95 matches
-
bate. Voi brazi cu-apărare, tu soare iubit, Îi fiți cu blîndeță, Cătați ca prieteni la cel părăsit Ca inima lui, de omăt viscolit, Să nu i se-nghețe. IONEL (întinde brațele) Departe, ah! mai este ea Prea mult ținu cercarea mea. DORUL Vor rămâne în veci departe, De tine eu acum am parte. Cine o dată-n ochi îmi vede N-a săruta vrodinioară Iubita gură de fecioară, Nici valea-n veci n-o mai revede. Prea grabnic tu mi te-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
manta cea fumegoasă a nopții. III Când Henrietta intră în ospelul tatălui său era șapte ceasuri de dimineață...... în vremea trecerii de la Sorrenta la Neapol ea se căi de multe ori de nebuneasca mișcare ce a făcut, căci, deși fără cercare de lucrurile lumii, simțea însă că purtarea sa a fost mai mult decât ușoară și că oricine altul fără de Pergoleze ar fi întrebuințat rău poziția în care se aruncase ea... Vai! dar ceea ce îi zicea conștiința, acel glas din năuntru
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
talent destinat pentru adevărata reprezintare a omului și marcare a caracterelor. Talentul se arată abia atuncea când e să se (dea) retribuie un întreg și când e să se creeze un corp dramatic simțirei lirice. Aceasta abia e piatra de cercare a creatoriei [de] intuițiuni (contemplațiuni) interne și a acelei dispozițiuni speciale de-a schimba adică propria sa personalitate într-o alta, astfel încît [să] nu se remarce neciodată cea dentîi sub cea de-a doua. {EminescuOpXIV 254} În artea dramatică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
domțători’, ce mi-i tactica lu Tanda, ce mi-i tactica lu Manda, războiu-i război, cine să ne ieie În seamă pe noi, țivilii!... Da las-că nu ne-a lăsa El, Dumnezeu; ne-a ajuta El să trecem și prin ’cercarea asta, cum am mai trecut și prin altele... Tata nu mai insistă. Chiar așa: unde s-o pornească Moș Iacob, la vârsta lui? O fi el premare-n sat, dar tot țăran; și unde să se „refugieze” un țăran? La alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
să șază și supărare a să lua casăle unora și altora pentru ședere domnii să lipsască, n-am lăsat a nu cerca toate chipurile ce s-ar pute afla mai lesnitoare spre punere la cale aceștii neurnite trebuință, și după cercările ce s-au făcut, fiindcă a să face la loc curțile vechi trebuia o mare cheltuială altu mai lesnitor chip nu s-au găsit... s-au cumpărat de la al nostru cinstit și crendincios boieriu... Costache Ghica hatman casele dumisale cu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
care însuma toată înțelepciunea Lumii vietăților de pe Pământ și care întemeiase în lumea noastră, a furnicilor, Ordinul înaripatelor fără de aripi. Învățăcelele sale, după multă carte și pricopsire cu multă minte, în care intrau mai ales învățăturile cele solomonice, după multe cercări istovitoare, pe care nici exercițiile soldaților Cetății nu le pretind, parveneau la biruințe, șiretenii, vicleșuguri și trucuri din cele mai tainice și mai înspăimântătoare, încât ajungeau să fugă pe sus, prin văzduhul străveziu, așa cum putem noi să alergăm pe pământul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cuprins încît nu-s decât răsfrângerea interesului egoist a unui om sau vreunei partite, misiunea ei ar trebui, prin legislațiune chiar, restrânsă la raportarea obiectivă a celor întîmplate. Afară de aceea s-ar putea permite și compararea cu rezultatele științei respective, cercarea dacă ele coincid cu aceste rezultate sau ba. Însă nu a științei ca autoritate - ci a științei întru cât ea poate fi relevată cititorilor ca reflectare a realității. ECONOMIE POLITICĂ ["DREPTUL ISTORIC... "] 2267 Dreptul istoric reprezintă cheltuielele de producțiune, dreptul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
odată Că cete rele d-îngeri la glas nu se supun, Că cerul îl răscoală cu mintea tulburată Pîn-ce trăsniți se prăvăl în caosul străbun; De-aceea-în om ce naște, din îngeri ori și care Odată-n vecinicia-i coboară spre cercare. Când sună-n viața lumii a mieze-nopții oră Atunci prin ceruri îmblă zâmbind amorul orb, De îngeri suflete-albe văzîndu-l se coloră Și ochii lor albaștri privirea lui o sorb; Plecând spre pământ ochii ei timizi se-namoră În pământești ființe
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
alta nouă, Să cosască fân pe stele, Rupă-i-se bucățele Să vie-n brațele mele. 62 Bate vântul tot întins Vai, ce ibovnic mi-am prins; Dar nu L-am prins într-adins Că L-am prins într-o cercare Ca să văd ce minte are. De-a ave o minte bună L-oi iubi un an ș-o lună, De-a ave o minte rea L-oi da dracului să-l ia. 63 Frunză verde de lemn scris, Tânăr ibovnic
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
an ș-o lună, De-a ave o minte rea L-oi da dracului să-l ia. 63 Frunză verde de lemn scris, Tânăr ibovnic mi-am prins; Nu mi l-am prins dinadins Da l-am prins într-o cercare 156 {EminescuOpVI 157} Ca să văd ce fire are. De-ar ave v-o fire bună, L-aș iubi și eu o lună, De-ar avea v-o fire proastă, Haram de viața noastră. 64 Du-mă, Doamne, și mă pune
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
e crimă Să sufăr azi mânie Să-mi veștejesc junețea De ce tu. nu-mi vorbești? Ai vrut să faci cu viața-mi Perfida-ți încercare, Să faci și tu ca toate 469 {EminescuOpVI 470} De sexul femeiesc; Dar cruda ta cercare Și fără remușcare, Perfide sunteți toate, Îți zic: nu mă sfiesc. Nu ai decum în tine Vre-o mică remușcare Când vezi tu la picioare Pe cel ce te-a iubit? Să nu crezi însă dragă Să fii atât de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
în noiembrie 1841, după cum rezultă dintr-o adresă a pârcălăbiei Galați către stărostia Putnei, prin care se cerea înapoierea șeicii ,,cu care s-au scoborât pără aici (Galați) pe Siret D. ing. Hommaire de Hell, când au fost să facă cercarea râului”. În primăvara anului 1842 au fost inițiate și lucrările de studiere a Prutului. La 3 iunie 1842, Gh. Ghuischi a fost însărcinat să însoțească în îndeplinirea acestei misiuni pe Hommaire de Hell. Din nefericire, nu știm cu ce rezultate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o jalbă către domnitor, arăta că dificultățile transportului, ,,întinderea plugăriei... m-au nevoit a cerca un mijloc mai lesnicios, care ar pute răspunde la trebuința ce avem și așa m-am și apucat a dura niște vasă cu carele prin cercare ci însuși am făcut am dovedit că nu numai pe apa Siretului se poate coborî cu de-ale pâinii la Galați, după chipul cu carele le-am făcut, dar și pe alte mai mici pâraie la vreme de sloată se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se poate coborî cu de-ale pâinii la Galați, după chipul cu carele le-am făcut, dar și pe alte mai mici pâraie la vreme de sloată se poate coborî precum mai sus zic am dovedit. Dar fiindcă cu prilejul cercării ce am făcut însumi, coborându-mă pe Trotuș până în Siret și pe Siret la vale până la Mărășești, am întâmpinat ceva greutăți lesne de îndreptat, alerg la înaltul ajutor”. El cere să se îndatorească isprăvniciile să-i dea oameni pentru curățirea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sîrguit a inventa și am și realizat chiar o mașină de o construcție deosebită, pentru fabricarea productului numit arpacaș, care product din lipsa fabricilor din țară s-au adus acum în Moldova numai din țările învecinate. Astă fabrică pusă în cercare au produs un rezultat purtător de mare folos”. El cerea caimacamului brevetarea invenției și un privilegiu exclusiv de producere a arpacașului cu mijloace mecanice pe timp de zece ani. Sfatul administrativ și caimacamul au acordat petiționarului privilegiul cerut, cu condiția
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acest accent - semn al filierei rusești - este, s-ar părea, folosit pentru prima oară la noi de C. I se datorează și prima tălmăcire din literatura engleză, An Essay on Man al lui Alexander Pope, transpus în românește în 1807 (Cercarea asupra omului) prin intermediarul francez al lui Silhouette. A mai tradus din Florian, Montesquieu, Fr. Baculard d’Arnaud. Piesa Narchis sau Îndrăgitul dă însuș de sine (1794) este prima versiune în românește a lui J.-J. Rousseau, rămasă în manuscris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286068_a_287397]
-
din povară / Și sunt gata să-ți plătesc. / Cum n-aș merge! Dar pe lege / Jur că nu pot să muncesc!..." (Elena Farago, Bondarul leneș) (i) "Mulți zic că neamul nostru nu este încă-n stare, / Ca altele, să facă cercări de-naintare, / Că-nvățătur-adâncă, idei, filozofie / Sunt prea vătămătoare l-a lui copilărie." (Grigore Alexandrescu, Mierla și bufnița) (j) "Un șoarece de neam, și anume Raton, / Ce fusese crescut sub pat la pension, / Și care în sfârșit, după un nobil plan
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
să te întorci rușinat ca și frații tăi cei mai mari. Pentru mine n-are să fie așa mare rușine, zise el; fiindcă nu numai că sunt mai mic, dară nici nu mă leg ca să prinz pe tâlhari, ci numai o cercare să fac." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (b) " Nu ți-am spus să nu te mai apropii de mașină când face cafea, că dacă te-aprinzi, moare mama? Vrei să moară mama?" (I. L. Caragiale, Vizită...) (c) "Nu te
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
exprime: „Limba noastră prea puțină Nu-i a nimănui proastă vină Căci Învață rău cuvîntul În pîrlejul ce dă gîndul. Mai cu vreme și cine știe, Prisosire poate să vie. Că scriitorii Împodobesc Limba, patria-și slăvesc. Fie, aceasta acuș, cercare, Mustră altor spre-ndemnare.” (Ioan Cantacuzino, 1757-1828) PÎrlejul constituie, pentru epoca pe care o studiem, erosul. El provoacă spiritul să descopere gramatica și retorica, să creeze un limbaj și, Încă o dată, să Întemeieze poezia. Mai citez o dată pe Denis de Rougemont
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Pentru Ienăchiță, Alecu Văcărescu, Conachi cauțiunea ibovnicii marchează apariția (scrierea) poeziei... Într-un ev mediu Întîrziat și confuz, omul Începe să aibă sentimentul individualității sale. Conachi traduce din iluministul Al. Pope: An Essay on Man sub titlul: „Prințipurile Moralului sau cercarea de voroavă asupra omului”. El exprimă prin intermediul acestui model sentimentul vastității universului, a facerii și desfacerii lumilor. Unele formule sînt, În limba puțină a lui Conachi, memorabile: „rînduiala crugurilor călătoare”, „ori ceriurile În clătire și gata să se desfunde /, ori
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]