99 matches
-
mondial a subminat bazele obiective (economice) ale instaurării unei noi orînduiri sociale (aȘa organizeze în mod socialist foametea și sărăcia lucie?a se întreba Gherea). În fața noii situații (izbucnirea unei revoluții în țările europene), doctrinarul se situa pe o poziție centrista în cadrul mișcării prin conlucrarea dintre centriști și unele elemente ponderate din extremă stînga. Gherea se delimită de oportunismul dreptei și dezavua factorul violență în revoluție. Aserțiunile gheriste sînt denunțate de Aderca, ironizate șfichiuitor (socotite glume, nostimade, poante). Construcția doctrinarului îi
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
așa stau lucrurile, atunci unde îi găsim politic pe cei de "placa turnantă"? Aceasta e întrebarea cea mai pasionantă poate. îi găsim într-un spațiu al întortocherilor, un spațiu-spirală, un spațiu-labirint. încercarea celor mai mulți dintre ei este de a crea sinteze centriste, raționale, de bun simț - iată răspunsul cel mai simplu, dar poate mult prea simplu pentru complexitatea încleștărilor și bătăliilor interioare găsite la fiecare dintre ei. Atracții de dreapta și de stînga întîlnim la fiecare: la Steinhardt și la Negoițescu, la
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
apropiați de criterioniști, iar alții par să-i deteste pe aceiași din toată inima. Oricum, ambele tabere au în comun un soi de amestec de ignoranță și ostilitate cînd vine vorba de alte "seri literare" anterioare lor, cu viziuni fie centriste (1947!), fie hibride (1967!). Nici literatura ce se scrie nu pare prea simpatică la prima vedere. Proza pare dominată de anarhism și pornografie, poezia recurge la un limbaj dur și bolovănos, drama nu se prea observă. Impresiile acestea sunt însă
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
glumă, pe Eminescu poetul, deoarece cântă în poeziile sale numai femeia blondă cu ochii albaștri discriminând brunetele autohtone... Eminescu al marginilor este mult mai interesant, mult mai viu. La Vaslui, la Suceava (nu și la Botoșani, acolo este o defulare centristă), la Pitești, Alexandria, Brăila, Galați, Craiova, Turnu Severin etc. - se dezbate mitul omului, mitul fascinant al operei, mitul magnetic al biografiei. Se dezbate, adică se pun întrebări, se aduc argumente, se rostește un "de ce" continuu cu adresă din ce în ce mai precisă către
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
urne. PDL are nevoie urgentă de un candidat la prezidențiale care să fie necruțător cu Antonescu, nu curtenitor și amabil", afirma eurodeputatul democrat-liberal. "În competiția cu Antonescu, poți câștiga simpatie, în rândul publicului larg, mai degrabă căutând sprijin între simpatizanții centriști și printre pesediștii nemulțumiți că trebuie să susțină un penelist arogant decât întreținând reveria unei refaceri a Alianței DA. Centrul e, de fapt, cel care va decide competiția de la anul, nu minoritatea care se auto-identifică la dreapta. Dacă PSD va
PDL are nevoie de un prezidențiabil necruțător cu Antonescu, spune Preda by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/38256_a_39581]
-
nu pierde într-o clipă tot ce a adunat cu trudă. Ocolește aventurile, angajările riscante, sentimental se rezumă la relația, intrată în rutină, cu odihnitoarea Gabriela, după cum prudent va fi în toate, optând, în politica ziarului, pentru linia națională moderată, centristă. Dar acționând în felul acesta, cântărind tot timpul consecințele fiecărui gest, verificând cu minuție soliditatea fiecărei porțiuni de teren cucerite, eroul riscă altceva: să se înfunde în mediocritate. Ar putea cel mult să facă o frumoasă carieră banală. Aceasta până când
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
nu se mai bazează pe voluntari pentru a face campanie in cartiere. Chiar mecanismele interne sunt acum afectate de voluntari, liderii simțindu-se sub presiunea celor mai activi (și mai radicali) când doresc să se adreseze unui public tot mai centrist. Televiziunea este acum mijlocul preferat de campanie. Cetățenii mobilizați cognitiv tind să fie partizani mai puțin intenși și își formează orientarea politică mai puțin sub influența partidelor. Mulți sunt bine informați și interesați de politică, dar independenți. Se ghidează mai
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
legitimității sistemului politic prin măsuri ale sociabilității (apartenența la asociații civice, sindicate, organizații politice și încrederea socială), ale interesului politic, ale sprijinului pentru sistemul politic (încrederea în parlament, sprijinul pentru democrația din România, lupta împotriva corupției), ale valorilor politice (ideologia centristă, ecologismul și post-materialismul). Încrederea a fost considerată, așa cum am văzut deja într-un capitol anterior, o resursă esențială pentru cooperare (Fukuyma, 1995). Un tip special de încredere, încrederea socială, este de asemenea importantă pentru funcționarea regimuri democratice (Uslaner, 2001). Unii
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
un capitol ulterior. Ne limităm aici la introducerea sprijinului pentru regimul democratic în modelele de regresie care determină predictorii cei mai importanți ai participării convenționale și neconvenționale. În cele din urmă vom stabili efectul atitudinilor sociale. Românii în general sunt centriști. Pe o scală de la 1 (stânga) la 10 (dreapta) cei mai mulți se situează în centrul scalei, la 5. Media este însă de 5,99 și individul median este situat la 6. Îi vom considera centriști pe cei auto-plasați între 5 și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
20, „umăr la umăr”. Membrii lor fondatori aparțin așa-numitei „generații a Marii Unirii” din 1918; sînt intelectuali independenți, dezamăgiți de compromiterea „politicianistă” a idealului național. Unii sînt adepți ai stîngii radicale, alții - ai dreptei autohtoniste, alții par mai degrabă centriști; unii încearcă să inventeze o tradiție modernă; alții - să „corecteze” vechiul sămănătorism prin apelul la spiritualitate, la bizantinism, ortodoxie și substrat arhaic. Și unii, și alții încearcă să reformuleze pe alte baze decît înainte de război problema relației dintre tradiție autohtonă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
urmare, logica vizuală cere ca ele să nu fie egale ca lungime. Atunci când ele sunt egale avem o contradicție vizuală între egalitatea în lungime și inegalitatea în funcțiuni. Simetria axială a crucii romane servește mai bine poziția verticală decât simetria centristă a crucii grecești. Când partea de sus a barei verticale este mai scurtă decât cea de jos, diferența dă o expresie vizuală diferenței funcționale. Ea justifică, de asemenea, un fapt de care ne vom ocupa în curând; un element din partea
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
influența alcoolului trebuie opriți fără a derapa către un stat polițienesc; răspândirea SIDA trebuie stopată fără a afecta viața privată). „Cu alte cuvinte”, continuă programul, „să restaurăm responsabilitățile sociale și un angajament în favoarea comunității, fără puritanism sau autoritarism. Această filozofie centristă se află în miezul mișcării comunitariste”. Mișcarea dorește să dezvolte o nouă manieră de a gândi, dincolo de polarizarea crescândă Stânga/Dreapta, dincolo de clivajele partizane. The Communitarian Network se prezintă ca o coaliție de indivizi și asociații reunite de următorul crez
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
orizontul unui șir de alternative care au jalonat destinul economic, politic și cultural românesc. Foarte succint, între o țărănime cvasimitologizată și o burghezie națională activă și prosperă, între rural și citadin, între maniheismul politic de tip stânga/dreapta și liberalismul centrist devotat standardelor europene de democrație, între etatizare și privatizare, între propaganda culturală dirijată de la centru și inițiativa individuală, personalizată. Programul are, așadar, ca piloni liberalismul, pluralismul, umanismul, convergența și sinteza între valorile naționale și universale, echilibrul axiologic, raționalismul și spiritul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
context totalitar de stânga. Dar a o prelungi și azi, într un alt context, pe care îl dorim democratic și de centru, înseamnă a continua de fapt o ideologie și o cultură de dreapta în condiții radical schimbate: democratice, liberale, centriste, decis proeuropene. Deci continuarea mitului și a orientărilor sale riscă să devină acum, din nefericire, reacționară și, la limită, chiar antidemocratică. Și ne întrebăm fără nici o urmă de intenție polemică, de ce nu se editează, la Humanitas sau în altă parte
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pour la Démocratie Française (UDF), uniune înființată în 1978 de Valéry Giscard d'Estaing, la acea vreme președinte al Republicii, acum condusă de François Bayrou. Grupările din interiorul UDF conțin atât dreapta clasică cât și pe cei care îmbină poziții centriste, incluzând ceea ce a mai rămas din tradiția creștin-democrată franceză. Dată fiind această gamă largă de grupări, mai există și o varietate de poziții legate de problema teritorială care pornesc de la iacobinismul secular tradițional și ajung până la regionalismul creștin democrat și
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
ar fi întâmplat din cauză că unul dintre elementele constituente ale Partidului Socialist, SFIO avea în spate o istorie a anticomunismului și era deja puternic implementată la nivel local. În plus, în timpul celei de-a Patra Republici a format alianțe cu partidele centriste, iar multe dintre partidele de la nivel local s-au opus alianței cu comuniștii. Dar, cu câteva excepții (ca în Marsilia lui Gaston Defferre), strategia alianței socialist-comuniste a fost adoptată și a dus la câștigarea de către partidele de stânga a unei
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
tur cu comuniștii. Alegerile din 5 și 12 martie 1967 sînt marcate la primul tur printr-un puseu al candidaților care se reclamă din a V-a Republică, dar, la al doilea tur, abținerea sau votul pentru stînga a alegătorilor centriști, în cele 331 de dueluri care opun partizanii celei de-a V-a Republici și stînga, antrenează o creștere a numărului de mandate ale stîngii. Majoritatea cîștigă la limită. Din acel moment, guvernul cere să acționeze prin ordonanțe, pentru a
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
unirea Europei Celor Șase fără supranaționalitate. 31. A V-a Republică se consolidează. Post-gaullism și alternanță politică Fără criză instituțională se succed Georges Pompidou, continuator, în ceea ce este esențial, al lui de Gaulle, Valéry Giscard d'Estaing, care regrupează opoziția centristă ale cărei tentative de reformă se lovesc de criză, François Mitterrand. Alegerea acestuia la președinția Republicii antrenează o alternanță politică, urmată, după alegerile legislative din 1986, de o perioadă de "coabitare". Anii Pompidou Alegerile. Succesiunea lui de Gaulle, încercare pentru
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de Elysée. În același timp, opoziția de stînga socialistă și comunistă este unită de acum încolo într-un Program comun de guvernare. La alegerile din martie 1973, majoritatea, deși în scădere, cîștigă datorită spijinului, la al doilea tur, al alegătorilor centriști ostili Programului comun. Guvernul Messmer este remaniat: Michel Jobert, secretar general la Elysée din 1969, devine ministru al Afacerilor externe. Acest guvern se confruntă cu o situație de criză. Ea este determinată de dificultățile sociale (ilustrate de greva de la fabrica
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
tur cu 54% din voturi. El îl desemnează ca Prim Ministru pe Michel Rocard, adept al unui socialism modern, și dizolvă Adunarea. Alegerile nu dau decît o majoritate relativă Partidului Socialist. Primul Ministru, care introduce în guvernul său unele personalități centriste raliate cu titlul individual și membri ai "societății civile", nu are majoritatea decît prin abținerea, sau susținerea, comuniștilor sau a centriștilor. Michel Rocard nu este deloc susținut de președintele Republicii. Sensibil la starea opiniei publice, el nu angajează deloc reforme
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
relaționeaz] percepțiile tipurilor adecvate de activitate sexual] cu concepții mai largi despre forme politice adecvate, feministele radicaliste (cum ar fi separatistele lesbiene) au tendința de a fi suspicioase în leg]tur] cu tipurile de activit]ți sexuale promovate în regimurile centriste: în cadrul c]sniciei, heterosexuale, monogame, reproductive, private, intr-o relatie bine definit] și așa mai departe. Multe feministe consider] c] o activitate sexual] atât de precis definit] faciliteaz] în mod direct subjugarea politic] a femeilor. Jill Johnston, în Lesbian Nation
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moment relaxat, cînd pe tunica militară stă agățat, drăgăstos, un pisoi tărcat. Ochi de strigoi tîrziu, bîntuiți de himerele unui comunism romantic-asumat, de care înțeleptul nu vrea să-și mai amintească în paginile de jurnal ale sfîrșitului. Un nou puseu centrist. La etajele 3-4 ale Oficiului Național (totuși) de Expoziții, o amplă desfășurare de forțe: "Experiment-Interferențe și prospecțiuni în arta românească, anii '60-'90". Ambițioasa desfășurare se face a nu ști că artă importantă se consumă și în marile centre ale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
argumenta chiar că versiunea social-democrată a populismului anglofon, din perioada 1930 și începutul anilor '90, a susținut mai puternic regimul drepturilor liberale și a dovedit un mai mare etuziasm față de potențialul democratic al parlamentarismului decât oricare dintre celelalte două partide centriste mari. Acest model comportamental s-a schimbat odată cu apariția Partidului Reformei și cu primii săi ani de activitate. Începând cu 1982, democrația liberală Canadiană a asumat elemente de protecție constituțională a minorităților utilizând așa numita "diferențiere a drepturilor în funcție de grup
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
sistemului de alegeri legislative și prezidențiale prin vot universal În două runde, viața politică din Franța se coagulase, spre mijlocul deceniului, Într-un sistem stabil de coaliții electorale și parlamentare construite În jurul a două familii politice: comuniștii și socialiștii la stânga, centriștii și gaulliștii la dreapta. Printr-un acord tacit universal, partidele mai mici și facțiunile erau nevoite fie să fuzioneze cu una dintre cele patru mari formațiuni, fie să părăsească viața politică. Din motive diferite, același lucru se Întâmpla În Italia
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]