153 matches
-
Dinu Rachieru " Păstrând mereu accente tradiționaliste, scrisul sentimental al poetului e pus neîncetat în situația ambivalentă de a răspunde concomitent, printr-un echilibru greu de menținut, chemării contradictorii a forțelor centripete și a celor centrifuge ale paradigmei promovate de confrații cernăuțeni din anii '70, tinzând în intenție spre nucleul generației, iar în invenție spre periferia ei. în cele opt volume ale sale primele editate la Ujgorod (Harpele ploii, 1981; Dreptul la neliniște, 1984; Linia vieții, 1988) și Chișinău ( Teama de înstrăinare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
chiar vara viitoare. Piața Teatrului, Piața Filarmonicii, Piața Turcească, Strada Domnească - toate însorite și îndulcite de toamna ca mierea - sunt doar un pretext pentru a putea păși pe urme românești: flori la statuia lui Eminescu, capete plecate deasupra “stelelor teatrului cernăuțean”, lacrimi la casa lui Aron Pumnul. Energia pe care Cernăuțiul o emană nu ne lasă să ne întristăm prea tare în fața destinului neînțeles și necunoscut pentru mulți români de-acasă al atâtor și atâtor nume sonore de ilustre personalități culturale
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
pentru importanta manifestare științifică ce ne reunește, iată, pentru a nu știu cîta oară, în acest spațiu mirific și tumultuos în același timp, și astept volumul final din care să mă pot hrăni până la viitoarea întâlnire. (octombrie 11, 2011) Pelerinaj cernăuțean Nu mai fusesem demult la Cernăuți, cotropită de treburi de tot soiul, iar colegii și prietenii mei, români și ucrainieni, mi-au trimis în ultima vreme, pe bună dreptate, mesaje mustrătoare. Așa m-am hotărât, într-o sâmbătă de toamnă
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
o frumusețe tulburătoare. Piața Teatrului, Piața Filarmonicii, Piața Turcească, Strada Domnească - toate însorite și îndulcite de toamna ca mierea - sunt doar un pretext pentru a putea păși pe urme românești: flori la statuia lui Eminescu, capete plecate deasupra “stelelor teatrului cernăuțean”, lacrimi la casa lui Aron Pumnul. Soarele și covorul de frunze galbene, miresele și domnișoarele de onoare, care încep deja să ne recunoască, nu ne lasă să ne întristăm prea tare în fața destinului neînțeles și necunoscut pentru mulți români de-
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
51. În 1930, Rădăuți avea o populație de peste 16.000 de locuitori de diferite naționalități, între care românii dețineau un procent de 35.2 %. De numele acestui oraș se leagă gruparea literară Muguri ce a stat la baza mișcării literare cernăuțene Iconar, dar și Liceul Eudoxiu Hurmuzachi, instituție ce s-a constituit ca factor culturalizator, nu doar pentru elevii săi, ci și pentru restul societății rădăuțene. Cele peste 20 de societăți culturale aparținând nu doar românilor, ci și membrilor altor etnii
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ajungea din București cu două zile întârziere 63. Câteva conferințe au prilejuit vizitarea Siretului de către personalități din capitală sau din localitățile învecinate. Presa vremii consemnează vizita lui Liviu Rebreanu ce ține o prelegere despre George Coșbuc, dar și a profesorului cernăuțean Leca Morariu, invitat în cadrul Asociației profesorilor secundari din Siret să conferențieze pe tema cântecului popular 64. Câmpulung Moldovenesc. În periplul său prin orașele țării, Ion Simionescu remarca ținutul din Câmpulung Moldovenesc, oraș de munte de pe Valea Moldovei, în care "natura
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
distractivă", în speranța că "revista noastră va fi un auxiliar prețios al școalei, complectând opera educativă a acesteia"213. Vor semna articole talentații Mihai Horodnic și Ion Roșca, din păcate, cu o viață timpuriu curmată, apoi, viitorii scriitori ai grupării cernăuțene Iconar: Iulian Vesper, Ghedeon Coca, Emil Giurgiuca - colaborator de la liceul din Gherla, Arcadie Cerneanu, Aurel Prelipceanu, Constantin Rotariu, Victor Neculce. Liceenii de la Muguri și-au dedicat primele creații istoriei și naturii moldovenești, satelor și folclorului din zonă, fiind preocupați și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
introducere a uniformei școlare de tip englez care să înlocuiască portul tradițional al elevilor este contestată, considerând că prin costumul românesc se îndepărtează influențele străine pe care bucovinenii le-au îndurat până la unire 41. Posibilitatea desființării teatrului și a conservatorului cernăuțean, în anii '30, stârnește nemulțumirile bucovinenilor ce acuză Bucureștiul manipulat de "insolența minoritară" că "ne reduc doar la rolul de simpli contribuabili coloniali" sau că această capitală s-a îndepărtat de orice chemări la viața românească (VIII, nr. 1, 1933
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
confirme principalul criteriu iorghist de acordare de credit publicațiilor periodice. Făt-Frumos are însă meritul de a publica articole despre intelectuali contemporani trecuți în lumea celor drepți, precum Vasile Bogrea, sau note prețioase despre Eminescu ori Creangă 59. În schimb, ziarul cernăuțean Glasul Bucovinei este privit sub lupa criticii datorită colaborării cu tinerii "iconari" ce nu fac decât să "repete modernismul liric, bizar, de la centru"60. În ancheta pe tema provinciei din 1938, pe care am mai invocat-o în acestă lucrare
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ce apărea, dintr-un alt unghi, o capitală a periferiei în căutarea unui echilibru între național și universal. Pentru nordul Moldovei nu putem afirma că localismul devenise apanajul tinerei generații. O astfel de generație ar putea fi conturată în spațiul cernăuțean, în cadrul mișcării iconariste. Totuși, apropierea iconariștilor de politica extremei drepte a diminuat, într-o anumită măsură, asumarea principiului "arta de dragul artei". Pe de altă parte, cel puțin pentru județele nord-moldovenești din Vechiul Regat, prin exploatarea localului și doar a localului
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
românești din epoca sa, inclusiv în problemele care priveau aspectul și scrierea limbii. Maiorescu a preluat însă majoritatea ideilor despre scrierea fonetică dezvoltate de Aron Pumnul, a introdus un principiu propriu, "intelectual", și a proferat un rechizitoriu desființator la adresa profesorului cernăuțean, lăsînd să se creadă că ideile respective sînt ale sale (Despre scrierea limbei române). De la Simion Bărnuțiu, criticul a preluat elemente pentru structurarea cursului de logică, iar de la Bărnuțiu și Laurian a receptat principiile de organizare a cursurilor de istorie
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
câteva nume: Matei Vișniec (Paris), Leo Butnaru, Emilian Galaicu-Păun, Arcadie Suceveanu (Chișinău), Nicolae Leahu și toată echipa culturală de la Universitatea "Alecu Russo" din Bălți, Christian W. Schenk din Germania, preotul Theodor Damian din New York, chinezii Ding Chao și Gao Xing, cernăuțenii lui Vasile Tărâțeanu, vlaho ex-iugoslavii lui Adam Puslojic, costobocii lui George Vulturescu, bucovinenii lui Mircea A. Diaconu, botoșănenii lui Gellu (Vlad, Glad, Menumorut), oltenii lui Marian Drăghici, bistrițenii preotului Ioan Pintea (plus enoriașa Florica Dura), nemțenii starețului Adrian Alui (Conta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
câteva nume: Matei Vișniec (Paris), Leo Butnaru, Emilian Galaicu-Păun, Arcadie Suceveanu (Chișinău), Nicolae Leahu și toată echipa culturală de la Universitatea "Alecu Russo" din Bălți, Christian W. Schenk din Germania, preotul Theodor Damian din New York, chinezii Ding Chao și Gao Xing, cernăuțenii lui Vasile Tărâțeanu, vlaho ex-iugoslavii lui Adam Puslojic, costobocii lui George Vulturescu, bucovinenii lui Mircea A. Diaconu, botoșănenii lui Gellu (Vlad și Menumorut) Dorian, oltenii lui Marian Drăghici, bistrițenii preotului Ioan Pintea (plus enoriașa Florica Dura), nemțenii starețului Adrian Alui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
fost rector al Universității din Cernăuți.” Același ziar, în același număr, se întreba ”dacă e compatibilă cu situația de rector și calitatea de escroc consacrat, după cum e părintele dr. Valerian Șesan.” Cum Valerian Șesan fusese deja reales rector al Universității Cernăuțene, ziarul se întreba doar retoric: „Oare ceși va gândi studențimea cetind cele din Dreptatea despre rectorul lor?...” * Foaea Poporului Foaea Poporului, când ziarul Patria a reapărut la 7 februarie 1909 - 27 noiembrie 1910, el consemna vestea preluată din publicația Tribuna
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
reprodusă la 5/18 februarie 1919 și în Glasul Bucovinei, cu titlul „Opera lui I. Nistor”. De acolo, de pe catedra Universității Centrale de la Viena - de unde drumul spre catedre putea să ducă și prin anticamerele „influenților” de la Cernăuți, a venit profesorul cernăuțean cu o putere pe care nimeni nu putea să i-o ieie, fiului țăranului din Cârlibaba, fiindcă el singur și-o dase... Biruința lui culturală a fost o încurajare pentru inteligența românească din Bucovina, iar ieșirea lui în luptă a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Se adaugă cei care semnau la Foaia : Ion BrătescuVoinești (Privighetoarea); N. Ganea (Dac-a vrea Dumnezeu; Astronomul și doctorul); C. Sandu-Aldea (Revelion și Pe câmp); B.P. Hajdeu (Elena fiica lui Ștefan cel Mare); N. Beldiceanu (Bucătarul Chipailă); Nicolae Iorga (Împrejurimi cernăuțene și La moartea lui Ștefan cel Mare). Maria, Regina României (Lacrimi); Ion Creangă (Povestiri - Calicul de la Talpari și Cum am furat cireșe, dar și Cinci pâni), Petre Ispirescu (Balaurul cu șapte capete); George Coșbuc (poezia La Paști, dar și pagina
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe frontispiciu numele directorului Eugen Popovici, iar în josul paginii pe al redactorului responsabil - Eugen Popovici, și proclamânduse „organ independent”, anunța prezența în paginile sale a „experienței profesionale și indestructibila prietenie a cunoscuților ziariști Vasile Teodorescu și Emil Kososchi, reputați corespondenți cernăuțeni ai marilor cotidiene din capitală.” Noii sosiți au semnat articole cum ar fi: „Problema gospodăriei municipale” de E. Kososchi ori„Statul distruge exportul românesc”, iar redacția informează despre o anumită distribuire a sarcinilor: partea redacțională - domnilor E. Popovici și E.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
imediat următor, în replică, G.D.Rc. răspundea Annei Stella și femeilor în general: „Femelele nu mă interesează. Eu caut femeia chiar așa imperfectă cum e. Și mai sunt convins că perfecțiunea emană numai de la Dumnezeire.” Apăreau și alte rubrici: Carnet cernăuțean, observatorul informează, inițiative bisericești, știri diverse, sport, teatru, cinematograful etc., la care mai semnau: D.C. Coteanu, Dem. Cernușcă, Mircea T. Călinescu, Dragoș Vicol, Ion Ojoc, Har. Th. Țugui ș.a. Nor Îngereanu - Anghel semna un serial Țiganii - din viața unui popor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Nu-i scris, desigur, pentru bani; De aceea m-am și abonat Să-l cumpăr... peste câțiva ani A.D. Lungu Tribuna din 28 februarie 1930 informa că „după numărul de azi își sistează temporar apariția. * În suplimentul literar al Tribunei cernăuțene de sub conducerea domnului profesor Const. Loghin se evidențiază scrisul dlor V.D. Cudla A.D. Lungu, I.V. Apostol care au dispărut din circulația literară a Bucovinei. Nici Ioniță Puiu n-a perseverat. Din Junimea Literară nr. 1-3/1933 Țărănimea Țărănimea, organ al
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Contribuție la istoria școalei din Bucovina în anul 1816”; cronică; Indice; Errata. Din cuvânt înainte reținem că în 1865 se întemeiază vechiul „Muzeu al țării Bucovina”, iar în 1877 muzeul își încetează activitatea și existența, colecțiile instituției fiind predate Universității cernăuțene, întemeiată la 1875. Întemeierea unui muzeu este hotărâtă în 1891, iar la 14 mai 1893 „s-a făcut inaugurarea solemnă a colecțiilor muzeului. De atunci și până în preajma primului război mondial, se spune în documentar, „au apărut 21 Anuare cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
artă, având ca primredactor pe scriitorul Gh. Noveanu. Cuprinde și articole științifice semnate de: Sac D.Elemente de viziune integrale: Vasiliu A. - Criticism Lovinescian; M. Șesan - Metoda psihologică în istorie; Gh. Noveanu - Vasile Pârvan. * Cronicar este numele unei noi reviste cernăuțene, pe care o prezintă dl. Gh. Noveanu, într-o aleasă haină grafică. Din conținutul primului număr înțelegem intenția de a sluji scrisul de calitate, îndreptându-l pe drumurile spirituale ale neamului, intenție pe care o dorim realizată până la sfârșit. În afară de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
TaubstummenBote, organul Surdo-Muților din Moldova de Sus, apare la Cernăuți cu numărul pentru aprilie-mai-iunie 1927, venit ca „o necesitate a împrejurărilor timpului ce ne impune să ținem seama de progresul general al surdomuților.” Redactor, editor, proprietar și redactor responsabil Teodof Cernăuțean, tipograf, își propunea „să îndrume, lămurească și să apere drepturile culturale, sociale și politice, atât pe terenul școlar cât și pe cel profesional individual” al celor cărora se adresa, ajutându-i să se poată măsura și înrola în funcțiile obștești
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să apară trimestrial. Redacția și administrația în strada Kogălniceanu 19, Cernăuți, Bucovina. Periodicul era rezultatul înființării la 30 ianuarie 1927 a Societății Culturale și de ajutorare a surdomuților din Cernăuți, prilej cu care președinte al Comitetului constituit era tipograful Teodof Cernăuțean. Tot datorită înființării societății, din corpul didactic al Institutului de orbi și surdomuți „Regina Maria” din Cernăuți s-au înscris ca membri susținători o seamă de profesori, contribuind cu diferite sume de bani, inițiativă extinsă și în rândul populației. Populația
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe tron a lui Carol Albert - a fost surdomut.” Dar această infirmitate, spunea articolul, nu l-a împiedecat „să joace un rol politic foarte însemnat și să se distingă prin o vie inteligență și o înțelepciune adâncă.” Semnau articole Teodof Cernăuțean, Eugen Karst, prof. C. Jemna, prof. I. Guga, Dora Annuș ș.a. Ilustrată, revista încerca să aibă și rubrici corespunzătoare: informații, sport, din lumea celor fără auz, foileton, atenționări, aniversări, reclamă comercială. Apărea în limba română și în limba germană, la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Delavrancea, Octavian Goga, Șt. O. Iosif, Petre Ispirescu, Titu Maiorescu, S. Fl. Marian, Constantin Morariu, Ciprian Porumbescu, S. Pușcariu, Al. Odobescu, Dem. Teodorescu, C. Sandu Aldea, Gr. Tocilescu, Al. Vlahuță etc. Revista Făt-Frumos de la Suceava devenită cu nr.1/1934 cernăuțeană (strada Arhim Epopvici nr.4, apoi strada Munteniei nr.14 ”și-a colindat străbunii” la ei acasă, cultivându-le tradiția istorică, a cultivat cultura și arta, făcând operă, s-a războit cu cei ce promovau regionalismul, devenind un încercat organizator
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]