233,134 matches
-
mașinii oarecare să nu aibă încredere în polițistul care se face că nu vede un delict de circulație în funcție de marca și eventual de numărul mașinii în culpă. * Știrea că a fost jefuit prefectul de Hunedoara a dat ocolul întregii prese centrale. Faimosul autor al ideii de clonare a Coloanei lui Brâncuși a fost văduvit, potrivit declarației sale, de 150 milioane de lei, de 9.000 de euro, 6.000 de dolari, trei telefoane mobile și de bijuteriile de aur din casă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
care au bani de benzină pe care o bagă în rezervoarele unor Dacii uzate sau ale unor mașini de import cumpărate la mîna a doua sau a treia au scos ziarul de pe lista micilor cumpărături obligatorii. Cine răsfoiește un cotidian central cu ochi proaspăt, de pildă românii care trăiesc în străinătate, e surprins fie de tot mai pronunțatul accent magazinistic pe care îl au ziarele centrale, fie de forma polemică în care sînt furnizate informațiile, transformate în mici comentarii, chiar și
Avortonii mediatici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14837_a_16162]
-
sau a treia au scos ziarul de pe lista micilor cumpărături obligatorii. Cine răsfoiește un cotidian central cu ochi proaspăt, de pildă românii care trăiesc în străinătate, e surprins fie de tot mai pronunțatul accent magazinistic pe care îl au ziarele centrale, fie de forma polemică în care sînt furnizate informațiile, transformate în mici comentarii, chiar și cînd e vorba de știri. Asta pentru a nu mai pomeni editorialele exasperate, adevărate pamflete, prin care șefii ziarelor mărturisesc indirect cititorilor că nu au
Avortonii mediatici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14837_a_16162]
-
Constantin Țoiu IV În călătoriile cu metroul în perimetrul central, dacă ai de mers multe stații într-unul din vagoanele verzi ce nu se deschid automat, trebuind să ridici în sus cu putere un fel de clănțău, nu te plictisești deloc... După ce în primele zile îmi trecu aiureala specifică trecerii
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14850_a_16175]
-
povestea pe celelalte linii, ca și cum ele ar fi fost niște edituri rivale, dar de care nu se poate să nu ții seama. Și intru la Cluny în sfințenia medievală de muzeu care adăpostește La Dame à la licorne... În sala centrală, în semi-umbră tapiseriile de la finele secolului XV, lână și mătase. Mon seul désir..., a mon seul désir... Cele cinci simțuri (care de fapt sunt doar patru, mirosul confundat cu gustul: Auzul, Văzul, Mirosul, Pipăitul, Gustul. O Tele-Viziune color. Prințesa încercând
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14850_a_16175]
-
și se gîndește cum ar fi să o strîngă de gît. Ne putem întreba care este motivul obscur pentru care aceasta, totuși, rămîne lîngă el - dar e drept că și Ghe se întreabă. Dar să trecem la povestea de dragoste "centrală" a romanului, aceea dintre Ghe și tînăra studentă la Literele bucureștene Marta. Poveste epistolară la început, cu scrisori altfel "slăbuțe" literar - dar amorul prostește, nu-i așa?, "materializată" după nesfîrșite zbuciume și tribulații în apartamentul unui prieten. Moment în care
Spune-mi ce parfum folosești... ca să-ți spun cine ești by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14866_a_16191]
-
unii stau în lux, alții mai la mahala, unii stau lîngă rude și prieteni, alții sînt vecini cu te miri cine. I.L. Caragiale, privit în timpul vieții cu o anume suspiciune, abia dacă are, după moarte, o străduță, în același timp centrală și dosnică, adică puțin umblată, și o intrare. Este vecin cu Maria Rosetti, care, exact ca pe vremea cînd trăia, stă alături de C.A. Rosetti, îl urmează, ca să nu spunem că îl urmărește. Rosetti are însă și o piață, cu
Topografia nemuririi by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14854_a_16179]
-
cînd trăia, stă alături de C.A. Rosetti, îl urmează, ca să nu spunem că îl urmărește. Rosetti are însă și o piață, cu statuie, doar pentru el. De altfel pașoptiștii sînt bine reprezentați topografic: istoria le-a dat bulevarde și piețe centrale, în timp ce literatura - întotdeauna afacere păguboasă - abia dacă le-ar fi dat o uliță prost pavată. împreună cu Lunca Siretului și Peneș Curcanul intră în ghidul Bucureștilor strada Vasile Alecsandri. Oricum, mai puține onoruri decît în viață. Eminescu are o stradă lungă
Topografia nemuririi by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14854_a_16179]
-
ridicat vile și alte acareturi, stîrnind perplexitatea presei față de fabuloasa lor capacitate de a face economii, din salariu. * Săptămîna trecută pastorul Laszlo Tokes a acuzat conducerea UDMR afirmînd că o clică a monopolizat fondurile Uniunii, citim în mai multe ziare centrale. Supărarea președintelui de onoare al UDMR e provocată, se pare, de faptul că schimbarea guvernului la Budapesta a adus după sine și o schimbare a priorităților în alocarea de fonduri destinate maghiarilor din România și, implicit, a persoanelor care gestionează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
îi datorăm prezentarea aceleiași capodopere enesciene în cadrul ultimei ediții a Festivalului Internațional �George Enescu", la București, în anul 2001. Merită a fi reținut faptul că în nici una dintre manifestările menționate, comemorări petrecute în țară sau peste hotare, concerte, autoritățile culturale centrale, de la București, nu au fost implicate. Mai mult decât atât, cu un an înainte de data la care urmează a avea loc viitoarea ediție a festivalului enescian, direcția acestei importante manifestări artistice internaționale nu a fost încă numită; ...iar pliantul viitoarei
George Enescu - 121 by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14882_a_16207]
-
demult. Cu greu recunosc bulevardul suind măreț până la Arcul de Triumf. Nu-l mai recunoscusem,... de nimic altceva, decât de copaci! De aproape treizeci de ani, de când nu am mai fost pe-aici, arborii scunzi de odinioară, ce îngăduiau arterei centrale să fie contemplată în toată vasta, fascinanta ei desfășurare, între timp crescând, îngustează brusc totul, mai înalți acum de trei ori și stufoși, sugrumând perspectiva. Spațialitatea de altădată liberă,... s-a dus. Țin minte, noaptea mai ales, când, pe bulevardul
Reflexe pariziene (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14903_a_16228]
-
și genunchi, conform unui vechi obicei, menit, se vede, a îndupleca o icoană făcătoare de minuni de la Nicula să-i ia în paza ei, să-i tămăduiască ori să-i reconforteze spiritual. Serafim, mitropolitul ortodox al Germaniei și al Europei Centrale și de Est, i-a învățat pe cei care au împlinit medievalul ritual: Spuneți "dă-mi, Doamne, răbdare" și așteptați o săptămînă, o lună, un an, cît va fi necesar (!) pînă cînd Dumnezeu vă va izbăvi". Încurajarea de către B.O.
Evul Mediu neîntîmplător by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14887_a_16212]
-
Tudorel Urian Rațiunile de ordin politic au făcut ca în România să se vorbească prea puțin și niciodată în vorbe măgulitoare despre spațiul politic și cultural al Europei Centrale. Politica unei țări preponderent ortodoxe, a cărei sărbătoare a întregirii este direct legată de ceea ce se numește �tragedia Europei Centrale", aflată, după cel de-al doilea război mondial, în zona de influență (este puțin spus) a Uniunii Sovietice nu putea
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
spiritualitatea central-europeană, singura capabilă să explice apariția unor asemenea problematici și modalități de exprimare artistică. La mijlocul anilor '80, Milan Kundera a scris un text încărcat de nostalgie și patetism, Tragedia Europei Centrale (vezi, Milan Kundera, Tragedia Europei Centrale în Europa Centrală. Nevroze, dileme, utopii, antologie coordonată de Adriana Babeți și Cornel Ungureanu, Editura Polirom, Iași, 1997), care a readus în actualitate, într-o manieră mai mult decît spectaculoasă, problematica Europei Centrale. Textul lui Kundera a avut un impact uriaș și se
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
Europei Centrale (vezi, Milan Kundera, Tragedia Europei Centrale în Europa Centrală. Nevroze, dileme, utopii, antologie coordonată de Adriana Babeți și Cornel Ungureanu, Editura Polirom, Iași, 1997), care a readus în actualitate, într-o manieră mai mult decît spectaculoasă, problematica Europei Centrale. Textul lui Kundera a avut un impact uriaș și se poate spune că el a sădit germenii percepției occidentale de după 1989 asupra țărilor din această parte a continentului. Rațiunile politice ale textului lui Kundera (altminteri superb articulat din punct de
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
și aceea, mai complicată a acelei părți din Europa situate din punct de vedere geografic în centru, din punct de vedere cultural în Vest și, din punct de vedere politic, în Est" (op.cit., pp. 221-222). în viziunea lui Kundera, Europa Centrală este, așadar, o realitate apărută după cel de-al doilea război mondial prin instaurarea controlului politic al Uniunii Sovietice asupra unei părți a Europei care, din punct de vedere cultural, a aparținut întotdeauna Occidentului (prin catolicism). De aici pînă la
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
Adriana Babeți este, la concurență cu admirabilul colectiv clujean care a coordonat editarea Dicționarului Scriitorilor Români, autorul celui mai important proiect cultural românesc din ultimele decenii. Cartea lui Cornel Ungureanu, Mitteleuropa periferiilor, este fundamentală pentru înțelegerea specificității culturale a Europei Centrale și pentru modul în care literatura română a fost influențată de această spiritualitate. Cornel Ungureanu pornește de la premisa - justă - că pentru a înțelege literatura română nu este necesar ca demersurile comparatiste să înceapă cu literatura engleză și franceză (așa cum se
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
eventuale superiorități a acestui tip de artisticitate față de cel promovat în celelalte regiuni istorice ale României. Miza explicită a acestui demers este aceea de a putea înțelege mai bine specificitatea literaturii produse în această zonă. Dacă pentru Milan Kundera Europa Centrală era un spațiu foarte bine conturat din punct de vedere religios, geografic și politic, pentru Cornel Ungureanu el se definește în primul rînd ca un spațiu cultural, în centru căruia se află Viena și limba germană. Nu mai trebuie să
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
numesc Sacher-Masoch, Hermann Broch, Robert Musil, Franz Kafka, Jaroslav Ha�ek, Konrád György, sau Danilo Ki�, Miroslav Krle�a, Vasko Popa, Andrei A. Lillin, Franyó Zoltán, Ioan Slavici, Liviu Rebreanu, Lucian Blaga, Emil Cioran sau Petre Stoica. Apartenența la Europa Centrală nu ține atît de distincția dintre catolicism și ortodoxie, cît de accesul la modul de viață și la spiritualitatea Vienei. Pentru Cornel Ungureanu, Mitteleuropa nu mai este spațiul blestemat din propaganda comunistă, dar nici cel idilic din scrierile nostalgicilor mai
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
nostalgicilor mai vechi sau mai noi. Este un spațiu cu rațiune contradictorie, care cuprinde Viena culturală, dar și Auschwitz-ul. Un teritoriu al tuturor posibilităților și interpretărilor pentru că, spune Cornel Ungureanu: La sfîrșitul anului 1913, puteau fi zăriți în celebra Café Central din Viena, așezați la mese diferite, înconjurați de prieteni sau de adepți, de tovarăși, de tineri rebeli sau de artiști famelici, Freud, Lenin, Hitler, Stalin, Troțki, Stefan Zweig (...); mulți alții care prelungeau dialogurile, discuțiile, taclalele pînă peste limitele suportabilului. La
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
a reprezentat-o preț de cîteva decenii. în acest context, ridicarea unui alt monument care să disloce prezența fizică și sugestia mistică a bolșevismului expansiv și triumfător, pe care chipul lui Lenin le-a purtat neobosit prin Europa estică și centrală, trebuie să-și propună mai mult decît o simplă substituție de forme și de mesaj, anume regîndirea urbanistică a întregului spațiu și reconfigurarea, prin baraje optice și prin redistribuirea zonelor de interes, a Casei Scânteii înseși. A doua întrebare privește
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
pentru că știe că urmează un desert delicios. Viața pensionarelor permanente este determinată de intervențiile decisive ale lumii dinafară, pe care ele nu o pot influența. Ar putea fi o tragedie a claustrării, dar este doar o elegie a petalelor căzute. Central este conflictul dintre două foste dive, care nu-și vorbesc de o viață; ele se explică și se împacă pe parcursul celor trei ore de spectacol: Ioana Bulcă și Simona Bondoc compun abil relația dintre prezent și trecut, luciditatea de acum
Gloria de după glorie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14956_a_16281]
-
în ceea ce a urmat editorial, ca una dintre dramele culturii profesionale a branșei, pe care paternalismul vitreg n-avea nici un interes s-o soluționeze în sensul unei autonomii și pe care merituosul prin sagacitate B.T. Rîpeanu, rămas ipso facto personaj central al dramei, a trebuit s-o îndure: fie semnînd singur volumul II, 1 A al Filmografiei adnotate, fie resemnîndu-se cu abandonarea proiectului, apoi cu reluarea lui tardivă și mult degradată după 1989 (II, 2), fără aportul său și fără nici o
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
personajelor, aerul de "viață strict interioară" al "tinerilor" e de slab impact; la fel, împăcarea Alexei, femeia-care-povestește, cu rolul său tot timpul auxiliar (din loc în loc, pare chiar mîndră de asta). Cartea pare a se încheia prea devreme, maturitatea "personajelor centrale" rămînînd abia schițată. Mult mai interesantă e deci "povestea cealaltă", a generației care se stinge, cu aerul ei de film de epocă și cu dramatismul retro corespunzător. Mariana Tomescu, Vară fără sfîrșit, Editura Elion, București, 2001, f.p.
Generații by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14995_a_16320]
-
Este o scenă de o concretețe uluitoare din care putem intui latura oarecum rigidă și "sigură" a personalității sale. "Decența" despre care este vorba aici va fi echilibrată cu texte polemice, cu "încăpățînări" de personaj literar ardelenesc. Singurătatea este motivul central al evocărilor. O generație de scriitori, obișnuită cu mult timp la dispoziție, se trezește după 1990 într-o altă realitate, care îl izolează pe fiecare, care face aproape imposibile întîlnirile dintre oamenii breslei. Mulți dintre prietenii lui Zaciu sînt morți
Mircea Zaciu, între jurnal și dicționar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15292_a_16617]