6,969 matches
-
Mare și Vlad Țepeș etc. Dorința familiei Postăvar este de a produce obiecte tradiționale românești: ii, linguri de lemn, cu coada în ceramică, blidare, hărți specifice fiecărei zone. Familia Carmen și Petre Brâncoveanu din București produc și comercializează obiecte din ceramică pictată cu motive tradiționale românești. Ideea de a crea acest tip de ceramică le-a fost inspirată de o țesătură foarte veche moștenită de la bunica, al cărei model au vrut să-l salveze prin pictarea lui pe o farfurie. Prietenii
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1407156050.html [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
tradiționale românești: ii, linguri de lemn, cu coada în ceramică, blidare, hărți specifice fiecărei zone. Familia Carmen și Petre Brâncoveanu din București produc și comercializează obiecte din ceramică pictată cu motive tradiționale românești. Ideea de a crea acest tip de ceramică le-a fost inspirată de o țesătură foarte veche moștenită de la bunica, al cărei model au vrut să-l salveze prin pictarea lui pe o farfurie. Prietenii veniți în casă au fost încântați de creația familiei Brâncoveanu, ceea ce i-a
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1407156050.html [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
fost încântați de creația familiei Brâncoveanu, ceea ce i-a făcut să transforme momentul de inspirație într-un meșteșug. Dumnealor colecționează țesături cu motive populare de pe tot cuprinsul țării, indiferent că aparțin românilor sau etniilor și pictează modelele pe farfurii din ceramică, sperând ca într-o zi aceste modele să se întoarcă de pe farfurii pe țesături, într-un circuit al artelor și al meșteșugurilor. Domnul Brâncoveanu însuși pare un personaj provenit din fondul autohton românesc, prin port amintind de vechii daci care
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1407156050.html [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
este o dovadă că grație priceperii și creativității autorului, orice obiect din realitate poate fi reprodus prin această artă. Carmen Catană Tornea este specializată în pictură de icoane pe sticlă, pe lemn și în modelaj. Expune la târg bijuterii din ceramică pictată lucrate cu multă migală și rafinament. Ioana Nae este biolog, dar având în vedere că soțul dumneaei lucrează armuri și cămăși de zale, perioada antică, de aproximativ doi ani a început să lucreze bijuterii de zale, din sârmă de
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1407156050.html [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
naturale despre care îi spunea că îi vor purta noroc. Cornelia Untilov din București este absolventă a Facultății de Arte Decorative și Design a Universități Naționale de Arte și și-a adaptat preocupările cerințelor pieții. Inițial a lucrat obiecte din ceramică și sticlă, dar nu prea avea vânzare. O întâmplare particulară a făcut-o să înceapă un nou meșteșug. I s-a rupt încălțămintea, și-a făcut singură o pereche de sandale, după aceea o gentuță, o curea și observând că
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1407156050.html [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
deosebit expoziția domnului Ștefănescu Eugen din Târgu-Jiu, restaurator, membru al Uniunii Creatorilor Populari din România, dornic să recupereze obiecte foarte vechi, aparținând vieții de la țară de care îl leagă amintirile copilăriei. Lăzi de zestre, dulăpioare, piuliță (piuă), putinei, postăvioare, copăiță, ceramică veche, unelte pentru țesut, rămase fără utilitate în lumea satului, pot fi admirate la început de secol XXI, în curtea Muzeului Țăranului Român din București, ca o dovadă a unui mod de viață definitoriu pentru existența poporului român. Timp de
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1407156050.html [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
decât mărturiile arheologice și anume descoperirile numismatice-numărul mare de monede (bizantine, italiene, bulgărești, tătărești, sârbești, românești) relevă extinderea schimburilor comerciale. Comerțul-cel care asigură caracterul urban al așezărilor-se face între orașele din zonă și centre apropiate:o dovedesc descoperirile arheologice, ceramică smăltuita de Cetatea Albă descoperită la Enisala,vase din paste roșie-gălbuie onfectionate în orașele dintre Prut și Nistru la Nufărul și Păcuiul lui Soare, podoabe din așezarea insulara sud-dobrogeană (Păcuiul lui Soare) la Dinogeția și altele. Dar comerțul se face
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
Soare) la Dinogeția și altele. Dar comerțul se face și cu centre mai îndepărtate: astfel s-au găsit fusaiole de Ovruci, ouă de lut smăltuite, engolpioane la Kiev sau Constantinopol, podoabe din aur sau argint, țesături scumpe, obiecte din sticlă, ceramică din orașele bizantine nord-pontice sau sud-balcanice, egeene și apusene sau obiecte de metal ori ceramică din Orientul Îndepărtat sau apropiat în zona Dobrogei. Descoperirea la Pacuiul lui Soare a peste 1500 piese monetare, la Noriodunum a peste 4000 monede, la
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
s-au găsit fusaiole de Ovruci, ouă de lut smăltuite, engolpioane la Kiev sau Constantinopol, podoabe din aur sau argint, țesături scumpe, obiecte din sticlă, ceramică din orașele bizantine nord-pontice sau sud-balcanice, egeene și apusene sau obiecte de metal ori ceramică din Orientul Îndepărtat sau apropiat în zona Dobrogei. Descoperirea la Pacuiul lui Soare a peste 1500 piese monetare, la Noriodunum a peste 4000 monede, la Dinogetia peste 1000 la fel la Troesmis sau Nufărul nu pot fi decât dovadă acestor
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
în perioada în care mărțișorul le împodobea îmbrăcămintea. Mărțișoarele din zilele noastre sunt confecționate manual sau sunt procurate din magazine, fiind compuse tot din două fire alb-roșii, împletite din mătase, la care se agață mici pandantive artizanale (mărgelele frumos colorate, ceramica și florile) care simbolizează norocul, sănătatea, iubirea, obiceiul pierzându-și mult din semnificațiile inițiale. Mărțișoarele se poartă o perioadă de timp bine determinată, după care se agață în copacii care urmează să înflorească. Procesul scoaterii mărțișoarelor a fost legat de
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_nedelcu_povestea_martisoru_georgeta_nedelcu_1330646220.html [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
locuitori, ce datează încă din secolul al XIII-lea și pare neschimbat, mărturie fiindu-i edificiile conservate atât de bine, în ciuda războaielor, a revoltelor și a incendiilor care au cuprins orașul de-a lungul istoriei. Pe lângă celebrul său bleu al ceramicii și al porțelanului antic, clasic sau modern, Delftul cuprinde în paletă și alte culori, cum ar fi albul, verdele, galbenul, negrul, roșul-cărămiziu sau policromia farfuriilor, a zidurilor și a faianței. Este un oraș pestriț cu multe canale și podețe, scuaruri
DELFT, ORAŞUL REGAL OLANDEZ CU 600 DE MONUMENTE ISTORICE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 by http://confluente.ro/Delft_orasul_regal_olandez_c_tatiana_scurtu_munteanu_1369049954.html [Corola-blog/BlogPost/354914_a_356243]
-
muzeul municipal de pictură. Centrul de Științăface parte din Universitatea Tehnică din Delft și este găzduit într-o clădire din 1911. Vizitatorii pot încerca aici diverse modele experimentale care aparțin domeniului de cercetare al universității. Ajungând la Fabrica Regală de ceramică înființată în 1651, aflăm că este ultima rămasă din secolul al XVII-lea. Ceramica de aici este încă pictată în întregime manual. Procesul tehnologic poate fi urmărit, dar și întreaga colecție de suveniruri. Printre instituțiile culturale ale orașului, este de
DELFT, ORAŞUL REGAL OLANDEZ CU 600 DE MONUMENTE ISTORICE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 by http://confluente.ro/Delft_orasul_regal_olandez_c_tatiana_scurtu_munteanu_1369049954.html [Corola-blog/BlogPost/354914_a_356243]
-
este găzduit într-o clădire din 1911. Vizitatorii pot încerca aici diverse modele experimentale care aparțin domeniului de cercetare al universității. Ajungând la Fabrica Regală de ceramică înființată în 1651, aflăm că este ultima rămasă din secolul al XVII-lea. Ceramica de aici este încă pictată în întregime manual. Procesul tehnologic poate fi urmărit, dar și întreaga colecție de suveniruri. Printre instituțiile culturale ale orașului, este de remarcat Muzeul de Stat de Arme, aici se găsește o colecție neprețuită de arme
DELFT, ORAŞUL REGAL OLANDEZ CU 600 DE MONUMENTE ISTORICE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 by http://confluente.ro/Delft_orasul_regal_olandez_c_tatiana_scurtu_munteanu_1369049954.html [Corola-blog/BlogPost/354914_a_356243]
-
unei bărcuțe. Dacă în Târgu-Jiu se înalță Coloana Infinitului, pentru Paris reprezentativ este Turnul Eiffel, Atomul este simbol al Bruxelles-ului, New-York-ul are binecunoscuta Statuie a Libertății, la intrarea în Delft vom găsi o inimă de sticlă albastră, ce simbolizează ceramica autohtonă. Aceasta arată că Delftul este un oraș modern, într-o armură veche, dar srtălucitoare. Referință Bibliografică: DELFT, orașul regal olandez cu 600 de monumente istorice / Tatiana Scurtu Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 871, Anul III, 20 mai
DELFT, ORAŞUL REGAL OLANDEZ CU 600 DE MONUMENTE ISTORICE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 by http://confluente.ro/Delft_orasul_regal_olandez_c_tatiana_scurtu_munteanu_1369049954.html [Corola-blog/BlogPost/354914_a_356243]
-
să depășească vicisitudinile vremurilor. Apărută la sfârșitul secolului al XIV-lea, arta cultă românească s-a manifestat ca o continuatoare a artei tradiționale bizantine, cu deosebire prin pictura monumentală religioasă, pictura religioasă de șevalet, în tempera (icoane), sculptură decorativă și ceramică decorativă. Sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea a marcat apariția primului stil de artă cultă românească, stilul cantacuzin-brâncovenesc, care s-a manifestat cu deosebire în domeniul arhitecturii, picturii monumentale religioase și în domeniul artelor decorative
ARTA ROMÂNEASCĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 by http://confluente.ro/Arta_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/367202_a_368531]
-
pe cealaltă parte corturi mari, cu mese și bănci unde cei care sărbătoreau puteau bea o cafea, o răcoritoare, sau mânca vițel la proțap, mici, cotlete, tochitură, pește prăjit etc. Remarcabile spectacolele muzicale în aer liber, concertele și colecțiile de ceramică românească, de port popular românesc, de miere, cașcaval, ustensile de bucătărie, velințe, instrumente muzicale, dulciuri etc. În Piața Prefecturii și în multe alte locuri, Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” a instalat mese sau rafturi de bibliotecă, unde trecătorii puteau
SĂRBĂTOAREA UNUI ORAŞ EUROPEAN: ZILELE CRAIOVEI, 2012 de CORNELIU VASILE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_vasile_sarbatoarea_unui_ora_corneliu_vasile_1351770335.html [Corola-blog/BlogPost/346479_a_347808]
-
galben-portocaliul dovleacului de copt, albastrul prunelor și porumbelor, roșul ardeilor kapia sau iuți -țârul oltenesc -, galbenul-roșcat al mierii și albul imaculat al brânzei de oaie sau de capră. Pe Calea Unirii, alte chioșcuri și corturi cu tot felul de flori, ceramică, preparate de casă, tablouri, mărunțișuri de tot felul. Instituțiile culturale ale Craiovei și-au adus o importantă contribuție la Zilele Craiovei, prin simpozioane, colocvii, lansări de carte, întâlniri cu scriitorii din Oltenia, din țară și din străinătate,etc. Astfel,s-
SĂRBĂTOAREA UNUI ORAŞ EUROPEAN: ZILELE CRAIOVEI, 2012 de CORNELIU VASILE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_vasile_sarbatoarea_unui_ora_corneliu_vasile_1351770335.html [Corola-blog/BlogPost/346479_a_347808]
-
unde meșterii și-au prezentat creațiile artizanale și produsele meșteșugărești în cele zece căsuțe din lemn și pe mesele de expunere amplasate de organizatori pe aleile parcului), are o ofertă variată, de la ouă încondeiate, pictate sau decorate cu mărgele, la ceramică și împletituri, și de la cusături și podoabe populare, la piese cioplite din lemn și icoane pictate pe sticlă. Ouă încondeiate, pictate sau cu motive decorative din mărgele și icoane pe glajă Ouăle de Paște (ouă de găină, de rață, de
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Targul_de_paste_de_la_suceava.html [Corola-blog/BlogPost/349661_a_350990]
-
Iosif și Ștefan Csukat prezintă, cel dintâi, câteva plachete decorative care trec de granița meșteșugului înscriindu-se în rândul creațiilor plastice unicat, cel de-al doilea, mic mobilier rustic, măsuțe și taburete cioplite din lemn, sau blidare cu motive decorative. Ceramica utilitară, ceramică decorativă cu motive incizate și împletituri din nuiele Ceramica utilitară a lui Dumitru Pașcaniuc din Marginea se afla la câțiva pași de ceramica decorativă a lui Eusebiu Iacinschi din Botoșani, care etala cahle și vase din lut cu
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Targul_de_paste_de_la_suceava.html [Corola-blog/BlogPost/349661_a_350990]
-
Ștefan Csukat prezintă, cel dintâi, câteva plachete decorative care trec de granița meșteșugului înscriindu-se în rândul creațiilor plastice unicat, cel de-al doilea, mic mobilier rustic, măsuțe și taburete cioplite din lemn, sau blidare cu motive decorative. Ceramica utilitară, ceramică decorativă cu motive incizate și împletituri din nuiele Ceramica utilitară a lui Dumitru Pașcaniuc din Marginea se afla la câțiva pași de ceramica decorativă a lui Eusebiu Iacinschi din Botoșani, care etala cahle și vase din lut cu motive incizate
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Targul_de_paste_de_la_suceava.html [Corola-blog/BlogPost/349661_a_350990]
-
trec de granița meșteșugului înscriindu-se în rândul creațiilor plastice unicat, cel de-al doilea, mic mobilier rustic, măsuțe și taburete cioplite din lemn, sau blidare cu motive decorative. Ceramica utilitară, ceramică decorativă cu motive incizate și împletituri din nuiele Ceramica utilitară a lui Dumitru Pașcaniuc din Marginea se afla la câțiva pași de ceramica decorativă a lui Eusebiu Iacinschi din Botoșani, care etala cahle și vase din lut cu motive incizate și cromatică specifică Kuty, cărora li se alăturau diverse
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Targul_de_paste_de_la_suceava.html [Corola-blog/BlogPost/349661_a_350990]
-
doilea, mic mobilier rustic, măsuțe și taburete cioplite din lemn, sau blidare cu motive decorative. Ceramica utilitară, ceramică decorativă cu motive incizate și împletituri din nuiele Ceramica utilitară a lui Dumitru Pașcaniuc din Marginea se afla la câțiva pași de ceramica decorativă a lui Eusebiu Iacinschi din Botoșani, care etala cahle și vase din lut cu motive incizate și cromatică specifică Kuty, cărora li se alăturau diverse obiecte miniaturale și păpuși din ceramică îmbrăcate în costume populare. Și pentru că ouăle de
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Targul_de_paste_de_la_suceava.html [Corola-blog/BlogPost/349661_a_350990]
-
din Marginea se afla la câțiva pași de ceramica decorativă a lui Eusebiu Iacinschi din Botoșani, care etala cahle și vase din lut cu motive incizate și cromatică specifică Kuty, cărora li se alăturau diverse obiecte miniaturale și păpuși din ceramică îmbrăcate în costume populare. Și pentru că ouăle de Paște și cumpărăturile făcute în târgul cu produse meșteșugărești, dar și în cel învecinat - în care se vindeau brânzeturi și preparate din carne - aveau nevoie de coșuri în care să fie transportate
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Targul_de_paste_de_la_suceava.html [Corola-blog/BlogPost/349661_a_350990]
-
război, nu la plăcinte!) Să lupte împreună, toți, Să-și scape sora de la hoți. Mai merseră-o bucată bună Și-apoi înc-o săptămână, C-au ajuns într-o pădure deasă Cu străluciri de aur și mătasă! Pe jos - covoare de ceramică - Pe sus - o boltă verde, falnică - De-aur multe flori erau, și macii, Iară din argintul viu - copacii! Feciorii beți de feerie Gândeau că-i vreo împărăție!... N-avură timp nici să clipească, Nici vorbă să se dumirească.. Că fost
TREI, DOAMNE, ȘI TOȚI... PATRU ! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1443452181.html [Corola-blog/BlogPost/363371_a_364700]
-
tavanul și pereții străjuiți de masivul de sare. Aerul sărat de aici este chiar recomandat celor cu probleme de astm. Și dacă turistul se află în zonă poate alege și stațiunea Govora, dar și orașul Horezu cu vestitele ateliere de ceramică și locul unde anual se ține festivalul „Cocoșu de Hurez”. Din municipiul Râmnicu Vâlcea drumul european se îndreaptă către nord și înainte să pătrundă în Defileul Oltului, te întâmpină stațiunile Călimănești-Căciulata cu vestitele sale izvoare de tratament, apoi mănăstirile Cozia
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1490254299.html [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]