224 matches
-
În armată, există un barem fizic pe care e evident că nu-l Întrunește. Doi ani l-au lăsat În pace, dar În al treilea l-au Înhățat și l-au trimis aici. Și, dacă tot e aici... ca să fie centralist nu-i trebuie un fizic de legionar roman. — Poate că Între timp ai mai crescut un pic și de-aia te-au Încorporat. Nu rîde, pare obișnuit cu astfel de cruzimi. De fapt, Centrul de Recrutare i-a zis exact
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
pe telefon și formă numărul lui Sam de mobil, dar un mesaj vocal Îi spuse că acest număr nu mai exista. Sună la el la apartament. Telefonul fusese oprit. Într-un final, sună și la spital. — Îmi pare rău, spuse centralista, dar doctorul Epstien nu mai lucrează la noi. Ruby presupuse că, În apropierea noului proces, Sam vroia să stea cu fratele său la New York. De asemenea pentru că demisionase de la slujba de-aici, era clar că nu mai vroia să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
am de gând să-ți dau, ca nu cumva să-ți bâiguie prin dovlecel să anunți pe cineva. Și, oricum, până să obțin legătura, am timp de zece ori să sar pârleazu’ către Lumea Ailaltă, că nu mă iubește deloc centralista. Și asta de pe vremea când eram copil Încă! Coana Marița, telefonista, a crezut și mai crede și acuma că eu eram cel care Îi vorbea măscări la telefon. Eu eram, Însă, prea tolomac pentru asemenea fapte de bravură. Asta era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu toate că știa bine, după rotirea sălbatică a manivelei, cu cine avea de-a face: „Da, vă rog!”. Vieru, iute, ca să nu-i taie legătura, urla de se-auzea până la drum: „Coană Marițo, futu-te-n cur!”. De atunci Îmi poartă centralista o râcă statornică, deși am Încercat de câteva ori s-o lămuresc ce și cum. Așa că nici telefonul nu e o soluție. Oricum, n-aș vrea să mă Îngroape. Când aveam vreo doisprezece ani, mă Împrietenisem cu un rudar, Lică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Românii aveau și doi senatori în Casa magnaților: pe mitropolitul Vladimir Repta și contele Gheorghe Vasilco. Până către anii 1880, scena politică din Bucovina a fost dominată de conservatori - mari proprietari români și de alte etnii, care promovau politica Partidului Centralist din Austria. În Bucovina, partide pe criterii etnice au fost întemeiate numai de către români și ucraineni. Prima societate politică românească a fost „Concordia“ (1885-1900). În 1892 s-a format Partidul Național Român, în interiorul căruia au existat două grupări cu concepții
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fost dat de Schița strategiei tranziției la economia de piață, elaborată de un colectiv de specialiști români sub coordonarea academicianului Tudorel Postolache. Schița propunea o tranziție în termene cât mai scurte, având ca obiective înlocuirea mecanismelor de tip administrativ și centraliste cu mecanismele pieței, evitând însă costurile sociale greu suportabile. De altfel, o condiție pentru realizarea optimală a tranziției era un climat economic și social stabil (Postolache, 1990, p. 12). După alegerile din iunie 1990, Schița a devenit programul de guvernare
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a Camerei Comunelor. Odată cu moartea reginei o perioadă prolifică pentru Anglia s-a scurs, dar a fost o perioadă în care imaginea specifică liberalismului a prins contur, iar aceasta nu a mai putut fi eliminată de către un rege cu tendințe centraliste. Chiar dacă încă de pe vremea reginei Elisabeta, companiile ce dețineau monopoluri ofereau curții o parte însemnată din venituri, profiturile erau imense și prin intermediul acestor profituri s-a realizat și stabilizarea economică și culturală a regatului, dar încercările de a mări impozitele
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
celor două perspective educaționale complementare localizarea și globalizarea în școala românească, se impune cu atât mai mult cu cât, abia ieșit dintr-un sistem excesiv de birocratic, autoritar și paternalist, învățământul se confruntă cu dificultăți imposibil de soluționat după o logică centralistă. Criza tranziției a întărit individualismul care se născuse încă din vremea totalitarismului comunist și a atomizat și mai mult o societate și așa foarte puțin bazată pe solidaritate și comunitate. Criza morală și structurală a societății românești a fost reprodusă
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Dacă vrea bani, să-i facă, pentru că, acum, cel puțin teoretic, nu mai e activist sportiv care umblă cu mapa colectivizării sub braț, ci președinte de Federație, adicătelea manager. N-are cum, fiindcă limitele îi sînt clare, în concepția sa centralist democratică, singura sursă de finanțare ar fi dijmuirea gimnaștilor, care, atunci cînd luptă pentru buzunarele personale, trebuie să-și aducă mereu aminte că țara le-a dat cantonament, cipici, bătaie și frunze de salată verde la masa de prînz. De
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
etaleze partea frumoasă a lucrurilor. Iar „rezultatele” astfel „înfrumusețate” nu mai pot constitui o bază de plecare pentru îmbunătățirea procesului. În al patrulea rând, respingem această practică din rațiuni „ideologice”: ea are un caracter de masă, de campanie cu iz centralist, chiar comunist; toată lumea, indiferent de particularități, trebuie să treacă prin standarde „unice”, „totalitare”, ca și cum toți am putea și am vrea la fel. Nu am avea nimic împotrivă dacă prin astfel de testări am afla doar ce se întâmplă în sistem
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
defectuoasă a fostului executiv afectase întregul teritoriu, nu doar o parte a țării, iar cei care susțineau necesitatea despărțirii Moldovei de Muntenia figurau în categoria celor considerați drept adversari ai națiunii române 469. Dispariția vechiului regim, caracterizat ca fiind unul centralist și absolutist 470, ducea, în opinia colaboratorilor ziarului Reforma, la o nouă configurare a scenei politice românești. Ea se împărțea acum între oameni politici apreciați ca patrioți adevărați și cei despre care se spunea că sunt falși patrioți, în ultima
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
politice remarcabile într-o atmosferă politică tensionată. Păstrându-se pe terenul noii Constituții, considerată una liberală, Comitetul format în jurul ziarului Constituțiunea realiza o comparație între efectele centralizării și cele ale descentralizării administrative, evidențiind mai ales impactul negativ al politicilor publice centraliste asupra intereselor locale și individuale. Întregul demers inițiat de Iordache Beldiman, Constantin Dimitrie Sturdza, D. Cornea, D. Cozadini, Al.C. Mavrocordat, Gh. Mârzescu, V. Pogor, Al. Balș, Gh. Cristoforu 522 putea fi considerat o pledoarie în favoarea punerii în aplicare a
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
pe care le-am trăit (eu chiar personal, pe pielea mea) în acești ultimi ani, a fost tragedia pierderii dialectului, unul dintre cele mai dureroase momente ale pierderii realității (care în Italia a fost mereu deosebită, excentrică, concretă: dar niciodată centralistă, niciodată „a puterii”). Această golire a dialectului împreună cu cultura regională pe care îl exprima - golire datorată aculturației noii puteri a societății consumiste, puterea cea mai centralizatoare și deci cea mai potențial fascistă pe care istoria o amintește - sunt explicit tema
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
șeful transmisiunilor să-mi spună să vin la unitate că era alarmă. Nu m-a mirat pentru că în drumul spre casă am văzut mai multă mișcare decât altădată. Abia am închis telefonul că acesta a sunat din nou, apelantul fiind centralistul de serviciu, caporalul Jarcalete. S.B.: Îl țin minte pe Jarcalete, era un tip mic de statură, un machedon hâtru din Constanța, care făcea trafic cu țigări Asoss și cu permisii. Se duceau soldații la el la centrală și-i dădeau
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
sunt delegate Statelor Unite revin statelor, care dețin "puteri numeroase și neprecizate". Prerogativele limitate ale autorității federale exprimă convingerea că administrațiile locale cunosc și soluționează mai bine problemele statelor și comunităților, dar și faptul că un guvern federal prea puternic și centralist ar limita libertatea. Principiul, cu toate tensiunile și interpretările pe care le-a cunoscut de-a lungul celor peste 200 ani de constituționalism funcționează și astăzi, deoarece există puține legi federale care să nu țină seama de interesele statelor, atât
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
mine“, a zis Vasile B. „Exact ce spuneam“, a încheiat Violeta, care nu era Violeta, ci Caterina. „Problema pe care o ai e că, atunci când nimerești și omul, și locul, și cauza, ești dumneata altul.“ La cel mai înalt nivel Centralista îl anunță pe director, iar directorul, normal, cheamă imediat SRI-ul. De obicei, SRI-ul vine într-o oră, însă de data asta se înființează însuși șeful adjunct. Și nu într-un ceas, ci în opt minute. Toată lumea e înnebunită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Ziua Independenței fiindcă i-a aranjat viza, ajunge la consilierul de stat. Și, de aici, prin intermediul unei firme de serviciu cam bețive, la președinte. „Oameni suntem - spune Vasile B. -, i s-o fi făcut și lui de palincă.“ Pe la trei, centralista e apelată de Putin. „Dă-mi-l pe Vasile B. - comandă rusul într-un soi de moldovenească răstită de KGB -, că am o treabă cu omul vostru.“ Logic, adjunctul SRI-ului nici nu mai trebuie anunțat. Se înființează în cinci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
a căpătat diferite semnificații în funcție de întrebuințarea sa în raport cu domeniul angajat ori cu comunitățile de abordare și cercetare a unei problematici specifice. În cazul criticii culturale, termenul de critică e utilizat dintr-o multitudine de perspective care vizează depășirea înțelegerii universaliste, centraliste, ideologice a culturii monolitice în favoarea unei abordări particulare, periferice, autocritice a expresiilor culturale mixte. La rândul ei, critica de artă și-a modificat scopul și metodologiile în funcție de transformarea producțiilor, practicilor și reprezentărilor artistice, trecând prin faza autoreflexivă și culminând cu
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și colonel Otopenko (fost ofițer în armata rusă, trecut în armata română și ajuns șef al Cercului de Recrutare din Odorhei). Cu acest prilej, Filipciuc i-a spus lui Novitzki că lucrează informativ pentru U.R.S.S. și că are „rol centralist”, iar despre colonel Otopenko a afirmat că „e în apele organizației de spionaj bolșevică”. Petrecerea prelungită a deschis limbile și astfel s-a mai putut afla că agentura sovietică de la Galați are sediul într-un magazin de manufactură, la Cernăuți
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
unor reglementări clare privind personalul și structurile administrative, definiri inadecvate ale funcțiilor și grile de salarizare nepotrivite. Deși a constituit un capitol distinct în toate programele de guvernare de până acum, reforma administrației nu a reprezentat o prioritate; dimpotrivă, metodele centraliste s-au perpetuat în mare măsură, iar schimbările așteptate au fost mult prea lente și fragmentare. Pentru perioada de început a fost obligatoriu că guvernul să se concentreze asupra problemelor reformei economice; abia mai tarziu, a devenit evident că aplicarea
by Doina MUREŞAN [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
este din nou câmp de luptă, 1944, Petit Real, Budapesta, 2002, p. 267. 145 Memorandumul adresat de Consiliul Ungar Transilvan lui Horthy Miklós în chestiunea ieșirii din război (Cluj, 9 septembrie). Publicat în Nagy Mihály Zoltán-Vincze Gábor (coord.), Autonomiști și centraliști. 146 Biblioteca Națională Ungară Széchenyi, Fond 625/125/1993, Gagyi: i.m.89.f. 147 Ac. 97-98.f. 148 Cit. în Osgyáni Gábor, "Am devenit din nou maghiari. Gânduri despre memoria universului maghiar din Ghimeș", în Pro Minoritate, 2003/iarnă
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
defectuoasă a fostului executiv afectase întregul teritoriu, nu doar o parte a țării, iar cei care susțineau necesitatea despărțirii Moldovei de Muntenia figurau în categoria celor considerați drept adversari ai națiunii române 469. Dispariția vechiului regim, caracterizat ca fiind unul centralist și absolutist 470, ducea, în opinia colaboratorilor ziarului Reforma, la o nouă configurare a scenei politice românești. Ea se împărțea acum între oameni politici apreciați ca patrioți adevărați și cei despre care se spunea că sunt falși patrioți, în ultima
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
politice remarcabile într-o atmosferă politică tensionată. Păstrându-se pe terenul noii Constituții, considerată una liberală, Comitetul format în jurul ziarului Constituțiunea realiza o comparație între efectele centralizării și cele ale descentralizării administrative, evidențiind mai ales impactul negativ al politicilor publice centraliste asupra intereselor locale și individuale. Întregul demers inițiat de Iordache Beldiman, Constantin Dimitrie Sturdza, D. Cornea, D. Cozadini, Al.C. Mavrocordat, Gh. Mârzescu, V. Pogor, Al. Balș, Gh. Cristoforu 522 putea fi considerat o pledoarie în favoarea punerii în aplicare a
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
crescut în mod considerabil în ultimele două decenii și numeroase partide s-au realiniat altor planuri de clivaje. 2. Clivajul centru / periferie. Avînd o origine culturală și rezultînd chiar din revoluția națională, clivajul centru / periferie îi pune în opoziție pe centraliștii fie unitariști, fie naționaliști cu regionaliștii, autonomiștii sau federaliștii. În acest clivaj își găsesc originea specifică două familii politice. Pe latura centrală găsim partidele care susțin Statul și pe care le vom numi de centru, iar pe latura periferică vom
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
din Europa ne dă posibilitatea să desprindem opt familii puternic ancorate în patru clivaje și într-un sub-clivaj. În ordinea importanței lor politice în Europa, aceste familii de partide sînt: partidele muncitorești și aliații lor, partidele patrimoniale, democrația creștină, autonomiștii, centraliștii, ecologist-agrarienii, anticlericalii și, în sfîrșit, producătorii. Diferite capitole sau părți din capitole sînt consacrate acestor familii de partide, în funcție de importanța lor electorală. Vom insista asupra partidelor bine dezvoltate în țările membre ale Uniunii Europene și în special asupra formațiunilor puțin
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]