95 matches
-
de activitate civică și intelectuală, punându-l în slujba ideii de libertate națională și socială. “Fiecare nație, scrie Barițiu, poate produce clasici, fiecare poate aspira la clasicitate. In literatură, clasicismul se dobândește prin frământarea și îmbogățirea limbii, prin traduceri, prin cercări numeroase de originaluri”. Urmare a concepției sale despre istorie, dominată de idea evoluționismului organic, Kogălniceanu concepe cultura poporului său în continuitate istorică, socotind că ea își datoarează originalitatea și armonia dezvoltării sale păstrării și valorificării a ceea ce geniul, ispita și
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
jurnal periodic. Sporiul acel vrednic de mirare în carele acum au ajuns științile, măiestriile și negoțul au răsărit în parte din asemene împărtășitoare mijloace, prin carile lăcuitorii dispărțiți de munți și de mări să fac vecini și, împrumutîndu-se cu rodul cercărilor, îndămînează traiul însoțitori. Luătoriulaminte,cetitoriul gazetei , ca într-o oglindă în ea vede înfățoșate toate interesantele întâmplări de carile el însul atîrnă, martor să face cruntelor bătălii, vede toate faptele, aude vorbile străluciților bărbați, să minunează de fenomenele firei, și
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
mare lipsă în literatura noastră. O asemene foaie ne vom sili ca să fie DACIA LITERARA; ne vom sili, pentru că nu avem sumeața pretenție să facem mai bine decît predecesorii noștri. Însă urmînd unui drum bătut de dînșii, folosindu-ne de cercările și de ispita lor, vom ave mai puține greutăți și mai mari înlesniri în lucrările noastre, Dacia, afară de compunerile originale a redacției și a conlucrătorilor săi, va primi în coloanele sale cele mai bune scrieri originale ce va găsi în
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
din povară / Și sunt gata să-ți plătesc. / Cum n-aș merge! Dar pe lege / Jur că nu pot să muncesc!..." (Elena Farago, Bondarul leneș) (i) "Mulți zic că neamul nostru nu este încă-n stare, / Ca altele, să facă cercări de-naintare, / Că-nvățătur-adâncă, idei, filozofie / Sunt prea vătămătoare l-a lui copilărie." (Grigore Alexandrescu, Mierla și bufnița) (j) "Un șoarece de neam, și anume Raton, / Ce fusese crescut sub pat la pension, / Și care în sfârșit, după un nobil plan
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
să te întorci rușinat ca și frații tăi cei mai mari. Pentru mine n-are să fie așa mare rușine, zise el; fiindcă nu numai că sunt mai mic, dară nici nu mă leg ca să prinz pe tâlhari, ci numai o cercare să fac." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (b) " Nu ți-am spus să nu te mai apropii de mașină când face cafea, că dacă te-aprinzi, moare mama? Vrei să moară mama?" (I. L. Caragiale, Vizită...) (c) "Nu te
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Tu stiricește-așa cu privirea, și când vei găsi-o/ Rupe-o cu mâna. Căci dânsa cu drag și de sine-ți urmează/ Dacă ți-e scrisul s-o rupi - dar altfel cu nicio părere/ N-o s-o desbini, și degeaba cercare-ai să o tai cu fierul." (Publius Vergilius Maro, Eneida, traducere de George Coșbuc, ediție îngrijită, note și prefață de Stella Petecel, Univers, București, 1980) 427 James George Frazer, Creanga de aur [The Golden Bough. A Study in Magic and
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ceremonialul înmormântării ar reprezenta cauza dezordinii și momentul trebuie recuperat. Ca asupra identificării să nu planeze vreo suspiciune și ca ordinea să fie restaurată, oamenii verifică încă o dată ipoteza cum că nevasta lui Măruță ar fi vinovată: Atunci au făcut cercare. S-au dus la mormânt și au uns cu miere crucea. A doua zi, nici neam de miere. Spurcata venise și linsese tot. S-au dus atunci noaptea, cu armăsar alb. N-a fost chip să-l facă să treacă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de învățământ, un stimulent motivațional și o emulație între elevi. În vederea acordării importanței cuvenite, domnitorul Alexandru Constantin Moruzi dispunea organizarea examenelor publice, încă din anul 1795. Astfel, în pitacul adresat mitropolitului țării și boierilor epitropi ai școlilor, domnitorul argumenta că ,,cercarea isteciunii ucenicilor este pricină de îndemânare și mai multă silință la învățătură”, drept urmare, decide ca ,,la zi fixă” elevii școlii domnești să fie evaluați de o comisie formată din mitropolit, câțiva boieri epitropi și dascălii școlii. Pentru a stimula și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a fost cel mai întins și a coordonat cele mai multe școli, în fruntea lui venind din 1816 Ioan Mihuț, o figură proeminentă de pedagog, cu o pregătire metodică și pedagogică la nivelul cerințelor europene din acea vreme. El este autorul manuscriselor Cercare publică din pedagogie și metodică (1814), Introducere în pedagogie (1815), manuscrise sintetizate în lucrarea tipărită la 1818, Manuductor pentru învățătorii scolasticești, cea mai prodigioasă lucrare privind instrucția și educația în perioada iluminismului românesc din Banat, realizată după pedagogul german Niemeyer
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Dragoș Orhei Ivanciu și Alexa Soroca Costea Cernăuț Ion Grumază Roman Șandru Trăia Tăutu logofătul Hrăman bătrânul de la Mare, Ștefu -Vornic Jurj Cozma Șerpe Luca Arbore portar Sucevii Mengli Ghirai han tătărăsc Boldur Bătrânul ia pe Bogdan tânărul la o cercare de oști la atacul asupra Chiliei. Bogdan fusese tăiat la față în luptele Pocuției... Întoarcerea din țara de jos... Domnul ese ca să vadă alaiul, după chinuite zile de podagră, la 80 ani în lumina și înflorirea codrului și a câmpiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
poate primi Coroana României. Tot în acest interval intriga nu înceta manoperele sale; ea vărsa chiar bani mulți și se grăbea a face să izbucnească o acțiune fatală, o acțiune de moarte politică și națională pentru noi, acțiune a cărei cercare fu durerosul eveniment din Iași. Laudă și onoare însă patriotismului barbaților români! La orice om de onoare s-au adresat agenții acestei intrigi, la orice cetățean matur și cu conștiință s-au adresat instigatorii ei, au fost respinși cu indignațiune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de a-l instrui pe fiul său, nu însă înainte de a-l avansa de la rangul de căminar la cel de comis. Îndepărtat din viața politică a Moldovei, T. intră în legătură cu cercurile diplomatice constantinopolitane, învață limba turcă, lucrează la scrierile filosofice Cercare împrotiva deiștilor și Zidire politicii întemeiată pe fire omului, traduce Les Ruines de Volney, sub titlul Sfărâmările sau Procetire asupra revoluțiilor împărățiilor, și o gramatică a limbii franceze de Charles Girault-Duvivier. După semnarea tratatului de la Adrianopol (1829) face demersuri pentru
TAUTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290100_a_291429]
-
unui amic imaginar, Auerbach, și a apărut în Augsburger Allgemeine Zeitung. la interesele acestei mărețe țări, căreia s-ar putea prezice în alte circumstanțe viitorul cel mai strălucit, aș fi pierdut de mult răbdarea. Am făcut acum cea din urmă cercare prin care, trecând drept nepăsător la prosperitatea Principatelor, nu voi fi compromis numai în ochii partidelor și ai promotorilor programei Marii Românii, dar încă, sacrificându-mi simțimintele personale, mi se va nimici cu totul popularitatea. Ar fi fost însă o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
va stărui încă pentru desființarea legii băuturilor spirtoase. În fine, presa va cere revizuirea sistemei existente de dări, din punctul de vedere al justiției, al echității și al egalității. XII Presa va apăra naționalitatea și autocefalia bisericii noastre contra în cercărilor d-a o subordona supremației patriarhului de la Constantinopole. Ea va cere îmbunătățirea pozițiunii materiale și morale a clerului mirean. XIII Presa va stărui pentru conservarea bunelor relațiuni cu Înalta Poartă, pe baza tratatelor noastre. Ea va denunța ingerința ce se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1837 era pregătit să pornească spre Germania, pentru desăvârșirea studiilor. Boala tatălui său l-a silit să se întoarcă la Botoșani. Este numit asesor la Tribunalul din Suceava. Primește titlul de comis. Moare tânăr din cauza tuberculozei. Un volum de Poetice cercări îi apărea în 1839; cu unele inedite, e reluat în 1840, sub titlul Poezii. „Albina românească”, „Alăuta românească”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură” reproduc din versurile sale. Lipsit de inventivitate verbală, într-un stil incolor, C. a atacat temele
CUCIURAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286547_a_287876]
-
lor nu i-au fost străine. În poezie rămâne însă plat, fabricat. Singura scriere în proză a lui C., legenda Piatra Corbului, publicată în „Propășirea”, este relatarea fidelă a unei vechi povești aflate de la un bătrân, pe munte. SCRIERI: Poetice cercări, Iași, 1839; Poezii, Iași, 1840; [Poezii], în Mumuleanu, Hrisoverghi, Cuciureanu, Scrieri alese, îngr. Ilarie Chendi, București, 1909, 90-99. Repere bibliografice: Alecu Russo, Scrieri, ed. 2, îngr. și introd. Petre V. Haneș, Craiova, f.a., 247-249; Popovici, Romant. rom., 367-370; Cornea, Originile
CUCIURAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286547_a_287876]
-
scriere înalt simbolică, ficțiune și critică a ei”. În "Epistolia închinătoare" din 1812, autorul "Leonachi Dianeu" () îl ruga pe "Mitru Perea" (Petru Maior) să redacteze notele explicative necesare la "Țiganiada". Printre altele, autorul spunea: „m'am îndemnat a face o cercare: de s'ar putea face ș'în limba noastră, adică în cea romănească (căci a noastră, cea țigănească, nu se poate scrie și puțini o înțăleg) cevaș asemene; ș'am izvodit această poveste” și „să știi că fiind eu țigan
Ioan Budai-Deleanu () [Corola-website/Science/297753_a_299082]
-
contraatac al infanteriei ușoare împotriva trupelor aeropurtate germane de la IJsselmonde s-a dovedit un eșec. Într-o perioadă scurtă de timp, parașutiștii germani au reușit să transforme podul de peste râul Noord într-o puternică poziție defensivă, imposibil de cucerit. În cercările repetate ale olandezilor de traversare a râului la bordul unor bărci a avut ca rezultat doar cucerirea unor capete de pod izolate. La 10:15, divizia de infanterie ușoară a primit ordinul să renunțe la forțarea cursului râului și să
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
Locke, Rousseau, Montesquieu, Voltaire, dar și autori obscuri precum Sabatier de Castre. Ideile sale s-au răspândit mai mult prin corespondența sa și pamfletele sale politice. Dar a lăsat și anumite lucrări interesante, precum "Socotințele mele asupra meșteșugului ocârmuirii" sau "Cercare împotriva deiștilor și materialiștilor". Intenția sa a fost să construiască o teorie politică începând cu antropologia creștină a condiției firii. Sistemul politic este justificat de un procedeu precum „republica aristo-democratică”. Al doilea eseu, al cărui titlu este în mod evident
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
însă, acțiunea acestor blindate a fost respinsă de bateriile antitnac al Batalionuli al 64-lea, din cadrul Diviziei a 4-a Panzer. În afară de aceste raiduri de mică amploare, Divizia a 2-a de infanterie motorizată nu a mai făcut nici o în cercare de atac împotriva Diviziei a 4-a Panzer. După prânz, Divizia a 4-a Panzer a declanșat atacul la Medorp. Sub focul încrucișat al bateriilor de atilerie franceze și germen, tancurile franceze au ocupat poziții în orașul abandonat și, manevrând
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]