191,606 matches
-
lungii perioade de comunism sovietic și de obediență sovietică, remarcile lui Fondane își vădesc, dincolo de unele simplificări, curajul și fermitatea, într-un moment când vocile critice la adresa dogmatismului marxist erau încă foarte rare. Să ne reamintim că în țările ex-comuniste, cerința mereu proclamată a dezbaterii critice a doctrinei și a adaptării ei la niște realități în mișcare n-a fost, de fapt, niciodată îndeplinită și că orice încercare de "revizuire" rămânea suspectă de "deviaționism" contrarevoluționar. Reluând paralela dintre cei doi scriitori
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
Literatura lui Witold Gombrowicz, considerată în ansamblul ei, reprezintă o contribuție majoră la eliberarea virtualităților creatoare ale individului. Umanitatea, ultragiată pe treapta componentelor particulare, protestează împotriva ingerințelor alienante ale formelor vieții contemporane, reclamând repunerea lor neîntârziată în drepturile încălcate de cerințele intolerante ale colectivității. Locul de merit, polemic și inovator, pe care și l-a câștigat astfel în literatura polonă și universală, nu poate fi pus la îndoială.
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
părea rațională: omul nu mai avea drept să conducă instituțiile medicale, dar putea să profeseze în voie. ți-ai găsit! Printr-un mișmaș demn de cele mai bune momente ale cleptocrației pesediste, în loc ca Brădișteanu să se ridice la nivelul cerințelor legii, aceasta a coborât în subsolurile în care se află individul în cauză. Astfel încât în urma unui concurs ce-ar fi făcut să pălească arbitrii de la olimpiada ateniană, numitul a ajuns iar ce-a fost, ba chiar mai mult decît atât
Hidrologia îneacă România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12507_a_13832]
-
puse de rabinat pentru obținerea statutului de evreu. Indiferent de faptele și de voința celui în cauză, el nu va putea niciodată să obțină statutul de evreu, cîtă vreme nu-și dovedește genealogia evreiască pe linie maternă. O astfel de cerință i se pare rușinoasă publicistului în contextul lumii contemporane: , Puritatea etnico-religioasă e o cauză Ťnobilăť! Iar statutul de evreu numai dreptul halahic are misiunea să-l stabilească. Chiar dacă ți-ai dat viața pentru a apăra statul Israel, rabinatul rămîne neînduplecat
Revelații în lumea nouă / veche by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11491_a_12816]
-
dacă tehnica e ingenioasă și pare - la prima vedere - infailibilă cînd e aplicată la film, ea nu inspiră deloc încredere cînd e vorba de literatură. Îți vine să zici că autorul face experimente gratuite, se joacă de-a literatura, ratînd cerințele scrise cu majuscule în manualul marelui scriitor: construcție monumentală, personaje memorabile, analiză și psihologie cît de mult posibil etc. Pe scurt, nu vrea să scrie o capodoperă. Și de ce, mă rog, ar vrea? El preferă doar să spună o poveste
În sens invers by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11549_a_12874]
-
constatare. Pare clar că nu mai poți fi arghezian în poezie în perioada postmodernă (deși nu aș fi foarte sigur, surprize pot apărea). E o întrebare dacă imposibilitatea de racordare a arghezianismului la postmodernism e un handicap. Bacovia răspunde acestei cerințe conjuncturale. Dar oare pentru continuarea lui Arghezi Mircea Cărtărescu, dintr-o porțiune limititată a creației sale poetice, nu e de ajuns? În proza de ficțiune, adică în roman în mod special, nu știu ceva pe linia Arghezi, deși narațiunea sa
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
250 de pagini, romanul Gerda a fost început în anii optzeci și încheiat la sfîrșitul anului trecut. Prin aceasta el are și rolul unui test privind adaptabilitatea tehnicilor literare la modă între tinerii scriitori din ultimul deceniu al comunismului la cerințele momentului literar actual. Romanul lui Constantin Stan este emblematic pentru ceea ce ar putea însemna evoluția organică a prozei generației optzeci. Mizele mici la nivelul acțiunii (focalizarea pe aspectele banale, terne, insignifiante, ale vieții cotidiene), atenția acordată construcției textului (ale cărui
Optzecismul pîrguit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11739_a_13064]
-
Preda n-ar fi avut cum să fie". Deoarece: "Tributul plătit regimului se simte". Se simte perpetuu cu toate adaptările, sinuozitățile, parțialele, doar parțialele "emancipări" ale mentalității sale profesionale: "Treptat, conștiința artistică a scriitorului s-a eliberat din ce în ce mai mult de cerințele politice și sociale impuse și autoimpuse. Niciodată însă eliberarea nu se produce definitiv". Din păcate! Situația ce se poate proba prin faptul lesne controlabil că toate producțiile lui Preda (cu excepția întîlnirii din pămînturi și a capodoperei sale, Moromeții, volumul prim
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
agresivitatea și obrăznicia omului-șperaclu, a "miticului", adică a nesimțitului capabil să te calce în picioare doar pentru că se întâmplă să locuiți în același oraș. entru a nu rămâne în domeniul teoriei pure, am să dau n exemplu care ilustrează perfect cerințele formulate de dl Cosmâncă privind viitorul României și tipul de român visat de pesedei. Zilele trecute, la invitația unor prieteni bucureșteni, un domn și o doamnă, am luat prânzul la un restaurant șic de pe Căderea Bastiliei. O zonă plină de
Bastilia cade în fiecare zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12899_a_14224]
-
lui Gorbaciov c-ar trebui să se apuce de reforme, Toa’șul a răspuns exact în stilul urmașului său: „Despre ce reforme vorbește tovarășul Mihail Sergheevici? Astfel de reforme noi am făcut de mult!” La urma urmelor, cine să asculte cerințele europene? Garda veche de politruci de pe vremea lui Ceaușescu? Ori mai noii diletanți și sicofanți ce nu scot o vorbă fără să ne prevină că-l citează pe Năstase? Măreți cum suntem, nu acceptăm lecții de la nimeni. Ion Rus, omul
Ce caută bulgarul în Germania?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13078_a_14403]
-
importantă. O recunoaștere a afirmării în alt spațiu și în altă cultură pe care puțini conaționali au dobândit-o. Dar să mi se îngăduie să mă întorc o clipă la momentul Ceremoniei de iarnă, prima carte a Gabrielei Melinescu. O cerință a colecției în care apărea era prefața, cartea trebuia neapărat să fie însoțită de o prefață pe care noul venit în literatură i-o solicita îndeobște unui maestru, pentru a-i gira debutul cu prestigiul său. Nu astfel a procedat
La aniversară by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9322_a_10647]
-
footnote>. Atât folclorul cât și muzica bizantină sunt creații de factură arhetipală. Enescu, în întreaga sa creație, face apel la principiile arhetipale ale muzicii intrate în conștiința sa încă de la vârsta copilăriei, pe care le dezvoltă și le prelucrează în conformitate cu cerințele epocii și cu geniul său muzical. Una dintre remarcabilele însușiri ale melodiei bizantine este caracterul ei monodic, calitate care se amplifică, dacă ținem seama de faptul că muzicienii europeni înveșmântează armonic și polifonic întreaga lor creație muzicală. La începutul secolului
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
clădiri. În anul 1864 a luat ființă în mănăstire o școală primară pentru copiii din sat. A existat și o școală monahală, în care surorile învățau mai ales tipicul și muzica bisericească și chiar limbi străine. Școala monahală era o cerință pentru admiterea la Seminarul de la Hurezi, însă ambele și-au încetat activitatea în 1959, odată cu decretul 410, care a desființat peste 90 de mănăstiri și a scos din monahism aproximativ 4750 de monahi și monahii. Mănăstirea Țigănești are din 1967
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
un acordaj diferit. De altfel, chestiunea acordajului a suscitat nenumărate controverse, fiind mai mult sau mai puțin o problemă asociată școlilor muzicale naționale. Din Spania musulmană, luth-ul oriental a ajuns ușor în Europa în sec. XIV, evoluând ulterior conform cerințelor muzicale europene de tip polifonic și armonic. Se ajunge în acest fel la luth-ul de tip renascentist, apogeul fiind însă atins în perioada barocă, atunci când se dezvoltă o familie extinsă de instrumente de tip luth. Al doilea instrument ca
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
trecut, motivele fiind dintre cele mai diverse : interpreți de o mai slabă factură profesională, influențe muzical-culturale externe, transmiterea orală a repertoriilor - bazată deci pe memoria colectivă și nu pe documente scrise, precum și tendința quasi-generală a muzicienilor de a se adapta cerințelor de moment ale ascultătorilor. Părțile improvizate ale unui repertoriu sunt primele care suferă modificări în timp, datorită caracterului lor relativ liber. Această libertate relativă a interpreților a fost de foarte multe ori depășită, ajungându-se la situații similare celor din
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
SIMION LIFTNICUL de PETRU CIMPOEȘU Spre deosebire de alți autori contemporani, Petru Cimpoeșu depășește viziunea grotescă a comunismului, abordată obsesiv, valorificând tranziția din perspectiva relației dintre individul obișnuit și o instanță superioară alterată, un Dumnezeu redimensionat În funcție de cerințele unei societăți Încă influențate de regimul totalitar. Cimpoeșu realizează radiografierea acestei perioade de tranziție printr-o metodă narativă ce introduce firescul fără a abuza de gesturi accentuat simbolice, mizând pe observația „cazului social” În ceea ce are obișnuit, mizer, cenușiu În
ALECART, nr. 11 by Oana Bălan () [Corola-journal/Science/91729_a_92874]
-
de berberi și beduini, la care se adaugă comunitățile de evrei emigrați cu mult înainte din Palestina prin sudul Mediteranei - precum și cu populația de origine arabă. Muzica adusă din Al-Andalus începe să sufere influențele diverselor culturi, adaptându-se treptat noilor cerințe impuse de condițiile acestei societăți diferite. Astfel, când un nou val de exilați spanioli debarcă pe teritoriul african, aceștia nu mai aduc cu ei muzica andaluză pe care exilații anteriori o cunoșteau - dat fiind faptul că dezvoltarea și transformarea genului
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
trebuie să intre în jocul publicității, să promoveze cărțile apărute la marile edituri." - CE IMPACT ARE OPINIA CRITICILOR ÎN RECEPTAREA DE CĂTRE PUBLICUL LARG A UNEI CARȚI? A avut un impact imens în trecut. Astăzi, criticii profesioniști trebuie să se adapteze cerințelor pieței. Pentru a exista, un critic are nevoie de un spațiu în care să se exprime. Dezvoltarea criticii literare ca disciplină umanistă se datorează și dezvoltării presei. Presa scrisă astăzi este în mare suferință, la fel și critica literară. Cine
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
compensație pentru insatisfacția de a trăi într-o realitate neconvenabilă. Marea literatură este automat și literatură de consum, cu câteva excepții. Dar asta ar însemna să judecăm că valoroase sunt doar operele autonome estetic, nu și cele care satisfac aceste cerințe ale pieței. Astăzi, în schimb, e de la sine înțeles că scriitorul nu ține cont doar de un criteriu estetic, ci încearcă să deschidă literatura către alte orizonturi. Un scriitor postmodern, dacă vrea să fie citit, face și literatură de consum
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
dacă argumentul ar fi fost valabil și pianele ar fi permis într-adevăr, pedalizările lungi ar fi putut fi mai frecvente, mai generalizate, nu legate doar de anumite efecte și structuri. Arthur Schnabel pretindea cu fermitate, ca regulă, respectarea tuturor cerințelor beethoveniene. El deosebea folosirea „instrumentală” - coloristică a pedalei, de cea „muzicală” - când efectul este esențial pentru structură - considerând indicațiile Titanului ca făcând parte din această din urmă categorie. Schnabel a experimentat instrumente contemporane creației sonatei și a constatat că efectul
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
cuprinsul piesei) sau, și mai puțin, unor erori. Datoria interpretului este, deci, nu să selecteze indicațiile pe care le va lua în seamă și să ignore altele (indiferent de justificarea invocată), nici să caute paliative prin care să eludeze o cerință de mare îndrăzneală artistică, ci să caute acea imagine sonoră (sau/și psihologică) în care toate indicațiile textului respectate întocmai să se poată înscrie. Respectarea pedalizărilor beethoveniene (și nu numai cele discutate aici, ci și cele din Sonatele op. 101
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
s-au numit Tractarieni sau Oxfordieni. S. Neill, Anglicanism (Oxford, 1977). footnote>, care a condus la redescoperirea de către Biserica Anglicană a potențialului simbolismului în închinare. În muzică, dorința de restaurare a elementelor simbolice și contemplație nu a ținut seamă de cerințele retoricii moderne. În sensul celor de mai sus, muzica își propunea să ofere beneficiile simple ale expresivității antice a paralelismului textului ebraic<footnote Spre deosebire de multe poezii și cântece din lumea apuseană care sunt scrise cu rimă și metru, poezia și
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
dovedind o binevenită schimbare a sentimentalismului muzical din Hymns Ancient and Modern, compozitorul englez Charles Villiers Stanford (1852-1924) a transformat serviciul liturgic deprimant, apăsător și trist din Biserica Anglicană într-unul plăcut, luminos și afabil. Compozitorii englezi au compus conform cerințelor moderne de tehnică componistică, cu siguranță ei fiind cei mai valoroși compozitori care au scris pentru Biserica Anglicană. Melodiile lor amintesc de stilul pleni song în modalitatea și flexibilitatea lui ritmică, dar ele se împletesc polifonic în jurul armoniilor cu rezonanțe
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
mulți și dreptcredincioși, pentru menținerea ei acolo unde îi este locul, adică în școala românească: - Prezența orei de religie în învățământul de stat este conformă Constituției României, care prevede în art. 32. alin. (7): „Statul asigură libertatea învățământului religios, potrivit cerințelor specifice fiecărui cult. În școlile de stat, învățământul religios este organizat și garantat prin lege.” De asemenea, este conformă Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, care prevede în art. 32 alin. (1): „În învățământul
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
Exemplu, dimineață trebuie să fii mai alert, mai vesel, iar seara și noaptea să prezinți ceva mai liniștitor... Apoi vin dedicațiile muzicale, în comunicare directă cu cei care ne accesează... prin forum sau prin e-mail. Aici se încadrează și doleanțe, cerințe sau propuneri. Dan BOANȚĂ: Pentru că în ultima perioadă multe dintre instituțiile media au fost politizate, nu pot să nu vă întreb care este politica editorială a postului pe care îl conduceți? Ecaterina CÂMPEAN: După cum v-am mai spus, nu facem
Interviu cu ECATERINA CÎMPEAN – Director General la RADIO „PRODIASPORA” [Corola-blog/BlogPost/93783_a_95075]