229 matches
-
comediografului, fapt care corespundea asimilării unui model cultural de către o sensibilitate contrariată, nepre- gătită să-l accepte. Întreaga polemică, precum și lectura pe care cerchiștii o fac comediei caragialești relevă o înfruntare surdă a două spații culturale și răspunsul pe care cerchiștii îl dau acestei provocări corespunde unei etici superioare care le coordonează acțiunea culturală. Pentru cine trag clopotele, Mitică ? De ce trag clopotele, Mitică ?, filmul lui Lucian Pintilie realizat în 1981 și pregătit pentru marele ecran în 1982 avea să fie interzis
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
revistă, nu numai în numele meu, dar și al grupului în care mă formasem, ca și în cel al generației, poate, ce era nu una, ci trei: cei care ieșiseră din pușcării în ’64 sau mai devreme, nucleul lor forte fiind „cerchiștii de la Sibiu”, Balotă, Negoițescu, Cotruș, Doinaș, cu zece-cincisprezece ani mai în vârstă și cu, e drept, o formație culturală mai „solidă”, pe care o apucaseră în școli și facultăți înainte de ’48, când s-a decretat dezastruoasa reformă a învățământului care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
sesizabil, nemaivorbind de faptul că cei din străinătate nu puteau decât să-și facă o foarte vagă și nu rareori eronată idee despre cele ce se petreceau: noi, tinerii de atunci, la care, cum se vede, se adăugau și „bătrânii cerchiști”, grupul lui Doinaș etc., luptam adesea, în acei ani, și cu scriitorii care se „adaptaseră” stalinismului, adică făcuseră compromisuri grave, până la „prostituția entuziastă” față de „îndemnurile” pentru o „altă artă și literatură, a poporului!”. Aceștia erau, nu rareori, mai „încăpățânați”, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
gândesc acum, că prima statuie a marelui nostru poet Mihai Eminescu a apărut în Galați, în acel minunat oraș de negustori... (București, Teatrul "Nottara") Cornel Regman Paralel, se desfășura activitatea cenaclului nostru prin întâlniri săptămânale la care luau parte, în afară de "cerchiști", și invitații apropiați nouă, profesori Blaga, Henri Jacquier, profesorul de italiană Cianciolo ș.a., cum și simpatizanți ai Cercului din oraș, români și germani deopotrivă, între aceștia din urmă și Wolf von Aichelburg. Factorul efervescent în toate aceste acțiuni manifest, cenaclu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cum și simpatizanți ai Cercului din oraș, români și germani deopotrivă, între aceștia din urmă și Wolf von Aichelburg. Factorul efervescent în toate aceste acțiuni manifest, cenaclu, revistă a fost Ion Negoițescu, iar elementul modelator și moderator, Radu Stanca. Despre "cerchiști" și alți prieteni A.B.Domnule Cornel Regman, ați urmat Facultatea de Litere și Filozofie din Cluj, instituție refugiată în 1940 la Sibiu, unde v-ați integrat cunoscutei grupări literare "Cercul literar". Vorbiți-ne despre închegarea grupării și contribuția dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
sa, în ziarul "Viața" (13 mai 1943). E. Lovinescu ne-a și răspuns prompt, pe aceeași cale, bucuros de a putea saluta în amurgul său ivirea a ceea ce numea el "a patra generație postmaioresciană". De atunci, datează și calitatea de "cerchist", sinonimă cu scriitor lansat ce ne-o dădeam, sprijinită pe argumentul prezenței celor mai mulți dintre noi cu colaborări remarcate în principalele publicații literare ale țării, în cele sibiene, în primul rând "Transilvania" și "Saeculum", și în câteva prestigioase reviste din capitală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Calende" etc. La începutul lui 1945, în fine, când am putut să scoatem revista proprie, aceasta nici nu se putea chema altfel decât "Revista cercului literar". Paralel, se desfășura activitatea cenaclului nostru prin întâlniri săptămânale la care luau parte, în afară de "cerchiști" și invitații apropiați nouă, profesori Blaga, Henri Jackier, profesorul de italiană Cianciolo ș.a., cum și simpatizanți ai "Cercului" din oraș, români și germani deopotrivă, între aceștia din urmă și Wolf von Aichelburg. Factorul efervescent în toate aceste acțiuni manifest, cenaclu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Tânărul inginer de odinioară ce se aventurase în descifrarea Kabbalei, punând preț pe iscusința lui de talmudist, va fi primit, creditat ca și cadru de nădejde al partidului-stat, primind custodia unor reviste și edituri. În timp ce criticul raționalist, ocupându-se de "cerchiști", va să repună în drepturi reputațiile unui Doinaș sau Negoițescu, și nu va pregeta să lanseze promoția "Desant", omul nu va mai avea puterea să denunțe legământul inițial cu utopia politică. S. Damian se întreabă asupra acestui tip de imobilism
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
în atenție în ultimele două decenii, atât prin dezvăluirile legate de traseele politice ale membrilor săi, cât și prin literatura lor inedită. Dar accentul s-a mutat acum dinspre Ioanichie Olteanu sau Cornel Regman (care s-au numărat printre puținii cerchiști integral acceptați înainte de 1989) înspre Ion Negoițescu, Nicolae Balotă și mai ales Ion D. Sîrbu. Pe care critica l-a și plasat la vârful ierarhiei postbelice, imediat după apariția Jurnalului unui jurnalist fără jurnal și a bogatei sale corespondențe. Radu
Radu Stanca inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3580_a_4905]
-
contextul literar și cultural în care a trăit și a creat acesta: despre teatrul ardelean din anii ’30-’60, despre revistele școlare în care debutează Radu Stanca, despre încercările sale nereușite de a străbate cortina cenzurii comuniste, despre relațiile dintre „cerchiști”. Se observă, în orice caz, din lectura studiului că autoarea lui are deja limpede în minte proiectul necesarei ediții critice, față de care prezentul volum reprezintă o treaptă indispensabilă. Se poate, desigur, obiecta - iar Anca Sîrghie și Marin Diaconu au și
Radu Stanca inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3580_a_4905]
-
s-au asociat ulterior, Wolf von Aichelburg sau Constantin }oiu. Dar li se rezervă spații generoase și unor personalități din generațiile anterioare, ca G. Bogdan-Duică, Tudor Arghezi, G. Călinescu, Șerban Cioculescu, Tudor Vianu, George Oprescu. Un loc aparte ocupă mentorul cerchiștilor, Lucian Blaga. Din acest punct de vedere, Caietul albastru poate fi considerat un valoros document de istorie literară, cu atât mai valoros cu cât portretele sunt semnate de un observator competent, și nu de un contemporan oarecare al celor în
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
evident că publicația n-a derapat de la criteriile lui fundamentale: preeminența esteticului și a spiritului citadin, sincronismul, cosmopolitismul, relativismul valorilor". E adevărat, însă trebuie să remarcăm că altele au fost condițiile la finele anilor '60 decît la începutul anilor '40. Cerchiștii și-au făcut apariția pe fundalul unui tradiționalism îngustat și etatizat, patriotard, pe cînd junii clujeni de mai tîrziu s-au manifestat într-un climat de liberalizare, în care, fără a se suspenda, instanțele de veghe ideologică "au dat drumul
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
specifice unei grupări, fiind decelabile în viața literar-artistică în genere. Prin forța lucrurilor, Echinoxul nu se afla în postura de a miza, în contextul maximei "deschideri" de la sfîrșitul deceniului șapte, pe un impact protestatar singular, așa cum s-a întîmplat cu cerchiștii. Orientarea în cauză s-a așezat temeinic pe direcția unei cărturării și a unei creații nu o dată eminente, cu toate că tolerante față de mediul politic-social, fără a face compromisuri grave însă în fond pasive cu condiția recunoașterilor scriptice și de carieră. Din
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
a impus însă din proza lui teoretică sînt eseurile, pe teme diferite, și cu un anumit grad de generalitate, culturale, filosofice, literare ori politice. Operă de cărturar, cum spuneam. De altfel, și poezia lui Doinaș, ca și a altora dintre "cerchiștii" sibieni de acum o jumătate de veac, poartă pecetea cărții. Mai spontan, evident, decît Ion Negoițescu (critic poet, acesta), și, fără îndoială, poet în toată puterea cuvîntului, Doinaș n-a crezut niciodată că poezia este absolut naturală, dar nici nu
Poetul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15285_a_16610]
-
să aleagă, după criterii tematice, un titlu ambiguu și general, specificând, cu italice: intervalul timișorean. Inscripția de pe poartă descurajează o primă apropiere, neavizată, de un studiu care afișează, ostentativ, avertismentul: pentru cunoscători! În curtea sibiană, hăitașii proletcultismului latră a pustiu. Cerchiștii s-au împrăștiat, între 1948 și 1965, în toate colțurile țării, cei din prima linie - Ștefan Aug. Doinaș, I. Negoițescu, Corneliu Regman, Radu Stanca - au ajuns profesori la ciclurile primare sau secundare, în sate din jurul Aradului, la Timișoara, Cluj sau
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
punți trainice cu ceilalți, un temperament sobru, dar nu uscat, care refuză sentimentalismul, dar nu și căldura afecțiunii, un intelect pătrunzător, cu vocația planului de profunzime și cu mai puțină prețuire pentru scânteierile de suprafață" (p. 114). Pulsul relațiilor dintre cerchiști este dezvăluit de câteva epistole primite de Deliu Petroiu de-a lungul timpului și reproduse în paginile cărții. Cei mai vajnici corespondenți ai săi au fost Radu Stanca și Ilie Măduța. Dacă din evocări aflăm cum îi vedea Deliu Petroiu
Ultimul cerchist de la Sibiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10060_a_11385]
-
entuziasmul pe care un om altminteri foarte dificil, Ion Negoițescu, îl nutrea pentru persoana sa: "Mai bine îți voiu trăda aci entuziasmul cu care Nego mi-a vorbit despre tine. Îmi spunea chiar că, la un moment dat, dintre toți cerchiștii te-a suportat numai pe tine, atât de mult v-ați apropiat în acest din urmă timp. Evident, m-am bucurat de cele auzite" (p. 24). Cartea prietenilor mei este o apariție editorială la care țin foarte mult pentru că îmi
Ultimul cerchist de la Sibiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10060_a_11385]
-
Radu Ciobanu Printre genurile literare, evocarea, supusă, cum e, fluctuațiilor umorale și capriciilor memoriei afective, face figură de artă minoră. Ceea ce nu-i diminuează nicidecum importanța. Se pare că sub influența profesorului Liviu Rusu, „cerchiștii” se dedau unei subtile delectări cultivând artele minore, iar „Revista Cercului Literar” le consacra cu regularitate chiar o cronică. De fapt, în tot ce făceau, ei investeau aceeași rigoare întemeiată pe o impunătoare cultură frăgezită cu spirit: au fost, sunt
Nostalgii lucide by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12931_a_14256]
-
reconstitui întregi episoade mai puțin cunoscute din biografia evocatorului ori din istoria Cercului. Evocările poartă ca titlu numele celor evocați și sunt în marea lor majoritate inedite. Doar prima, Lucian Blaga, reia în parte alocuțiunea rostită la centenarul celui căruia cerchiștii îi fuseseră „adevărații și singurii săi discipoli prin ceea ce ne despărțea de el”, numindu-l Tao. Finalul evocării reia, de altfel, imaginea sfârșitului din poemul de notorietate al lui Doinaș, Moartea lui Tao, unde magistrul, excedat de mizeria trupului, „a
Nostalgii lucide by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12931_a_14256]
-
în anii de interdicții și ai „prieteniilor primejdioase”, i-a stat alături cu o mână mereu întinsă, fără ca Doinaș să i-o fi cerut. Și nu numai lui, ci, riscând, în temeiul valorii pe care le-o intuia, deopotrivă celorlalți cerchiști: „Croh și-a păstrat nealterată prețuirea pentru ei, adesea entuziastă, și i-a ajutat din toate puterile sale.” Într-un moment când criticul, care-și are neîndoielnic păcatele sale, e hulit de mulți, Doinaș are curajul de a susține că
Nostalgii lucide by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12931_a_14256]
-
întorcând spatele altarului, spre stupoarea sătenilor care nu mai văzuseră în biserică un ’domnișor’ atât de prost crescut” - pe viitorul Ovidiu Cotruș? Alteori, în aceeași manieră colocvială, sunt clarificate aspecte încă nedeslușite din istoria Cercului. Astfel, Dominic Stanca, apărut printre cerchiști abia în 1947, în etapa clujeană, se află în percepția comună într-o postură de intrus. Evocându-l acum cu nedisimulată tandrețe, Doinaș atestă nu numai că a reușit „ș...ț să se impună în ochii noștri ca al patrulea
Nostalgii lucide by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12931_a_14256]
-
comună într-o postură de intrus. Evocându-l acum cu nedisimulată tandrețe, Doinaș atestă nu numai că a reușit „ș...ț să se impună în ochii noștri ca al patrulea poet al Cercului Literar”, ci îi și precizează statutul de cerchist într-o formulare de asemenea memorabilă: „Aș îndrăzni să spun că destinul său ține de un fel de paradox al postumității: un poet mort este recuperat și atașat unei mișcări literare care murise înaintea lui.” Dar poate cea mai dramatică
Nostalgii lucide by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12931_a_14256]
-
-o tânărului de 20-30 de ani. Autor al scrisorii de solidaritate cu E. Lovinescu, atacat de naționaliști, publicată în „Viața” în 1943, Ion Negoițescu, Nego pentru prieteni, a fost unul din tenorii mișcării cunoscute sub numele Cercul literar de la Sibiu. Cerchiștii erau studenții lui Blaga, în vremea refugiului Universității clujene la Sibiu. Ei vor scoate în 1945 „Revista Cercului Literar”, în puține numere, după câțiva ani în care au militat pentru o literatură estetică, oarecum contra tradiționalismului blagian și inspirată de
Veșnic tânăr și ferice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4415_a_5740]
-
militat pentru o literatură estetică, oarecum contra tradiționalismului blagian și inspirată de proeuropenismul lovinescian. După întoarcerea la Cluj, o nouă publicație intitulată „Euphorion” nu va mai apărea. Euphorionosmul, teoretizat îndeosebi de Nicolae Balotă, voia să fie o depășire a estetismului cerchist. Cel care va schița o paralelă între cele două va fi Nego, într-o scrisoare către Radu Stanca. Cerchismul (despre euphorionism se va vorbi din nou abia la începutul anilor 1960, cu ocazia cărții de debut a lui Balotă) va
Veșnic tânăr și ferice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4415_a_5740]
-
Nicolae Balotă Sunt ore, în această lungă seară a vieții mele, în care aprinzând lustrele amintirilor, revăd iarăși și iarăși rotindu-se în jurul meu acel cerc al prietenilor dispăruți printre care mi-am început viața. Viața întru literatură, căci cerchiștii din Sibiul tinereții mele erau înainte de toate și mai presus de toate devotați, dăruiți ai Literei gratuite. Un cerc al poeților dispăruți. Într-adevăr, deși mai toți au practicat cu râvnă criticele, ei îmi apar azi îndeosebi în ipostaza lor
La nouăzeci de ani neîmpliniți by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/6691_a_8016]