350 matches
-
art. 16, 21 și 24 din Constituție, fără a preciza însă în ce constă contrarietatea între textele criticate și Legea fundamentală. Cu privire la art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, se arată că cenzurarea de către instanța de judecată a excepțiilor de neconstituționalitate care nu respectă prevederile art. 29 alin. (1), (2) sau (3) reprezintă o îngrădire a accesului liber la justiție, iar singura competentă să se pronunțe asupra excepțiilor de neconstituționalitate, inclusiv asupra aspectului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182699_a_184028]
-
și Decizia nr. 169 din 27 februarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 19 aprilie 2007, respingând excepția de neconstituționalitate. Cu aceste prilejuri s-a reținut, în esență, că autorii excepției solicită Curții Constituționale cenzurarea unei eventuale interpretări a dispozițiilor ce reglementează activitatea și competența Direcției Naționale Anticorupție, interpretare ce ar determina deturnarea scopului înființării și atribuțiilor specifice acestei direcții, extinderea nelegală a obiectului de activitate și a atribuțiilor sale, substituiri nelegale între organele judiciare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190477_a_191806]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 596 din 29 august 2007, și Deciziei nr. 636 din 11 mai 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 21 iunie 2010, Curtea a reținut că cenzurarea unei eventuale interpretări a dispozițiilor ce reglementează activitatea și competența Direcției Naționale Anticorupție, interpretare ce ar determina deturnarea scopului înființării și atribuțiilor specifice acestei direcții, extinderea nelegală a obiectului de activitate și a atribuțiilor sale, substituiri nelegale între organele judiciare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248625_a_249954]
-
de politica penală a statului, însă aceste măsuri nu se bucură prin ele însele de o prezumție absolută de constituționalitate, din contră, astfel cum s-a arătat mai înainte, acestea trebuie să respecte în primul rând drepturile fundamentale. De altfel, cenzurarea opțiunii legiuitorului de a dezincrimina o infracțiune nu este novatoare, sens în care arătăm că pentru rațiuni ce au ținut de protejarea unor drepturi și libertăți fundamentale, instanța de contencios constituțional a înțeles să sancționeze intervenția legiuitorului referitoare la scoaterea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273681_a_275010]
-
menționate în măsura în care cererea de reexaminare se soluționează de însăși instanța care a dispus măsura sancționatorie. Verificarea sancțiunii amenzii judiciare de către aceeași instanță care a dispus măsura sancționatorie suprimă dreptul părților la un recurs efectiv, întrucât nu există o posibilitate de cenzurare a hotărârii pronunțate de către o instanță superioară. Tribunalul Comercial Cluj consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, argumentele aduse în sprijinul ei de către autor fiind lipsite de temeinicie. Instanța arată că scopul dispozițiilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237525_a_238854]
-
din Codul de procedură civilă a dorit instituirea unei căi de atac particulare, care se califică ca fiind o cale specifică de retractare. Întrucât aplicarea amenzii constituie un incident procedural, ea va fi aplicată de către judecătorii învestiți cu acțiunea principală. Cenzurarea încheierii de stabilire a amenzii de către instanța care a dispus sancțiunea este firească, deoarece aplicarea amenzii nu implică o judecată de fond. Dacă cererea de reexaminare este admisă ca urmare a constatării faptului că sancțiunea a fost aplicată fără temei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237525_a_238854]
-
constatat că, din analiza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 , și anume a art. 11 alin. (1)-(3), acestea permit instanței de contencios administrativ ca, în cadrul acțiunii în constatare cu care a fost sesizată, să procedeze la cenzurarea "Notei de constatare" și să uzeze de toate mijloacele procedurale în cadrul procesului, pentru stabilirea adevărului. De altfel, o practică contrară ar încălca principiile generale de drept, în temeiul cărora instanța de judecată administrează dovezi care să ducă la dezlegarea pricinii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234762_a_236091]
-
în măsura în care cererea de reexaminare se soluționează de însăși instanța care a dispus măsura sancționatorie. Verificarea temeiniciei sancțiunii amenzii judiciare de către aceeași instanță care a dispus măsura sancționatorie suprimă dreptul părților la un recurs efectiv, întrucât nu există o posibilitate de cenzurare a instanței de către instanța superioară. Tribunalul Comercial Cluj consideră că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, argumentele invocate de autorul excepției fiind nefondate. Arată că prin dispozițiile art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a) și b) din Codul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242131_a_243460]
-
dispoziție a primarului municipiului București, pe motiv că din actele depuse nu reiese calitatea de persoană îndreptățită a notificatorului-reclamant. 7. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că prevederile de lege criticate permit Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor cenzurarea tuturor actelor care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii emise de entitățile învestite, fără ca legiuitorul să fi prevăzut vreo distincție în sensul exceptării de la această verificare a acelor acte la baza cărora a stat o hotărâre judecătorească. Se ajunge
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272024_a_273353]
-
6) din Legea nr. 47/1992 , susține că acesta înfrânge prevederile constituționale ale art. 16, 21, 24 și ale art. 146 lit. d), precum și ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece cenzurarea de către instanța de judecată a unei excepții de neconstituționalitate reprezintă "o îngrădire la liberul acces la justiție în materie de neconstituționalitate, singura instanță competentă fiind Curtea Constituțională". Instanța de judecată apreciază că excepția de neconstituționalitate este nefondată. Potrivit prevederilor art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197623_a_198952]
-
Justiție a Comunităților Europene, precum și la art.6 din Codul bunei administrații, aprobat prin Recomandarea CM/REC din 20 iunie 2007 a Consiliului de Miniștri al Uniunii Europene. Se susține, în acest sens, că textele de lege criticate fac posibilă cenzurarea legalității unui act administrativ unilateral cu caracter individual emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004 , presupunând aplicarea retroactivă a prevederilor acestei legi în cazul unui raport juridic care s-a născut, și-a produs efectele și s-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197954_a_199283]
-
7 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicata, care au următorul cuprins: Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce." Cenzurarea deficiențelor de tehnica legislativă este de competența Parlamentului, care va putea reexamină dispozițiile declarate neconstituționale ținând seama de cerințele legii menționate. Aceasta ar implica în mod necesar și adoptarea unor corective pe planul reglementării, ceea ce, însă, excedează competenței constituționale a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169262_a_170591]
-
procuror să fie îndreptate de către procurorul ierarhic superior celui care a emis actul atacat. Contrar susținerilor autorului excepției, nu se aduce astfel atingere liberului acces la justiție, și nici dreptului la un proces echitabil, câtă vreme legiuitorul a asigurat posibilitatea cenzurării actelor procurorului de către instanțele judecătorești. În acest sens, art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală reglementează plângerea la instanța de judecată împotriva acelor acte prin care procurorul soluționează cauza penală, fără ca aceasta să mai ajungă în fața instanței
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176183_a_177512]
-
nr. 80 din 5 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 28 februarie 2008, Curtea a reținut că dispozițiile art. 278 și ale art. 278^1 din Codul de procedură penală au instituit posibilitatea cenzurării actelor procurorului de către instanțele judecătorești, asigurând prin aceasta accesul la justiție al persoanelor nemulțumite de soluțiile date de procuror în faza de urmărire penală a procesului penal. Astfel, părțile au posibilitatea să își apere drepturile și interesele în cursul judecății
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201693_a_203022]
-
ar rezultă din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Procedându-se altfel, s-ar ajunge inevitabil la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. În ceea ce privește cenzurarea modului de interpretare și de aplicare a legii în raport cu situațiile de fapt, aceasta nu intră în competența Curții Constituționale, ci se realizează de către instanțele judecătorești în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. De altfel, nu se poate reține nici o contradicție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174605_a_175934]
-
Mai susține că "necondiționarea ridicării excepției de nelegalitate unui anumit termen încalcă securitatea și stabilitatea raporturilor juridice și a efectelor actelor administrative". Instanțele care au sesizat din oficiu Curtea Constituțională consideră, în esență, că textele de lege criticate fac posibilă cenzurarea legalității unui act administrativ unilateral cu caracter individual emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004 , presupunând aplicarea retroactivă a prevederilor acestei legi. Precizează că astfel este permisă "repunerea pe rolul instanțelor judecătorești, în mod repetitiv, fără limită
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201531_a_202860]
-
a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Anghel C. Constantin. În motivarea excepției de neconstituționalitate, se susține, în esență, că dispozițiile criticate încalcă dreptul pe care îl are o persoană de a apela la cenzurarea măsurii complementare de către instanța de judecată. Se arată că "prin formularea "fapta se sancționează și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile" în loc de facultatea aplicării sancțiunii contravenționale în regim
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222473_a_223802]
-
și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile" în loc de facultatea aplicării sancțiunii contravenționale în regim variabil se încalcă dreptul pe care îl are o persoană de a apela la cenzurarea măsurii complementare de către instanța de judecată". Astfel, din exigențele textului rezultă că sancțiunea complementară se aplică automat, fără a da posibilitatea instanței de judecată de a cenzura această măsură independent de sancțiunea principală a amenzii contravenționale. Prin urmare, "dacă o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222473_a_223802]
-
din ierarhia Ministerului Public, după soluționarea nefavorabilă a plângerii sale de către procurorul ierarhic superior celui care a emis actul atacat, nu este de natură să aducă atingere nici dispozițiilor constituționale privind statul de drept, câtă vreme legiuitorul a asigurat posibilitatea cenzurării actelor procurorului de către instanțele judecătorești. În acest sens, art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală reglementează tocmai posibilitatea formulării plângerii la instanța de judecată împotriva acelor acte prin care procurorul soluționează cauza penală fără ca aceasta să mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169857_a_171186]
-
cu modificările ulterioare, respectiv art. 22 din Legea nr. 78/2000 , s-a făcut cu înfrângerea prevederilor art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3) și art. 124 alin. (2) din Constituția României". În acest context, se solicită Curții Constituționale cenzurarea unei eventuale interpretări a dispozițiilor ce reglementează activitatea și competența Direcției Naționale Anticorupție, interpretare ce ar determina, potrivit susținerilor autorului excepției, deturnarea scopului înființării și atribuțiilor specifice acestei direcții, extinderea nelegală a obiectului de activitate și a atribuțiilor sale, substituiri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186918_a_188247]
-
de procedură civilă din 1865, a dorit instituirea unei căi de atac particulare, care se califică ca fiind o cale specifică de retractare. Întrucât aplicarea amenzii constituie un incident procedural, ea va fi aplicată de către judecătorii învestiți cu acțiunea principală. Cenzurarea încheierii de stabilire a amenzii de către instanța care a dispus sancțiunea este firească, deoarece aplicarea amenzii nu implică o judecată de fond. Dacă cererea de reexaminare este admisă ca urmare a constatării faptului că sancțiunea a fost aplicată fără temei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252896_a_254225]
-
să se indice aplicarea retroactivă a legii, astfel că acestea încep să producă efecte juridice după intrarea în vigoare a legii. De asemenea, aceste texte de lege nu prevăd intrarea în vigoare a legii contrar normelor constituționale ale art. 78. Cenzurarea modului în care instanțele aplică legea, criticat de asemenea de autorul excepției, nu intră în competența instanței de contencios constituțional. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219083_a_220412]
-
penal, stabilind o normă de conduită asupra căreia nu poate comporta dubii". Se mai arată că "prin textele legale criticate sunt urmărite scopurile legitime menționate în art. 53 din Legea fundamentală", precum și faptul că nu intră în competența Curții Constituționale cenzurarea redactării textului criticat și formularea de propuneri de lege ferenda. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198590_a_199919]
-
de prezumția de legalitate. În consecință, consideră că art. 20 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 este neconstituțional în măsura în care este interpretat în sensul în care se dă Consiliului atribuția de a reține încălcarea principiului egalității în fața legii prin examinarea și cenzurarea soluțiilor cuprinse în acte normative și acte administrative cu caracter normativ. Curtea de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens, arată că, din coroborarea art. 18 din Ordonanța Guvernului nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204675_a_206004]
-
6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, consideră că instanțele de judecată au obligația să soluționeze cauzele deduse judecății fără a condiționa accesul la justiție de achitarea unei taxe de timbru. De asemenea, susține că cenzurarea excepției de neconstituționalitate de către instanța de judecată, în virtutea art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , reprezintă o îngrădire a accesului liber la justiție în materie de jurisdicție constituțională, singura instanță competentă în materia contenciosului constituțional fiind doar Curtea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214246_a_215575]