451 matches
-
mult sau mai puțin grave. III. Sindroamele ataxice se caracterizează prin tulburări de coordonare și abateri accentuate ale coordonării posturii, mai mult sau mai puțin reductibile, clasificate în două mari grupe, care cuprind ataxia cerebeloasă congenitală și diplegia ataxică. Ataxia cerebeloasă congenitală se caracterizează prin tremor static și intențional, tulburări de mers, mișcări rigide, dismetrie, dificultăți de acomodare la mediu. O altă caracteristică a acestor copii o reprezintă tulburările metabolice și de termoreglare. Se consideră că la originea acestor tulburări stau
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
acomodare la mediu. O altă caracteristică a acestor copii o reprezintă tulburările metabolice și de termoreglare. Se consideră că la originea acestor tulburări stau factori genetici. Din punct de vedere clinic, diplegia ataxică se prezintă ca o asociere între semiologia cerebeloasă și cea piramidală. Predomină tulburările de echilibru, dismetria, cocontracția (dissinergia musculară), după cum se mai poate întâlni hipotonia membrelor superioare cu spasticitate la nivelul membrelor inferioare. Tratamentul kinetoterapeutic în infirmitate motrică cerebrală este considerat ca fiind de bază, cu condiția să
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
nivelul mușchilor, nervilor periferici, al măduvei posterioare, ca și al zonelor frontale și postcentrale ale cortexului cerebral determină incoordonări. După același autor (Sbenghe,T.), din punct de vedere medical se remarcă o serie de semne caracteristice patologiei coordonării prin leziuni cerebeloase și extrapiramidale. Pentru a susține acest lucru, autorul exemplifică: “ataxia - pierderea stabilității posturale, perturbări în inițierea și realizarea mișcării; adiadocokinezia - imposibilitatea realizării mișcărilor rapide alternante (ex.: pronosupinația mișcărilor); dismetria - incapacitatea de a estima amplitudinea de mișcare pentru o anumită acțiune
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
autismul infantil etc.); • deficitul "instrumental", afectează instrumentele de recepție și expresie ale vorbirii: deficitul auditiv, malformațiile organelor periferice afectate vorbirii, paralizia nervilor periferici sau a nucleilor lor de origine (paralizie de neuron motor periferic), infirmitățile motorii cerebrale (leziuni piramidale, extrapiramidale, cerebeloase); • deficitul de limbaj și de vorbire propriu-zis, independent de instrumentele prin care se recepționează și se exprimă vorbirea și, de asemenea, independent de ansamblul persoanei (dar impietând secundar asupra întregului). Este o tulburare primitivă a limbajului, ducând la forme de
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
deficitul motor nu îi permite controlul mișcărilor fine ale mâinii, la mașina de scris, fără niciun semn de tulburare de tip afazic 143. Totuși, componenta neurologică diferențiază evident dizartrie de dislalie. În funcție de localizare, dizartria poate fi de natură corticală, subcorticală, cerebeloasă, bulbară. Tratamentul dizartriei trebuie să țină cont atât de toate aceste cauze, cât și de manifestări, fiind necesară o echipa complexă de specialiști cu rolul predominant al logopedului, mai ales că, luptându-se singur cu problemele sale, de foarte multe
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
de cele intraaxiale preoperator dar și între ele în ceea ce privește gradul de malignitate. După vârstă, tumorile endocraniene sunt mai frecvente între 5 și 55 de ani, cu două pick-uri, unul la 5-10 ani (datorat numărului mai mare de meduloblastoame și astrocitoame cerebeloase la copil) și al doilea la 41-50 ani (aglomerarea cazurilor de meningioame, glioblastoamne și metastaze). După sex, tumorile endocraniene sunt mai frecvente la bărbați, cu 2 excepții: tumorile hipofizare și meningioamele. În cazul meningioamelor, raportul dintre cazurile apărute la femei
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
3.3. - Semne de deficit: tulburări de tip afazic, pareze faciale de tip central, semne piramidale moderate. 2. Meningioamele de fosă posterioară (subtentoriale) Se impart în mai multe grupe: 2.1.) Meningioame de sant bazilar 2.2.) Meningioame de convexitate cerebeloasă posterioară 2.3.) Meningioame de por acustic (care simulează un Schwannom de nerv acustic!) 2.4.) Meningioame de recessus lateralis 2.5.) Meningioame subtentoriale propriu-zise (de cort cerebelos). Lucrarea de față reprezintă rezultatele experienței personale a autorilor din ultimii 20
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
grupe: 2.1.) Meningioame de sant bazilar 2.2.) Meningioame de convexitate cerebeloasă posterioară 2.3.) Meningioame de por acustic (care simulează un Schwannom de nerv acustic!) 2.4.) Meningioame de recessus lateralis 2.5.) Meningioame subtentoriale propriu-zise (de cort cerebelos). Lucrarea de față reprezintă rezultatele experienței personale a autorilor din ultimii 20 de ani. Datele din această lucrare pot ajuta medicii curanți în alegerea celei mai potrivite metode imagistice de investigare a meningioamelor de convexitate. CAPITOLUL I MENINGELE CLASIFICAREA ȘI
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
și angiomatoza retinei este similară cu cea care există între tumorile de nerv acustic și neurofibromatoza generalizată (19). Hemangioblastoamele sistemului nervos central reprezintă ~ 2% din totalul tumorilor intracraniene ! Amintim, în sfârșit, existența unei forme particulare de angiom: VIII.7. Angiogliomul cerebelos, tumoare considerată astăzi de ZULCH (21) ca fiind un astrocitom de tip racemos ! IX. Aspecte electronomicroscopice ale meningioamelor Deși nu face obiectul acestei lucrări punctăm câteva aspecte esențiale de microscopie electronică. Meningioamele endoteliomatoase sau fibroase, descrise ca entități diferite în
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
contextul celor prezentate mai sus precizăm că suferințele motorii care apar ca urmare a lezării ariei 4 BRODMANN se prezintă ca ataxie. Ataxia se poate însă datora și unor leziuni interesând circuitul fronto-ponto-cerebelo-dento-rubro-cortical, situație în care are amprenta unei suferințe cerebeloase. Prin leziuni la nivelul ariilor 44 și 45 (zona BROCA), din hemisfera dominantă, se produc tulburări de vorbire. Acestea sunt de ordin expresiv atât pentru vorbirea sonoră (afazia motorie propriu-zisă) cât și pentru cea scrisă (agrafie). Leziunile ariilor frontale premotorii
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
fi atât enteroneuroni motori excitatori, cât și enteroneuroni motori inhibitori, dar și interneuroni ai unor microcircuite locale (32). De aceea, principiul clasic că neuronii cu aceeași formă au aceeași funcție, perfect aplicabil la neuronii piramidali corticali, neuronii Purkinje ai cortexului cerebelos, neuronii ganglionari retinieni sau cei pseudounipolari ai ganglionilor spinali, pare să nu fie operant la nivelul SNE (4). I.2.2.9. Electrofiziologie Se descriu două clase de enteroneuroni, S și AH care se deosebesc prin aceea că la neuronii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în neuronii din nucleul caudat sau în cei talamici. Ele sunt dispuse sub formă de buton terminal, în calice sau coșuleț. Prin studii ontogenetice s-a constatat că apariția sinapselor axo-somatice este relativ tardivă în procesul de maturare a neocortexului cerebelos, fiind corelate cu nivele crescute ale activității excitatorii. În unele sinapse axo-somatice terminațiile axonale sunt extrem de dezvoltate acoperind o mare suprafață a corpului celular și sunt denumite calice sau coșulețe. Când o sinapsă se găsește pe segmentul inițial al axonului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se găsesc, de asemenea, un centru facilitator situat în hipotalamusul posterior și altul inhibitor în hipotalamusul posterior. Influența acestor structuri supraspinale se exercită atât pe căile reticulo-spinale cât și a căilor piramidale. Alți centri supramedulari, cum ar fi nucleii bazali, cerebeloși și corticali sunt implicați pe căi somatice în declanșarea, inhibarea, întreruperea sau oprirea voluntară a micțiunii în orice stadiu al acesteia. II.6. FUNCȚIILE PIELII ȘI REGLAREA LOR Ion HAULICĂ Pielea este cel mai mare organ al corpului uman cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu insuficiență autonomă pot acuza dureri, de tipul anginei de efort, fără obiectivare ECG sau arteriografică. Administrarea de nitroglicerină poate duce la agravarea anginei sau la șoc-colaps circulator. Diagnosticul diferențial este deosebit de dificil. Sindromul Shy-Drager/Atrofia multisistem (include formele parkinsoniană, cerebeloasă și multiplă) Atrofia Multisistem (MSA) reprezintă o serie de afecțiuni neurologice caracterizate prin: -disfuncție vegetativă; -parkinsonism (rigiditate musculară și/sau tremur); -ataxie (coordonare deficitară/nesiguranță în mers). Când, în cadrul, MSA predomină tulburările vegetative, se numește sindrom Shy-Drager. Cea mai frecventă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
venit cu inima deschisă pentru a se uni cu noi.” Frumos. Zig-zag ne așază sub ochi un certificat medical emis În 1977 de un serviciu de neurologie francez, la cererea pacientului I. I. Brătianu, din care decupez cîteva constatări. „Pseudotremurătură cerebeloasă de atitudine; abolirea reflexelor cutanate abdominale inferioare (adică tocmai În regiunea unde-ar fi putut veni femeile altora, după Neacșu); lipsa de percepție a unui obiect prin palpare” cumplită trebuie să fie singurătatea. Însă din proaspăt apăruta publicație Evenimentul zilei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ex.: un pacient cu fața chinuită de durere, speriat, cu trunchiul flectat pe abdomen este sugestiv pentru un sindrom peritonitic), atitudinea (paralizii, șchiopătare, susținerea și protejarea membrului traumatizat de cel sănătos, opistotonus tetanos etc.), mersul (ataxic în leziunile tabetice sau cerebeloase), faciesul (peritonitic hippocratic , palid, cu cearcăne cianotice, nas ascuțit, bărbia proeminentă), starea de nutriție (bună normoponderal, obezitate, denutriție; se va cuantifica prin măsurarea indicelui de masă corporală - IMC = G x 100/ T2), starea de conștiență (cooperant, orientat temporo-spațial sau din
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
și a altor centri vitali În creier; 3. Boli hepatice (ficat gras, hepatită, ciroză); Gastrită și pancreatită. 4. Cardiomiopatie, tulburări endocrine; 5. Anemie; 6. Creșterea incidenței bolilor infecțioase (pulmonare) a cancerului orofaringian; 7. Afectarea ireversibilă a celulelor cerebrale; 8. Degenerare cerebeloasă; 9. Sindrom Wernicke-Korsakoff; 4. Exitus sau complicații cauzate de utilizarea combinată alcool + alte droguri. 10. Sindrom de alcoolism fetal. Diagnostic clinic Clasic, intoxicația acută cu alcool etilic are trei stadii de evoluție (tabel 2): Particularități clinice ale intoxicației acute cu
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
3 anterioare ale limbii, paralizie facială ipsilaterală, tinitus, vertij, pierderea auzului. 4.4.5 Complicații Complicațiile varicelei sunt rare, se asociază localizărilor extracutanate și apar mai ales în condiții de imunodepresie. Complicațiile neurologice se înregistrează mai ales la copii. Ataxia cerebeloasă și inflamația benignă a meningelui apar după aproximativ 21 de zile de la debutul erupției. Alte complicații neurologice posibile sunt meningita, encefalita, mielita transversă, sindromul GuillainBarre sau sindromul Reye. Pneumonia variceloasă este cea mai serioasă complicație a varicelei, apărând mai frecvent
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
oro faringiene sau hipertrofiei amigdaliene; rinolaliile deschise, din insuficiențele velare, diviziunile velopalatine sau paraliziile vălului palatin; rinolaliile închise, consecutive stenozelor sau obstrucțiilor nazale și rinofaringiene. Trebuie excluse de asemenea defectele de emisiune vocală provocate de afecțiuni neurologice (dizartriile pseudo-bulbarilor, bulbarilor, cerebeloșilor și parkinsonienilor) și tulburările „suflătorului” pulmonar (disritmie respiratorie, insuficiență respiratorie) ce se repercută asupra aparatului fonator. Modificări ale vocii se întâlnesc într-un procent de aproximativ 30% în rândul populației, pe o anumită perioadă a vieții individului și în special
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
procesului recuperator condus de recuperaționistul afaziolog. S-a demonstrat că terapia neurologică corect condusă, ce asigură o reperfuzie precoce și prevenirea extinderii sau recidivei, asigură alături de refacerea deficitului neurologic și o remisie a fenomenelor afazice. Coexistența suferinței subcorticale bulbo-mezencefalice și cerebeloase, care dă un aspect polimorf fenomenelor afazice prin combinare cu fenomenele dizartrice ataxice, necesită un timp mai îndelungat în recuperarea limbajului. În orice caz, existența complicațiilor infecțiose, tromboembolice, escarice, recidiva AVC, slaba refacere neurologică și coexistența tulburărilor psihice sunt factori
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
sau ÎI; eventual proteinurie minimă și/sau ușoară creștere a concentrației plasmatice a creatininei; - stadiul III: existența simptomelor și semnelor fizice apărute ca urmare a complicațiilor HTA; cord: IVS sau insuf. card. globală; FO de gradul III; creier: hemoragie intracerebrala, cerebeloasa sau în trunchiul cerebral, encefalopatie hipertensiva; rinichi: proteinurie, microhematurie, insuficientă renală aflată în diferite stadii de evoluție. O formă specială de HTA, care poate apărea atât în evoluția HTAE cât și a HTA secundare, este HTA malignă sau cu evoluție
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
încadrează în grad de invaliditate. Perechea V (nervul trigemen) Nervul trigemen are două componente: senzitiva și motorie: ● nevralgie de trigemen este esențială și secundară (se întâlnește în special în tumori craniene cu sindroame de nervi cranieni combinate, tumorile de unghi cerebelos neurinomul de acustic, scleroza multiplă etc.; nevralgia de trigemen esențială deci la care nu s-a stabilit etiopatogenia va fi apreciată din punct de vedere al expertizei medicale după epuizarea tuturor metodelor de tratament medicamentos și/sau chirurgical în urma cărora
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
mult sporite din punct de vedere material, social, suport psihologic etc. TULBURĂRI DE VORBIRE ● Bolnavul prezintă tulburări de vorbire ușoare: disartrie, balbism, alte tulburări de vorbire specifice unor afecțiuni neurologice (vorbire monotona, monocorda din boală Parkinson, vorbire explozivă din afecțiuni cerebeloase și în special leuconevraxita, vorbire nazonata, dificilă, lentă, din miastenia gravis), incapacitate adaptativa 0-49%, nu se încadrează în grad de invaliditate. Pentru anumite profesii se poate încadra în gradul III. ● Bolnavul are tulburări de vorbire de tipul afazie expresiva moderate
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
supraveghere și îngrijire din partea altei persoane: incapacitățile de vorbire de gradul ÎI și I trebuiesc obligatoriu expertizate și în serviciile psihiatrice cu ajutorul examenului psihologic. TULBURĂRI DE COORDONARE ȘI ECHILIBRU În acest capitol se încadrează așa numitele ataxii care pot fi cerebeloase, vestibulare și cele prin tulburări de sensibilitate profundă. a. Ataxiile cerebeloase - bolnavul se deplasează cu dificultate, cu baza de susținere lărgita, existând o dismetrie la probele cerebeloase pentru membrele superioare sau/și membrele inferioare; ele pot influența în mod decisiv
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
ÎI și I trebuiesc obligatoriu expertizate și în serviciile psihiatrice cu ajutorul examenului psihologic. TULBURĂRI DE COORDONARE ȘI ECHILIBRU În acest capitol se încadrează așa numitele ataxii care pot fi cerebeloase, vestibulare și cele prin tulburări de sensibilitate profundă. a. Ataxiile cerebeloase - bolnavul se deplasează cu dificultate, cu baza de susținere lărgita, existând o dismetrie la probele cerebeloase pentru membrele superioare sau/și membrele inferioare; ele pot influența în mod decisiv motricitatea în cazul în care se asociază cu sindroame piramidale centrale
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]