887 matches
-
peliculei protectoare, metalul trece din nou în forma activă. 82 Separarea prin precipitare se bazează pe transferul speciei (ion) dintr-o fază lichidă într-o fază solidă, proces urmat de izolarea fazei solide din soluție printr-un procedeu mecanic (filtrare, centrifugare). Procesul de precipitare este influențat de mulți factori, dintre care cei mai importanți sunt: compoziția probei; natura și numărul compușilor de determinat; tipul metodei de dozare finală (gravimetrică, volumetrică, spectrofotometrică etc.); condițiile experimentale. În general, deși laborioasă, metoda separării prin
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
mari, formate prin învechire sau prin tratare cu electroliți coagulanți), maximul absorbției se deplasează spre lungimi de undă mai mari, în domeniul culorii galben (λ = 600 nm), iar coloizii de aur respectivi capătă culoarea albastru - violet, complementară radiației absorbite. Prin centrifugarea solului albastru de aur se depun particulele mari care dau această culoare, iar solul rămas deasupra precipitatului redevine roșu. Anizotropismul complică foarte mult efectele de culoare ale coloizilor. Unii coloizi pot prezenta chiar o serie de maxime de absorbție, prin
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
se dublează în cremă); 5) dezemulsionarea - reprezintă procedeul de separare a fazelor unei emulsii, care poate avea loc spontan la emulsiile instabile și prin schimbarea condițiilor de stabilitate la cele stabile. Pentru producerea dezemulsionării se folosesc metode mecanice (agitare, batere, centrifugare, filtrare), fizice (distilare), electrice (electroforeză, curenți de înaltă 167 tensiune) sau chimice (descompunerea stabilizatorilor cu ajutorul agenților activi de suprafață). Emulsiile se întâlnesc în procesele biologice (nutriție, digestie, metabolism), au aplicații în industria cosmetică (săpunuri), alimentară (fabricarea margarinei), textilă, farmaceutică, în
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ml dintr-o soluție de FeCl3 0,25 m (0,014 g Fe/ml). Se adaugă apoi în fiecare eprubetă câte 1 ml soluție de amoniac 25 % pentru precipitarea completă a Fe(OH)3. Pentru separarea precipitatului se supun eprubetele centrifugării la 3000 rotații/minut, având grijă ca centrifuga să fie echilibrată (se așează față în față eprubete cu aceeași masă, selectate anterior). După separare se îndepărtează cu grijă supernatantul (lichidul clar de deasupra precipitatului) și se spală precipitatele din eprubete
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
selectate anterior). După separare se îndepărtează cu grijă supernatantul (lichidul clar de deasupra precipitatului) și se spală precipitatele din eprubete cu câte 5 ml apă distilată, până la reacția neutră a apelor de spălare . De fiecare dată se separă precipitatele prin centrifugare. La sfârșitul acestor operații, deasupra precipitatelor, în fiecare eprubetă, trebuie să rămână 5 ml lichid. Acidul clorhidric joacă rol de peptizator. Se așează eprubetele într-un termostat la aproximativ 500C timp de două ore. Din 10 în 10 minute se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
clorhidric joacă rol de peptizator. Se așează eprubetele într-un termostat la aproximativ 500C timp de două ore. Din 10 în 10 minute se agită conținutul eprubetelor cu o baghetă mică de sticlă. La sfârșit, eprubetele se supun din nou centrifugării. Deasupra precipitatelor apare un lichid roșietic, care este solul de hidroxid feric. Acesta se trece printr-o hârtie de filtru pentru a îndepărta orice urmă de precipitat. Micela de hidroxid feric are următoarea formulă [m FeO(OH) · n FeO+ · (n-
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
va fi blocată. În circuitul primar, dezvoltarea peste limitele acceptate uman/unanim a unei biocenoze va fi contracarată prin mijloace mecanice: odată cu fiecare oprire, și chiar în plin mers, se poate extrage biomassa produsă, „cu lopata“ sau prin filtrare/decantare/centrifugare (fig. 103) și, evident, valorificată energetic sau chiar furajer. Dar, acest spațiu poate fi protejat: cu vopsele biocide, ori acoperiri epoxidice (oxidante - sic!) care să limiteze spațiul rezervat dezvoltării biocenozei doar la bazinul colector și la zonele unde prezența foulingului
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
prima cristalizare la 100 g masă? Rezolvare: , în care: Q puritatea masei, % Bx - conținutul de substanță uscată al masei, %; Q/ puritatea siropului intercristalin, %; 45,5 g zahăr cristalizat. Aplicația 11 Care este compoziția, în %, a unei melase ce rezultă de la centrifugarea masei de produs final ce are 39% conținut de zahăr cristalizat, o puritate de 77,3% și un conținut de substanță uscată de 93%. Ce coeficient de saturație și ce coeficient melasigen are melasa evaporată, dacă Ho = 2,334 (pentru
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
utilizând dextrani cu mase moleculare 1.5—2000 × 103 Da. S-a observat că umflarea copolimerilor reticulați atât cu DVB cât și cu TMPA produce micșorarea dimensiunilor medii ale Reținerile de solvent s-au făcut prin metoda Pepper /37/, prin centrifugare la 500 g a perlelor , după scufundarea acestora în lichidul ales, timp de 50 ore la 20-220. Probele de analizat au fost cântărite în tuburi metalice cu diametru de 20 mm care au la bază sudată o sită de sârmă
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
determina ν*, pentru diverse reticulări, din umflarea la echilibru în toluen. Pentru aceasta este necesar să se determine fracția volumică a polimerului în copolimerul umflat, cu ajutorul relației: (43) unde: W umflarea în greutate a copolimerului, care se determină prin metoda centrifugării; ρ2 densitatea polimerului în proba umflată; ρ1 densitatea solventului. În continuare ecuația (42) poate servi pentru determinarea parametrilor de interacțiune a copolimerului cu alți solvenți. Autorii /32/ studiază și dependența lui χ de ϕ2 și găsesc că pentru toți solvenții
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
relației: ( ) (45) cu deosebirea că în acest caz ρ2 reprezintă densitatea copolimerilor în solvenții studiați; ρ0 reprezintă densitatea aparentă a copolimerilor determinată picnometric cu mercur; ρ1 reprezintă densitatea solventului; W umflarea în greutate a copolimerului, care se determină prin metoda centrifugării /66/ din raportul G/G2, unde G este greutatea probei centrifugate și G2 greutatea copolimerului uscat. Volumul coeficientului de umflare. Pentru determinarea gradului de umflare în greutate, Dusek arată că cea mai adecvată metodă este centrifugarea. Ecuația care se folosește
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
se determină prin metoda centrifugării /66/ din raportul G/G2, unde G este greutatea probei centrifugate și G2 greutatea copolimerului uscat. Volumul coeficientului de umflare. Pentru determinarea gradului de umflare în greutate, Dusek arată că cea mai adecvată metodă este centrifugarea. Ecuația care se folosește practic la determinarea umflării de echilibru este următoarea: (46) unde: G greutatea probei centrifugate (g); G1 greutatea probei uscate (g). De obicei, cantitatea de solvent reținut se exprimă în volum pentru a permite o comparare mai
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
mai mari decât în cazul schimbătorilor de cationi care au la bază aceeași rețea tridimensională. S au efectuat studii de reținere a unui număr mare de solvenți pe schimbătorii de ioni macroporoși /17,36,49,76-84/. Metoda folosită a fost centrifugarea /66/. Cei mai importanți parametri implicați în determinarea coeficienților de reținere a solvenților sunt: timpul de contact între schimbător și solvent înainte de centrifugare; timpul de centrifugare; intervalul de centrifugare; volumul de solvent interstițial; dimensiunea particulelor de schimbători. De o mare
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
număr mare de solvenți pe schimbătorii de ioni macroporoși /17,36,49,76-84/. Metoda folosită a fost centrifugarea /66/. Cei mai importanți parametri implicați în determinarea coeficienților de reținere a solvenților sunt: timpul de contact între schimbător și solvent înainte de centrifugare; timpul de centrifugare; intervalul de centrifugare; volumul de solvent interstițial; dimensiunea particulelor de schimbători. De o mare importanță practică este caracterizarea schimbătorilor de ioni macroporoși după umflarea lor în apă, deoarece acesta este mediul în care sunt utilizați cel mai
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
solvenți pe schimbătorii de ioni macroporoși /17,36,49,76-84/. Metoda folosită a fost centrifugarea /66/. Cei mai importanți parametri implicați în determinarea coeficienților de reținere a solvenților sunt: timpul de contact între schimbător și solvent înainte de centrifugare; timpul de centrifugare; intervalul de centrifugare; volumul de solvent interstițial; dimensiunea particulelor de schimbători. De o mare importanță practică este caracterizarea schimbătorilor de ioni macroporoși după umflarea lor în apă, deoarece acesta este mediul în care sunt utilizați cel mai frecvent /17,36
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
de ioni macroporoși /17,36,49,76-84/. Metoda folosită a fost centrifugarea /66/. Cei mai importanți parametri implicați în determinarea coeficienților de reținere a solvenților sunt: timpul de contact între schimbător și solvent înainte de centrifugare; timpul de centrifugare; intervalul de centrifugare; volumul de solvent interstițial; dimensiunea particulelor de schimbători. De o mare importanță practică este caracterizarea schimbătorilor de ioni macroporoși după umflarea lor în apă, deoarece acesta este mediul în care sunt utilizați cel mai frecvent /17,36,76,85,86
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
dar prin adaptări corespunzătoare se poate folosi și la alte substraturi alimentare. Principiul metodei Proba de lapte este introdusă într-un butirometru unde este supusă hidrolizei parțiale și rapide cu ajutorul acidului sulfuric. Grăsimea eliberată este separată de celelalte componente cu ajutorul centrifugării, căldurii și alcoolului amilic, iar cantitatea exprimată prCentual se citește direct pe tija butirometrului. Aparatură, materiale și reactivi butirometru pentru lapte cu dop de cauciuc; pipete cu bulă de 10 ml pentru acid sulfuric și de 1 ml pentru alcool
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
butirometrului; Gb - reprezintă cantitatea de grăsime citită pe tija butirometrului. Dacă se lucrează mai multe probe, după omogenizare, butirometrele se introduc într-o baie cu apă caldă, având temperatura de 65± 2 C, pentru a se evita solidificarea grăsimii înainte de centrifugare. Dacă după centrifugare coloana de grăsime nu este clară, rezultă că centrifugarea nu a fost făcută suficient, amestecul s-a răcit, sau densitatea acidului sulfuric nu este cea corespunzătoare. În astfel de situații butirometrul se ține 2-3 minute în apă
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
cantitatea de grăsime citită pe tija butirometrului. Dacă se lucrează mai multe probe, după omogenizare, butirometrele se introduc într-o baie cu apă caldă, având temperatura de 65± 2 C, pentru a se evita solidificarea grăsimii înainte de centrifugare. Dacă după centrifugare coloana de grăsime nu este clară, rezultă că centrifugarea nu a fost făcută suficient, amestecul s-a răcit, sau densitatea acidului sulfuric nu este cea corespunzătoare. În astfel de situații butirometrul se ține 2-3 minute în apă încălzită la 65
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
lucrează mai multe probe, după omogenizare, butirometrele se introduc într-o baie cu apă caldă, având temperatura de 65± 2 C, pentru a se evita solidificarea grăsimii înainte de centrifugare. Dacă după centrifugare coloana de grăsime nu este clară, rezultă că centrifugarea nu a fost făcută suficient, amestecul s-a răcit, sau densitatea acidului sulfuric nu este cea corespunzătoare. În astfel de situații butirometrul se ține 2-3 minute în apă încălzită la 65± 2 C, după care se centrifughează din nou. Dacă
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
până se obține o masă omogenă; se adaugă 30 ml apă distilată, se omogenizează din nou, apoi se lasă în repaus timp de 20 minute, pentru decantare. Lichidul decantat, se centrifughează timp de 10 min. La 3000 ture /min. După centrifugare, lichidul trebuie să fie perfect clar, în caz contrar se repetă centrifugarea. Soluția limpede, se fotocolorimetrează în scopul determinării exticției la 620 nm, folosind cuve de 0,5 cm și apă distilată ca fond. Conținutul de azot total al probei
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
se omogenizează din nou, apoi se lasă în repaus timp de 20 minute, pentru decantare. Lichidul decantat, se centrifughează timp de 10 min. La 3000 ture /min. După centrifugare, lichidul trebuie să fie perfect clar, în caz contrar se repetă centrifugarea. Soluția limpede, se fotocolorimetrează în scopul determinării exticției la 620 nm, folosind cuve de 0,5 cm și apă distilată ca fond. Conținutul de azot total al probei se determină în funcție de exticția stabilită, folosind o curbă etalon. Curba etalon se
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
se deosebesc: aparate și ustensile din sticlă, din material ceramic, din metal, din lemn, din materiale plastice sau uneori combinate între ele. Un alt criteriu de grupare a ustensilelor și aparatelor ia în considerare domeniile de funcționalitate: măsurarea volumelor, filtrare, centrifugare, distilare, încălzire, etc. Ustensile din sticlă Majoritatea lucrărilor de laborator se execută în vase de sticlă datorită faptului că sticla are proprietățile caracteristice necesare (transparență, pasivitate față de majoritatea agenților chimici, rezistență mecanică și termică, posibilitatea de curățire ușoară) și prețul
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
și sticla de import Pyrex, Duran, Rasotherm. Dintre vasele folosite frecvent în laborator menționăm: Eprubete folosite în mod curent pentru efectuarea reacțiilor chimice sunt: eprubete negradate, eprubete gradate, pot fi prevăzute și cu dop rodat, eprubete cu fund rotund pentru centrifugare. Pahare cilindriceBerzelius se folosesc la evaporări, dizolvări, precipitări. Pahar conic Erlenmeyer cu capacități variabile, se folosesc pentru dizolvări, precipitări, titrări volumetrice, unele vase Erlenmeyer sunt prevăzute cu dop rodat. Sticle de ceas, de mărimi diferit, sunt folosite pentru cântărirea substanțelor
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
substanțelor sunt: recristalizarea, distilarea și cromatografia. Alte metode întrebuințate mai rar sunt: electroforeza (deplasarea într-un câmp electric a unei substanțe dizolvate, care are sarcini electrice pozitive sau negative), separarea magnetică (se aplică când una din componentele amestecului este feromagnetică), centrifugarea (la suspensii sau substanțe cu molecula foarte mare), difuziunea prin pereți poroși (când substanțele din amestec au viteze de difuziune diferite) și sublimarea. În această lucrare ne vom ocupa de purificarea substanțelor prin recristalizare și distilare. 2.1. Recristalizarea are
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]