17,584 matches
-
în fața judecății, cărora li s-a poruncit să jertfească idolilor, și nu s-au plecat, numai aceia care au suferit ce-au suferit, ci și aceia care au primit să sufere un lucru oarecare plăcut lui Dumnezeu. Și dacă ai cerceta bine, sunt mai mulți mucenici dintre aceștia decât dintre ceilalți. Că nu-i același lucru a primi să suferi un prăpăd ca acesta și pierderea vieții, și să nu pieri, cu a suferi aceeași pedeapsă pentru o faptă mai mică
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
însă că adevărata credință va birui furia sălbăticiei. Poți să-mi iei viața, dar credința nu!” (Sf. Ambrozie al Milanului, Despre Iacob și despre viața cea fericită, cartea a doua, 46, în PSB, vol. 52, p. 290-291) „Dumnezeu toate le cercetează, toate le vede, nu-i nici o nelegiuire care să poată fi tăinuită de Judecătorul a toate, Care cunoaște toate înainte chiar de a se fi petrecut ele. Dar de ce să tot spunem vorbe? Rănile sunt mai grăitoare: rănile, chiar dacă le
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
aceia care au fost târâți în tribunale, au primit porunca de a sacrifica și neascultând-o au pătimit ce au pătimit, ci și aceia ce au primit să sufere ceva pentru cele ce plac lui Dumnezeu; și dacă cineva ar cerceta lucruri cu exactitate, ar găsi că aceștia din urmă sunt chiar mai mult martiri decât aceia. Pentru că nu este același lucru ca, atunci când Ți se pune în față ruina și pierzania sufletului, să primești și să pătimești ceva ca să nu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
devenit un modus vivendi, un fel de preocupare pasionată și îndelungată al cărei exercițiu constant s-a transformat cu timpul într-o a doua natură. Numai Biblioteca Academiei știe cîte mii și mii de ore și-a petrecut acest om cercetînd, scormonind și copiind documentele, articolele de presă sau edițiile princeps ale cărților aflate în arhivele acestei instituții. Și pentru că selecția culturală operează continuu, însușirile de editor ale lui Marin Diaconu l-au preschimbat astăzi într-un veritabil specialist în materie
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
înspăimântă în loc să încânte (p. 124). E uimitor cum s-a putut instaura și perpetua o mentalitate anti-românească, profund dezamăgitoare pentru Iorga, găsită la boierimea, intelectualii și negustorii rusificați (numai țăranii au păstrat filiația românească): "Aici să te ferești de a cerceta pe cineva acasă, nu numai pentru că prin aceasta poți să-l pui rău cu poliția rusească, dar și pentru că n-ai ce vorbi cu el. Graiul lui va fi împestrițat sălbatec cu vorbe rusești, franțuzești, nemțești. El nu te va
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
sau mai puțin binevoitoare? Pe 29 martie am depus o plângere penală împotriva dementului care m-a amenințat cu moartea (Csató Kovács Imre - nota. red.) însă până la această dată nu am primit absolut nimic din partea IPJ Covasna. Nu știu dacă cercetează sau ba. Din ce se vede se pare că nu. Urmează să mă interesez de stadiul anchetei. Reacția românilor a fost una cât se poate de normală. La fel ca și gestul Sabinei. Aș vrea să punctez faptul că până la
Interviu cu premiantul – Dan Tanasă [Corola-blog/BlogPost/94267_a_95559]
-
istoriei”. Înainte de a cita cea din urmă judecată de valoare, prin care Dumitru Ioncică își încheie capitolul Cine este Carlo Troya? -, vă rog să-mi îngăduiți, stimați cititori, a transcrie două afirmații categorice, aparținând unor istorici de peste Ocean, care au cercetat marile situri arheologice, muzeele de istorie și marile biblioteci de pe Terra. 1. Dr. Daniel Ruzo (arheolog peruan): ,,Carpații se află într-o regiune a lumii unde este situat centrul european al celei mai vechi culturi cunoscută la ora actuală”. 2
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
fost promulgată pe 13 martie de președintele Traian Băsescu. Reamintim că pe 10 decembrie 2013 în ceea ce a fost denumit generic drept ”marțea neagră” parlamentul a votat două proiecte de lege prin care senatorii și deputații nu mai putea fi cercetați pentru corupție și nici nu mai putea fi acuzați de conflict de interese. Primarii și președinții de Consilii Județene scapă de conflictul de interese O analiză realizată de experții în legislația conflictelor de interese și incompatibilități spune că primarii și
SUPERIMUNITATE PENTRU BARONI. Primarii şi şefii de CJ, puşi la adăpost de ANI şi DNA. Senator PSD: „N-am făcut legea să-i scăpăm, ci să-i ajute să nu mai semneze mii de acte pe care nu le citesc” [Corola-blog/BlogPost/94343_a_95635]
-
obligați să demonstreze că primarul l-a obligat pe funcționar să dea contractul acelei firme. Altfel chiar dacă procedura de achiziție este viciată cel responsabil va fi doar primarul. Altfel spus primarii și șefii de CJ nu vor mai putea fi cercetați pentru infracțiuni precum cele de abuz în serviciu. Cei doi senatori au solicitat ca legea să fie votată în procedură de urgență. În motivarea proiectului cei doi reprezentanți ai PSD s-au limitat la a spune că delegarea atribuțiilor este
SUPERIMUNITATE PENTRU BARONI. Primarii şi şefii de CJ, puşi la adăpost de ANI şi DNA. Senator PSD: „N-am făcut legea să-i scăpăm, ci să-i ajute să nu mai semneze mii de acte pe care nu le citesc” [Corola-blog/BlogPost/94343_a_95635]
-
de muzică. “Tinerii, care erau sub influența alcoolului, în urma unor divergențe privind muzică rock, s-au luat la ceartă, unul dintre aceștia lovindu-l pe un altul cu un scaun în cap”, a mai spus Pralea. Cei trei tineri sînt cercetați pentru ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea liniștii publice și lovire sau alte violențe. Sursa: Cotidianul Ziarul de Iași | Autor: Adrian Opriș
S-au luat la bataie in fata barului din cauza muzicii [Corola-blog/BlogPost/94468_a_95760]
-
Gulliver în țara Liliput, ei văd totul răsturnat au alte unități de măsură a lucrurilor noi zicem că trăim frumos singura viață care ne-a fost dată pe pământ la care ei nu mai au nimic de grăit acel astrolog cercetând prin lentilele lui acel astrolog va afla importantul mister: cum se poate pierde în neguri o stea de pe cer dar cercetând prin oricâte lentile el nu va afla cum se poate pierde un om de sine de șinele lui care
Poezii () [Corola-journal/Imaginative/4781_a_6106]
-
viață care ne-a fost dată pe pământ la care ei nu mai au nimic de grăit acel astrolog cercetând prin lentilele lui acel astrolog va afla importantul mister: cum se poate pierde în neguri o stea de pe cer dar cercetând prin oricâte lentile el nu va afla cum se poate pierde un om de sine de șinele lui care înseamnă cer: ce mister fără mister!
Poezii () [Corola-journal/Imaginative/4781_a_6106]
-
unde pot visa cu ochii deschiși universul mă consumă cu păcate și incertitudini până când o gaură neagră îmi va striga numele și va adăuga în dreptul meu „un OM eliberat” facebook dreams (I) ultimul meu simț e visul cu el voi cerceta Invizibilul și tot ce e secret în inima și în creierul celor ce stau chiar acum treji în rețea cu puterea visului voi trece pe nevăzute printre popoarele de insomniaci care își venerează zeii și nostalgiile cu un like citesc
Poezii by Dan Mircea Cipariu () [Corola-journal/Imaginative/5062_a_6387]
-
Vasile Igna , căci erau orbi demult ochii lor erau întorși înăuntru ca ai liliecilor zburând jos și prevestind ploaia cercetând palma descărnată a verii. Nu-l văzuseră, deși afară era o lumină albă o lumină de zăpadă, o avalanșă ce acoperea ziua cu un fuior de raze un animal de lumină uitat într-un colț însorit. Ar fi putut măcar să
Nu-l văzuseră by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/5251_a_6576]
-
-n frunte lupul pe cărare. Stau cu ochii-n ceață, dar de bocet nu mi-i, Amintind-mi toamna, blândă, din Desești, Hribii și horinca, pe bătrânul Pârja, Oile, talanga, lavițe cerești. Patriarhul cârja și-a uitat-o-n iarbă, Cercetându-și stupii. ,,Don’ ~nvățător, Domnu’ Fodoruț, a-nceput să fiarbă Prunele de țuică, simt borhotul lor’’... 3. Doamne, se mai vede, uite-un călător , Vine plin de grabă, ia pieptiș nămeții, Are un pulovăr destrămat de lână, Unde stau, podoabe
Poezii by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6573_a_7898]
-
căzu comerțul cu turme, Izvorul belșugului ce nu părea să se mai curme, A secat și-au sărăcit Armânii Zăcând cu buzele arse, pe gunoiul stânii. Până când, un grec din Gnosa lui Pitagora Și-un Vlah din Erezia lui Plato, Cercetând învățătura nouă prin Agora Au luat-o-n brațe, au sărutat-o și-au preschimbat-o. La Agapele Mielului pe Cruce Se tăiau berbecuți înfipți în frigări, La Cinele Adunaților Hekatei de pe răscruce Veneau, se ghiftuiau toți flămânzii Aflând limanul
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
aerul încurajator al începutului de primăvară, dulce ca o promisiune, cu o lumină neobișnuit de limpede, copacii decupându-se puternic de parcă ar fi fost un colaj. În rest, verde. Mai stătu așa o vreme, apoi desprinzâdu-și anevoie privirea de la fereastră, cercetă bolnava. Dormea. La cap bandajul i se însângerase puțin. Respira greu. Îi privea pentru a mia oară trăsăturile. Chipul ei era acum destins, frumos, doar când se trezea se preschimba brusc, de parcă l-ar fi înlocuit altcineva, sau altceva. Chipul
Traducerea by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Imaginative/6871_a_8196]
-
pacientei cel mult doi ani de trăit. Dar, asta firește rămâne între noi, nu e nevoie să traduceți, mă înțelegeți. - Bine, dar de ce îmi spuneți tocmai mie acest lucru? întrebă Matei cu un sentiment crescând de neputință. -Hm, spuse doctorul cercetându-l o clipă atent cu ochii lui albaștri, m-am gândit că poate vreți să știti. Doar ați fost cu ei tot acest timp. În fine, drum bun, cele bune, spuse bătându-l ușor pe umăr. În salvare șoferul îi
Traducerea by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Imaginative/6871_a_8196]
-
de 50, lustruit bine și proțăpit pe un mic postament cubic, de ciment. Leonard l-a văzut chiar de pe când era coborât cu efort dintr-o mașină albastră și probabil că a fost primul bucureștean care a venit să-l cerceteze de aproape. Pe o tăbliță metalică era scris numele artistului și titlul lucrării: Tezaur. S-a uitat îndelung la piatra pătrățoasă, care părea rămasă de la lucrările de amenajare a unei băi de lux. De ce era pusă acolo, ce eveniment însemnat
Poveste de PAȘTE by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7399_a_8724]
-
Liliana Ursu Ghimpele de foc Ghimpele de foc din grădina din Balcani, arbustul dintre tăcerea apuseană a arborelui cu lalele, cel mereu cercetat de albine și de o ploaie de aur și tăcerea răsăriteană a cedrului din Liban mereu cercetat de mirese dar și de cei ce vor tocmi Crucea acest ghimpe de foc, acum în marele și Sfânt Post picură sânge. Anatolia, Bucovina, Transilvania, Moldova în voi răsună cântări bizantine mai vechi decât Bach Și timpul domol pe dealurile
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/7782_a_9107]
-
de șarpe,/ nu-și găsește locul. Îi miroase/ a mîl sălciu. A/ fost scufundată sub un strat de mîl sălciu? Își/ caută înnebunită sufletul...// Nu de multă vreme: cînd a/ surprins-o/ moartea, ea desfăcea niște păstăi de fasole” (Își cercetează mîinile, vîrfurile degetelor i se par mai subțiri). Avem a face așadar cu o abordare a experienței thanatice din unghiul unei mentalități tradiționale. Dar e o tradiție deviată, eretică. Înregistrăm un compendiu liber al vieții țărănești care nu se lasă
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
cum a fost “construit” cosmosul: “Anaximandru identifică forma și mărimea pământului cu un modul de coloană (column-drum). E oarecum surprinzător că în numeroasele articole și cărți ce s-au scris despre Anaximandru, nu dai peste nici un studiu care să fi cercetat tehnicile de pregătire a modulului de coloană.” Urmând această pistă (anume, modul în care modulele de coloană erau pregătite, înainte de a fi angajate propriu-zis în construcția templului), Hahn ajunge la concluzia uimitoare că, până și la nivelul cel mai de
Anaximandru și Arhitecții by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13144_a_14469]
-
pentru ca să vadă dacă este vorba de „un exemplu de împrumutare mutuală sau de diferite origini”, face un examen comparativ prin „mai toată Europa”. Alte câteva studii privesc relația dintre literatura de autor și cea nescrisă, ca în paginile în care cercetează sursa populară a povestirii Ciubăr Vodă mâncat de guzani, de C. Stamati, și motivul probei cu cutii umplute cu diferite substanțe, care apare în Neguțătorul din Veneția, de W. Shakespeare. De o mare generozitate, el este cel care „mai mult
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
conține cca 200.000 de documente), aflată la University College din Londra. Se aduc noi lumini asupra învățatului care, deși expulzat în 1885, în urma unor „calomnii pe care partizanatul orb și intoleranța fanatică” le îndreptaseră împotriva sa, a continuat să cerceteze spiritualitatea românească, să fie, cum scrie Virgiliu Florea, un „avocat” al spiritualității și cauzei românești. Mai mult decât atâta, i-a impulsionat și pe alții să se alăture nobilei cauze românești. Volumul la care ne referim prezintă tocmai un asemenea
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
catastrofă. Istoria a fost cea care m-a pasionat: acea istorie largă, deschisă către alte arii culturale; întotdeauna mi-a plăcut să gândesc, să inventez tot felul de teme. Asta nu înseamnă că nu am făcut și istorie tradițională. Am cercetat în arhive, am publicat și o lucrare despre relațiile dintre români, cehi și slovaci; teza mea de doctorat a fost o monografie despre Eugen Brote, un om despre care nu se mai știa aproape nimic și căruia i-am reconstituit
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]