736 matches
-
asumate, poetul ne încredințează că neliniștea îl apără cum o cămașă de săgețile întrebărilor, că își riscă viața pe „o amintire de semne”, că numai la o depărtare de trei metri se deschide „drumul real,/ unde poate ajunge/ sărind printrun cerc magic”. În clipele de indispoziție, îi vine în ajutor autoironia. Destinul îi apare ca un tren desuet tras de o locomotivă cu aburi, punîndu-l în situația de-a rămîne, în urma unei mișcări greșite, „aplecat peste golul cimentului,/ cu piciorul (dreptul
Un neoromantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3273_a_4598]
-
hypochondriae hostis! Song de duminică Un guguștiuc - același din copilărie -, cu țipetele-i scurte, cam stridente, descumpănește orizontul tihnit al acestei duminici: când unul, când altul, neatent se izbesc de singurătatea-mi, iar ea clinchet scoate. Adun diferitele songuri, le cerc la ureche, le transcriu pe curat în mapa de partituri pentru vechiul armoniu. Vă ies înainte. Nu-i stradă să nu-mi spună ceva: pe-aici îl plimbam pe Răducu, acolo am mângâiat genunchii crispați ai tinerei fete, dincolo - cu
Aveam cântarea în nume by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/16278_a_17603]
-
a tal proposito, e sostiene una posizione molto critică a tal proposito: "Invece di sostenere che îl multiculturalismo ha fallito în Germania, e più în generale în Europa, sarebbe più esatto dire che a malapena è stato sperimentato".18 Giddens cerca di chiarire îl concetto spiegando come "Îl multiculturalismo non implică, infatti, îl relativismo dei valori, cioè îl fatto che non esistono standard secondo cui giudicare le varie rivendicazioni e attività culturali. E non significa accettare, e men che meno accentuare
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
în funzione anti-operaia (și pensi al Luzio), come pensatore che potesse rappresentare le esigenze popolari senza essere socialistă. Di Mazzini, Gentile valorizzava ciò che poteva giustificare una comunità politică în cui i soggetti trovassero un fondamento, che solo surrettiziamente egli cerca di far apparire "dentro di loro" ed emergente dall'attualità dell'atto: în realtà è îl comando di uno Stato che a loro pre-esiste. Mazzini viene non a caso riconciliato con Gioberti, a cui vengono dedicați altri corposi saggi nei
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Israele per la "guerra dei șei giorni", vinta contro l'Egitto. La fâse di forțe inquietudine sociale culminată nel maggio francese parve risvegliare quel de Gaulle della resistenza o della guerra d'Algeria, fu una risposta a quei francesi în cerca di rassicurazioni, în quanto îl Presidente sciolsel'Assemblea nazionale e stravinse le elezioni del giugno 1968, con îl partito gollista che ottenne 358 seggi șu 487. Mă l'anno dopo îl Presidente De Gaulle perșe con uno scarto minimo un
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
proprio: îl rapporto stesso è fondato șu una comunicazione primariamente analogica, e perciò riluce evidente la connotazione poetica del momento relazionale. Quando l'osservatore și trova dinnanzi all'evento educativo, persino trascendendo îl contesto în cui esso și situa, e cerca di elaborarlo come nome comune, allora sembra che subentri una teoreticità sistematizzante e perciò razionale (sia filosofica che scientifică). Questa certamente diventa necessaria: è oră importante chiedersi se sia anche sufficiente. La razionalità della pedagogia è "dettata dall'amore", è
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
degli Stați Uniți, questo ovviamente grazie al contributo della Corte Supremă la quale l'ha modificată nel tempo rendendola sempre più vicina alle esigenze del popolo che l'ha voluta. La seconda invece un semplice accordo fra Stați îl quale cerca di riprendere lo stile Costituzionale, mă ne è solo una sembianza perché rimane cmq nella logică del Trattato. Îl volere del popolo è stată l'ultima istanza alla quale è stată sottoposta. Îl processo è stato svolto all'inverso 4
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
sfide dell'Asia, modelli educative a confronto, Îl Cerchio, Rimini 2003;Tribuzio G., L'educazione che non c'è, Levante Editori, Bari 2006; Tribuzio G., În nome del padre, Levante Editori, Bari 2010; Tribuzio G.-Addabbo A., Camice bianco în cerca di colori, Levante Editori, Bari 2013; Tribuzio G., Judo.Educazione e società, Luni Editrice, Milano 2014; Tribuzio G., Medicina interculturale: l'Occidente încontra l'Oriente, în Clemente C.- P. P. Guzzo (a cură di), I sistemi sociosanitari regionali tra innovazione
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
mânca Nici nu am mai exista... Ce e bun și ce nu-i bun Se aseamănă Oricum. DULCIUL VERII Soarbem dulciul vremii Verilor măiestre. Liniștile serii Se lasă pe creste. Lacul cântă cântec Mâlului sub pleoape. șarpele-i din pântec Cearcă să înoate. Ploile se lasă. Ceață ne cuprinde. Parcă, deodată, Trupul ni se-aprinde. Căutând perechea, Implorând căldură, Ascuțind urechea Visului impura. Vraja cea curată Pe sub pleoape arde. Dragostea intrată Freamătă din coarde. Amândoi, caimacul Sevelor din vine, Îl sorbim
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
lor un spațiu considerabil lecturilor. În Mira por dónde. Autobiografía razonada (Ia te uită! Autobiografie raționată) - publicată de Fernando Savater 1 în 1994, la editura madrilenă Taurus, trei capitole (Los maestros iniciáticos, El milagro de Harry Potter, Los grandes de cerca) dau seamă de lecturile sale. A admira este în opinia sa „cea mai frumoasă dispoziție pe care o suscită arta...”. Savater scrie: „Cred că admirăm cu ceea ce este admirabil în noi înșine... Bineînțeles că virtutea de a admira nu este
Scriitori hispanici și lecturile lor by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4126_a_5451]
-
asupra lui însuși atinge în partea a doua a Istoriei... un narcisism avansat. Arestarea lui pentru cîteva zile ia dimensiunile unui cataclism cosmic. „Zmăul capul cu coada să-și împleticească. Chivotul lui Noe în liman să primejduiască, Porumbul, frundza măslinului cercînd, rătăcească, îndrăpt a să întoarce nu mai nemerească. Acestea, dară, toate, jelind tînguiască, vîlfa Inorogului cu arsuri dorească. Mute-se Arcticul, strămute-se Andarticul, osiia sferească în doaă să frîngă, toată iușorimea în chentru să-mpingă, stihiile toate tocmirea să
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
Dumnezeu să-și capete orbul vederea îi aparține lui Aleko Konstantinov (1863-1897), creatorul celebrului Bai Ganiu. Dar o seamă de detalii ale secvenței decisive ne dau o puternică senzație de déjŕ lu: Făr-a pierde vreme, vițelul pornește. Ajunge la unchiul, cearcă a intra. Dar pe loc o slugă vine și-l oprește: "- Acum doarme, zice, nu-l poci supăra." "- Acum doarme? ce fel! pentru-ntîia dată După prînz să doarmă! Obiceiul lui Era să nu șază ziua niciodată; |st somn nu prea
Malurile Dunării by Ștefan Ciobanu () [Corola-journal/Imaginative/10415_a_11740]
-
Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1655 din 13 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Spre care dintre zări să nărui Privirea de-așteptare slută? De zile-ntregi pe cale stărui, Dar zarea mi se pare mută. Când arătări morgane cearcă, Să-mi toarcă viers de ciocârlie, Doar cucu-frate cântă, parcă Îmi minte, inima pustie, Păienjeniș de lacrimi țese Spre depărtarea ta tăcută, Un dor ce-ar vrea să nu-i mai pese Că zarea i se-arată mută. De-atât
SPRE CARE DINTRE ZĂRI ... ? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384475_a_385804]
-
pentru deochi sân cu sân și eu hapsân mă vrăjesc mă amăgesc și de dor mă prăpădesc *** Alcătuire dinspre zenit spre colb (ghicitori ritmate) lăcaș de flori de busuioc și de coroană-mpărătească ce se preschimbă apoi în coc și care cearcă să-l gătească (părul) albastru ocean cu luciri de topaze sau cerul azur cu-ncruntare de neguri, smarald încrustat pentru gândul schimbat sau alții căprui ce umblă hai-hui, sunt ceea ce sorb bucuriei din suflet când tu mi te-alături (ochii) poartă
CINE E EA ? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382423_a_383752]
-
pentru deochi sân cu sân și eu hapsân mă vrăjesc mă amăgesc și de dor mă prăpădesc *** Alcătuire dinspre zenit spre colb (ghicitori ritmate) lăcaș de flori de busuioc și de coroană-mpărătească ce se preschimbă apoi în coc și care cearcă să-l gătească (părul) albastru ocean cu luciri de topaze sau cerul azur cu-ncruntare de neguri, smarald încrustat pentru gândul schimbat sau alții căprui ce umblă hai-hui, sunt ceea ce sorb bucuriei din suflet când tu mi te-alături (ochii) *poartă
CINE E EA? [PARTEA A II-A] de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384034_a_385363]
-
termină o iarnă de romanță Sporind în mine vârste cuvenite, Cu fulgii ninge-n suflet și-o speranță, Că nu-s prea iute tâmplele albite. Din iluzorii oameni de zăpadă Clădit-am vreme lungă stări de suflet, Atunci când ochii-nchiși cercau să vadă, Că vii printre nămeți cu linu-ți umblet. Dar stratul de omăt se subțiază Sub razele de soare ce-l ciuntesc, Desprinse din dezgheț pe la amiază, Topind și visul meu cel nebunesc. *** Referință Bibliografică: Din iluzorii oameni de zăpadă
DIN ILUZORII OAMENI DE ZĂPADĂ ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384052_a_385381]
-
09 noiembrie 2016. A venit la curtea mea aseară O nălucă-n lesă cu o fiară. Se făcea că plouă, deși toamna Era jos, în beci, și-aștepta iarna. Prima oară m-am uitat la lună. Fiara-n ochii mei cerca să spună Că-mi dă aur pentr-un pumn de lemn. I-am pus mâna peste cap, solemn: „Nu ai trebuință, ai destul! Văd că-l porți și lesne, și fudul, Dar am pentru tine zece cai Și piciorul șchiop
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
un vis. Citește mai mult A venit la curtea mea asearăO nălucă-n lesă cu o fiară.Se făcea că plouă, deși toamnaEra jos, în beci, și-aștepta iarna.Prima oară m-am uitat la lună.Fiara-n ochii mei cerca să spunăCă-mi dă aur pentr-un pumn de lemn.I-am pus mâna peste cap, solemn:„Nu ai trebuință, ai destul!Văd că-l porți și lesne, și fudul,Dar am pentru tine zece caiși piciorul șchiop de la un
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
le admire / Când părinții au plecat în pribegire?/ Casa nu-i casă, școala nu-i școală/ Bunica-i rămasă, mâna-i întinsă/ Pâinea-i amară ce se-aduce pe masă/ Cântare fără rost într-o țară frumoasă!/ Părinții-s departe-Europa cercând/ Copiii acasă mai mult suspinând/ Dar vine o vreme când toate s-așează/ Ceața dispare, oamenii se-mbrățișează./ E timpul să te-ntrebi mereu/ Țara e fără speranță/ Doar credința-n Dumnezeu?/ Neîmplinite aceste versuri/ Creionate-n curcubeu?/ Etern e
SĂRBĂTORIREA ZILEI NAȚIONALE A ROMÂNIEI 1 DECEMBRIE 2016 LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA [Corola-blog/BlogPost/92941_a_94233]
-
o parte, sorbind cu vinovată poftă doar zeama. La felul doi s-a adus un sos. — Din ce faceți acest sos? - se interesă amabil Barzovie-Vodă. — Din bujbei! - răspunse Huruzuma. Barzovie dădu mulțumit din cap și purcese spre blid. Când însă cercă sosul cu un tacâm, scoase un strigăt de mirare: sub sos stătea frumușel, cu aripile desfăcute, un pui de dropie, atât de veridic fript, că parcă una-două zbârrr! pe-o dugheană. Cu o mișcare delicată, de domn, Barzovie răsturnă puiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
groasă, cazaci trosnindu-și fălcile a spleen, nemți stăpânindu-și cu demnitate vagi zgomote interioare, ungureni chipeși vorbind ceva cu niște vrânceni șovăitori, moldoveni lăcrimând de atâtea povești, ba, într-un colț, mai la fereală, și doi turci, afumați bine, cercând a măsura și mereu căzând peste el, niște postav. Din când în când, peste toți și peste toate, dinspre încăperile luminate ale hanului, se rostogolea ca buzduganul din altă poveste vocea groasă, puternică a Stăniloaiei, hangița: Că parcă nu v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
poveste n-ar fi considerabil știrbită dacă, printr-o instanță nelalocul ei, măritul Cetitor i-ar putea urmări zi de zi și mai ales noapte de noapte fără răgaz? Un Romeo săpunindu-se de zor în fața oglinzii sau un Karamazov cercând niște bretele (ca să dăm două exemple destul de blândeî - nu sunt acestea două imagini nepotrivite și fără rost, deși nu imposibile? într-o împrejurare de acest fel ne aflăm și noi, povestitorii de la Porțile Orientului. Suntem în camera Cosettei, în cămin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
se întoarse binevoitor spre Metodiu. — Am auzit, cuvioase, c-ai fost la papistași. E adevărat? — Adevărat, prea-sfinția-ta. Am fost. — Foarte bine, foarte bine - zise Nazazarie, care se ferea să facă politică. Peste masă, în fața lui Iovănuț, Despina, fata vel-logofătului Samoilă, cerca o ciosvârtă. Tocmai o ducea cu grație spre guriță, când simți privirea tânărului călugăr asupră-i. Roșindu-se, fecioara șovăi o clipă, apoi lăsă ciosvârtă să se afunde înapoi în sos și se șterse firesc pe bărbie, ca și cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
au propus trei persoane: Dl. D. Iacobeanu, Toader Pintilescu și fratele meu Toader Miron Boca. Dl. Th. Pintilescu a cedat în favoarea Dlui. Învățător Theodor Capraru - din Mărăști - care era venit în sat la noi pentru că în ziua aceea era și cercă cultural la coală. S-a hotărât să se meargă la Iași - la Casa Centrală, să se vorbească cu directorul general al Casei Centrale care era Fotin Enescu. - Tot el era și ministru la Domenii - căci atunci granița era la Mărășești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fluierașul, a primit o mențiune. Evenimentele politice au dusă la reorganizarea, pe baze noi, în care prima factorul politic, activității cultural-artistice din lumea satelor. Căminul Cultural a primit numele poetului Vasile Alecsandri* și și-a diversificat activitatea, incluzând și un cercă al jucătorilor de șah. Din echipa de dansuri din 1938 a făcut parte și Mircea Ignătescu, meșter în toate și bun dansator. De altfel, fiind cunoscut în Luncași ca un bun cunoscător al jocurilor populare, a fost chemat, prin anii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]