant, Lacordaire L'Ere nouvelle, Proudhon Le Représentant du Peuple, Victor Hugo, mult
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
ngerea presei la revolta ziarelor (1852-1871). Progresele presei sub Cel de al Doilea Imperiu au fost considerabile. Tirajul cotidienelor pariziene trece de la 150.000 de exemplare în 1852 la un milion în 1870 (din care jumătate pentru foile de 5 centime). În provincie, putem estima tirajul global al foilor politice cotidiene la 450.000 de exemplare în 1853 și la 900.000 exemplare în 1870. Acest progres este însoțit de o veritabilă transformare a presei care începe să-și diversifice formulele
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
burgheze. Poate că în nici un alt moment al istoriei presa nu a oferit o expresie atît de clară și de violentă a urii de clasă. 4. Debutul presei populare. Le Petit Journal a fost lansat la pre(ul de 5 centime, de Moïse Millaud, pe 1 februarie 1863. Apariția acestui jurnal de 4 pagini format înjumătățit (43x30 centimetri) reprezintă un moment de r(scruce în istoria presei europene. Pentru prima dată un cotidian urma s( ajung(, prin vînzarea exemplar cu exemplar
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Doilea Imperiu, în marile orașe cel puțin, se opuneau două sau trei jurnale a căror concurență era arbitrată de prefect în favoarea celui care îl servea cel mai bine. Deja, în 1870, la Lille, Bordeaux și Marsilia apăreau ziarele de 5 centime. Primul cotidian de provincie a fost Journal de Guyenne, apărut în 1784. (n 1812, existau (n provincii 4 cotidiene cu un tiraj cumulat de 3.000 de exemplare, 32 în 1832 (20.000 exemplare), 60 în 1860 (120.000 de
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
cele mai scumpe din lume. De exemplu, Times era între 1815 și 1833 de trei ori mai scump decît Les Débats sau Le Constitutionnel. Între 1815 și 1836, Times se vindea cu 7 pence iar Le Constitutionnel cu 20 de centime. În 1830, cotidienele pariziene aveau împreună un tiraj mai mare de 60.000 de exemplare iar 17 cotidiene din Londra numai 40.000 de exemplare. Începînd cu 1833, sub presiunea opiniei publice taxele au fost reduse iar în final, între
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
era deja în stadiul de a deveni centrul cel mai important. În acest oraș au apărut primele mari ziare care au știut să-și mărească audiența scăzînd prețul de vînzare la 2 cenți, echivalentul unui penny englez sau a 10 centime franceze. Primul a fost The Sun, lansat în 1833 de Day și care în 1835 ajunsese deja la 19.000 de exemplare. Gordon Bennet (1795-1872), cel care a creat, în 1835, New York Herald cu prețul de 1 cent, trec(nd
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
diversificării categoriilor acestora. Paginarea a evoluat considerabil mai ales în țările anglo-saxone, unde abundența, în continuă ascendență, a publicității a fost unul din motoarele acestei evoluții. În Franța, progresele au fost, din contra, relativ lente: dacă "mica" presă de 5 centime se orienta, între 1887 și 1890, spre formatul "marilor" ziare, de abia spre 1899-1903 jurnalele cu mare tiraj au trecut la 6 pagini; în 1914 paginația medie era de 8 la 10 fa(( de 20 sau mai mult pentru ziarele
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
întîi prin locul pe care politica internă continu( să îl ocupe în coloanele sale, atît sub forma unor expuneri doctrinare cît si sub cea a unor polemici a căror violență nu mai surprinde astăzi. Generalizarea vînzării unui număr cu 5 centime a permis o creștere enormă a tirajelor: cel al cotidienelor trecea între 1870 și 1914 de la 1 la 5,5 milioane de exemplare la Paris, și de la 0,35 la 4 milioane în provincie. În 1914, piața presei cotidiene franceze
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
îndreptățea să spere. Printre publicațiile cu tendință radicală, cea mai importantă între 1871 și 1880 a fost fără îndoială organul lui Gambetta, La République Française, care a trecut după moartea sa în mîinile republicanilor moderați, în timp ce satelitul său de 5 centime, La Petite République Française, fondat în 1876, a sfîrșit prin a cădea în cele ale socialiștilor. Le Rappel a continuat, la stînga, o carieră strălucitoare pînă în 1880, cînd a fost depășit de La Lanterne (1877). ĽIntransigeant al lui Rochefort a
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
consecință a reducerii paginației, creșterea prețurilor și, în particular, mărirea prețului hîrtiei, toate acestea au condus la o mărire a prețului de vînzare, fapt care a redus considerabil difuzarea. (În septembrie 1917, cotidienele franceze au trebuit să treacă la 10 centime.) Unul dintre primele efecte ale acestor dificultăți a fost dispariția unui mare număr de ziare, incapabile să se adapteze. La Paris au dispărut astfel, în august 1914 și în lunile următoare, mai mult de 30 de titluri cotidiene. Un alt
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
ai marilor orașe și emigranților ce nu cunoșteau prea bine limba engleză, acestea atingeau tiraje pînă atunci ignorate de presa cotidiană americană. N.Y.Times încercase deja această experiență, ce prezenta multe similitudini cu cea a presei pariziene de 5 centime de la sfîrșitul celui de al doilea Imperiu, din 1901, experiență care a eșuat. A fost reluată în 1919 de New York Daily News, lansat de proprietarii lui Chicago Tribune. Tirajul său era mai mare de un milion și jumătate în 1930
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
care îl cumpărase în 1922, el a vrut să se lanseze în politică dar clienții acestor două ziare de calitate nu puteau să-i susțină ambițiile. În consecință, el va lansa, în mai 1928, l'Ami du peuple de 10 centime contra 25 de centime pentru altele unde va duce campanii destul de incoerente în jurul unor idei vag inspirate din fascismul italian. Boicotat de Consortium, ziarul său, prost redactat, nu a putut păstra cei 800.000 de cumpărători pe care îi cîștigase
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
1922, el a vrut să se lanseze în politică dar clienții acestor două ziare de calitate nu puteau să-i susțină ambițiile. În consecință, el va lansa, în mai 1928, l'Ami du peuple de 10 centime contra 25 de centime pentru altele unde va duce campanii destul de incoerente în jurul unor idei vag inspirate din fascismul italian. Boicotat de Consortium, ziarul său, prost redactat, nu a putut păstra cei 800.000 de cumpărători pe care îi cîștigase. Ruinat de criza din
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
cîteva întreprinderi. Tirajele au stagnat sau chiar au scăzut pentru unele dintre titlurile cele mai importante. Această stagnare este, în parte, pusă pe seama creșterii prețului de vînzare care, pentru cotidiene, a trecut de la 15 F în 1957 la 40 de centime în 1967, și, poate, pe seama creșterii audienței televiziunii. Dacă marile publicații regionale și-au consolidat pozițiile și și-au accelerat cel mai adesea difuzarea, cea mai mare parte a ziarelor pariziene, cu excepția lui Figaro și mai ales a lui Monde
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]