2,571 matches
-
de violent. Bateman devine un monstru asemănator lui Mr. Hyde, autorul unor crime monstruoase ațintite asupra unor personaje alese la întâmplare și nevinovate. Sau nu, căci nevinovația lor poate fi pusă sub semnul întrebării: victimele sale numără o prostituată, un cerșetor și un yuppie la fel de plictisit ca și Patrick. Spre deosebire de Dr. Jeckyll însă, Patrick nu încearcă să își controleze obsesiile. Este hyper-lucid în momentul comiterii crimelor și savurează cu o plăcere respingătoare fiecare moment. Cititorul trăiește o vagă deziluzie, în același
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
nepăsare, și nu fiindcă ar fi nevoie de timp pentru a-l contempla prăbușit pe asfalt poate să putrezească, în plină stradă cadavrul pe jumătate gol al unui bărbat vreme de două, poate chiar trei zile pe lângă zdrențele năclăite ale cerșetorului mort de foame sau frig au trecut vreo două, poate chiar trei sute de oameni fără să se mai mire de prezența acelui corp nelocuit rece sfârșit descompunându-se lent sub lumina neoanelor PANASONIC, de paloarea sintetică a oricărui produs în
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/12350_a_13675]
-
poate de aceea i se spune, de fapt, Bucureștii, pentru că este un oraș "schizoid", cu mai multe personalități) este o urbe a contrastelor care se suprapun. Nu un palimpsest, însă, ci un cocteil de rural și citadin, primitiv și modern, cerșetor și prinț, maghernițe și arhitectură de elită. Nu în ultimul rând, conchide autorul, este un oraș unde periferia a ieșit învingătoare, ea instalându-se pur și simplu cu asupra de măsură. Odinioară, efectul era grotesc, de aici numele dat capitalei
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
polar disc ghețar deasupra ei plasma glasulu i-a stâns plânsul plânsului neplâns setea sacrelor scântei rădăcinăi și altoi despărțirea oarbă tac trist lampadofor sărac pași măsoară înapoi mare surdă rup surori bocetul îmbeleșugat cu rafale/beat oftat meteori și cerșetori zloata toată dolomit lasă prins obrazul pur descărnatul lins azur putridul l-a aromit și satrapi bemoli răscol' amorțit vulcan cărunt temătoarele afund stela și potirul gol joc steril îngheț arzând sufletul îmi e târât cum treci funia pe gât
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]
-
Și mai am curajul moale De-a-mi privi iubita-n suflet Chiar de-i îndoită-n șale-n Roua ce s-o rup mă-ncumet. Ci vreu să-i aduc fîntîna Grea-n paharul străveziu Fără să-mi tremure mîna, Cerșetorul ei să fiu, Cînd se-ncheagă-n flori smîntîna Și-n șanțuri mîlul molîu. Doamne, lasă-mă să-ți scriu Înc-o dată-n zori lumina.
Rugăciune laică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14566_a_15891]
-
unor tablouri. Jocul oamenilor celebri de-a anonimatul. Drum de cărți Artera librăriilor și a anticariatelor se numește Wollzeile. O stradă care trebuie nu parcursă - deși are pasaje tainice, cu mici papetării și magazinașe de vis - ci mai degrabă citită. Cerșetorul într-o seară de duminică, la ieșirea din metrou, văd primul cerșetor din Viena, unde specia este rară. Are fața congestionată și e deosebit de murdar. Duhnește. Trece pe lîngă oameni cu mîna întinsă. O fetiță drăgălașă de vreo 13 ani
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14384_a_15709]
-
librăriilor și a anticariatelor se numește Wollzeile. O stradă care trebuie nu parcursă - deși are pasaje tainice, cu mici papetării și magazinașe de vis - ci mai degrabă citită. Cerșetorul într-o seară de duminică, la ieșirea din metrou, văd primul cerșetor din Viena, unde specia este rară. Are fața congestionată și e deosebit de murdar. Duhnește. Trece pe lîngă oameni cu mîna întinsă. O fetiță drăgălașă de vreo 13 ani îi spune: Ich kann ihnen meine Jause geben, pot să vă dau
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14384_a_15709]
-
și tactul creioanelor lor/ în ședințele de partid/ va năuci dactilografele/ sudate de neoanele/ tranziției// În centru la margine aici la marginea imperiului sovietic/ am văzut cum un copil a sărutat un pepene/ aici la marginea ortodoxiei/ am văzut un cerșetor/ mîncînd lumînări/ aici la marginea imperiului habsburgic/ am văzut cum un țăran/ a răstignit pe gard/ mîinile victimei sale/ și capul decpitat/ i l-a expus/ într-o găleată/ de zinc/ aici/ în plină republică/ am văzut un om/ mîncat
Poezie by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/14796_a_16121]
-
acceptat niciodată această realitate dar încercările mele , considerate timide de unii , de a alertă pe cei responsabili au dat gres.Iubesc animalele dar locul lor nu este pe strada.Incerc să-mi dau seama dacă între a da bani unui cerșetor și a da de mâncare unui câine de pe strada este vreo diferenta.Din punctul de vedere al consecințelor , cu siguranță nu : în ambele situații acțiunea noastră perpetuează fenomenul. Din punctul de vedere al faptei în sine iar nu este : încercăm
Eutanasierea câinilor și demnitatea omului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82388_a_83713]
-
religioase, ar fi fost preferabil unui al doilea război mondial. E înduioșătoare nevoia asta a noastră de a-i scoate din dulapul național cu personalități pe alde Cioran, Eliade și Brâncuși de fiecare dată cînd vreun tabloid se ia de cerșetorii noștri internaționali. Ne explicăm cu așa patimă, de parcă am fi membre active în „Asociația Suedezelor Inteligente“, care protestează cînd vreun macho latin nu face diferența dintre suedeze și blonde și ne sugerează, prin generalizare, c-am fi proaste en-gros. Nu
Au uitat că suntem fii din popor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82622_a_83947]
-
de la 11 Fevruarie, au uitat că suntem ploieșteni — da, ploieșteni! — și-o să le turnam o revuluție, da’ o revuluție... să ne pomenească!... De acord că unele reacții au fost ridicole. Articolul la care te referi însă sugerează că stereotipul “român=cerșetor” e doar o glumă nevinovată, pe care toată lumea o privește ca atare, ceea ce e în mod evident fals. Când am auzit de întâmplarea cu pricina, am zis “Din păcate nu pot să-i condamn...”. Și când am auzit mai apoi
Au uitat că suntem fii din popor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82622_a_83947]
-
rouă mustind, îmi car craniul veșnic gravid. cine pe cine locuiește cine pe cine cu sînge hrănește. altminteri plină de teamă ca albina de miere stau după ferestre (Robinson în țara cuvintelor) și ascult. aud de afară cîntecul vital al cerșetorului cînd scormonește cu vărguța-n gunoi - cu cîtă știință o înfige el în coltucul de pîine, călărind lădoiul de fier: meșter cîrmaciul, mîndră corabia!; ori zbieretele lui dintr-o zi în care bărbatul șomer de la unu, cel părăsit de nevastă
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]
-
Ileana Mălăncioiu Reiau volumul Cerșetorul de cafea, pe care autorul mi l-a dăruit cu frumoasa dedicație: Pentru Ileana Mălăncioiu, cîrcotașa literaturii noastre, cu dragoste, Emil Brumaru. Aceste cuvinte fac trimitere la o discuție a noastră de pe la începutul anilor '90, în care eu am început
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
rău că am supărat-o, dar eu o prefer pe Cîrcotașa. Dacă pe mine mă prefera Blandianei, Gabrielei Melinescu îi scria cîndva scrisori de amor. Dar ea l-a lăsat îndrăgostit lulea și dusă a fost, după cum putem afla din Cerșetorul de cafea. Ceea ce nu l-a împiedicat să o iubească în continuare, de la distanță. Spun asta pentru că, în urmă cu cîțiva ani, am dat întîmplător peste un text al lui apărut într-o revistă ieșeană și am constatat că a
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
constatat că a reluat cel mai șocant pasaj dintr-un vis erotic al lui Swedenborg, după care nota entuziasmat: uite, domnule, ce poate să traducă Bobinocara ! Dar, cum scrisorile către Gabriela nu le avem, să ne întoarcem la cele din Cerșetorul de cafea, prin care cred că Emil Brumaru e, într-un fel, precursorul scriitorilor tineri de acum, care au depășit pudibonderia de altădată și vorbesc cu dezinvoltură despre sex. Atîta că, spre deosebire de majoritatea acestora, el știe ce deosebire este între
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
domnule Lucian Raicu... Poate fiindcă lumea începuse să-l uite pe marele critic și Emil Brumaru ne amintea de el o dată pe săptămînă. Poate fiindcă andrisantul nu se mai afla în București, unde îl vizitam și eu uneori, ca și cerșetorul de cafea, pe la începutul anilor '80. Adunate la un loc, aceste texte literare mi-au produs un adevărat șoc și am încercat să-mi imaginez ce figură făcea Raicu atunci cînd le citea. Pentru că de-a lungul anilor în care
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
o jucam la bănuț, eram la fel de buni ca ea cînd mocnea în cearșafuri obosită ca un cosaș după o vară de fîn, unde călătoream în vis, venea realitatea cu cîte un semn, ca pe pereții zgîriați ai gărilor prin care cerșetorii au ajuns înstăriți- nu mai sunt cel de atunci, chiar dacă pe mine mă duc spre altă înfățișare ca iernile cînd vin să înghețe sîngele în cîini, nici celălalt de acum, un bărbat într-un pat ca-ntr-un iglu pinguinul
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
Ruxandra Cesereanu Fortuna, Fortuna, bolboroseam spășită, pe când c-un Astrolog roșcat și entomolog scotoceam după vrute și nevrute prin Roma. Amor, Amor, țipau după noi florăresele și cerșetorii, și vânzătorii de suveniruri și gladiatorii, nevrutele sunt mai ușor de aflat decât vrutele, fiindcă nici viața, nici moartea nu se sălășluiesc în prea umflata virtute, cea care pocnește ca un balon de săpun suflat pe chipul orișicui l-ar
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
o dată în inimă. ai tropăit trei săptămâni prin apartament cu piciorul de ghips ca un pirat. istoria asta va trebui gândită de purtătorul de măturică. emoția lui zace deocamdată pe undeva prin gunoaie dumnezeul din micro doișpe dumnezeu e un cerșetor bărbos cu haine soioase stă într-o rână pe trotuar la catedrală. cerșește de la trecători. e bine să-i dai. nu e literalmente necesar să crezi în el. ajunge teama ceva speranță e chiar prea mult. nu poți fi dumnezeu
Poezie by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/11927_a_13252]
-
că dumnezeu n-ar trebui să stea pe jos chiar ai zbârcit-o. nu trebuie judecat dumnezeu trebuie știut de frică. e bine să-ți fie frică de cineva și cel mai bine e să-ți fie frică de dumnezeu. cerșetorul ăsta bărbos de-aia cere ca să vadă ce faci fantă. balada semaforului gheorghe am aflat repede că în oraș n-are nimeni numele lui darmite obiectele. totuși i-am pus un nume i-am zis gheorghe semaforului colț cu independenței
Poezie by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/11927_a_13252]
-
la gură-cască: „ia mai strângeți țarcul!” au 'țeles blugiștii noștri că de-acum românii în Carpații cei Ștefanici nu mai sunt stăpânii pravoslavnici or să fie rrromi și-americanii iohănnească rugăciune-or înălța curcanii... „munții noștri aur poartă” - zice-un cerșetor: „cristicii Carpați de-acuma vor fi abator”... frunzuliță cu trei flori vulturi se prefac în ciori sihaștrii - în moșieri omănașii - în vieri unde ai plecat - Hristoase de ne lași tot sub baroase? munții intră sub pământ țara s-a făcut
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
echilibrate. Despre chestiunea cu sacul de bani pe o insulă pustie, cunoșteam și eu vorba. Și sunt de acord cu afirmația. Cât despre chestiunea cu lipsa banilor, iarăși sunt de acord cu afirmația prietenului. De exemplu, în eseul “Prinț sau cerșetor” ce l-am scris în luna aprilie a anului trecut, și eu am afirmat că, pentru om, atingerea gradului de satisfacție totală pe toate cele trei planuri (material, social și spiritual), se dovedește de fiecare dată imposibilă: http://confluente.ro
VIAŢA CA O ILUZIE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380706_a_382035]
-
coruri, Lănțuiți în fugă, Dor sau poate doruri, Sfinții plâng în rugă! Mierea-i dulce nu-i venin, Nu au lacrimi morții! Cei ce pleacă,cei ce vin, Linu-i lin sau poate lin, Vom plăti cu toții! Plâng și prinți și cerșetori, Lacrima-i comună! Vei trăi,de-i vrea să mori, Dalbe flori sau poate flori, Raiul e cunună! Sunt mai vii cei care mor, Apa-i nor,dar e și gheață! Trupu-i doar,un călător, Dor și dor sau poate
UN ALTFEL DE COLIND! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380756_a_382085]
-
Constantin Țoiu (variantă 2) Carta Cea Mare fusese, așadar, ocazia cunoștinței mele cu celălalt, cu al doilea cerșetor, cu liber-cugetătorul reclamând și el asistența Lumii... întâi, mă informase că, fiind coleg cu primul, cu psihologul înstărit, - îmi și spusese cum făcuse ăsta avere: nevastă-sa, bănățeancă, căreia vom vedea că îi zicea Mițica, avea un frate inginer fugit
Magna Carta Apud Domine 1215 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10329_a_11654]
-
ar mai fi și libertatea, dar el crede,... adică Diogene crede, că ea derivă de fapt din ideea de pomană, ori invers. Foarte interesant. Și că nu i-a dat până acum nimănui prin cap să înființeze un partid al cerșetorilor de tot felul, atenție... cum era al proletarilor de pretutindeni, uniți-vă, zexe! - și râse complice ca de un eveniment nostim, la care aș fi participat și eu, - că ar ieși un partid puternic de tot, întrucât toată lumea cere,... o
Magna Carta Apud Domine 1215 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10329_a_11654]