6,424 matches
-
fiecărui poet e-ntunecat de cerneală (...) slova curgînd între noi ca o altă cale a robilor/ spală de patimi piatra pe care am însemnat-o -/ zorii de ziuă scaldă într-o purpură subțire și lină/ despărțirea zadarnică, întîlnirea de pretutindeni// cerneala fiecărui poet e străluminată de sînge” (Cerneala și sîngele). Confruntarea dintre sînge și cerneală are loc sub egida unui citat din Abraham Abulafia (1240-1291), care declara că sufletul său are deopotrivă sălaș în oglinda roșie a sîngelui și în cea
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
curgînd între noi ca o altă cale a robilor/ spală de patimi piatra pe care am însemnat-o -/ zorii de ziuă scaldă într-o purpură subțire și lină/ despărțirea zadarnică, întîlnirea de pretutindeni// cerneala fiecărui poet e străluminată de sînge” (Cerneala și sîngele). Confruntarea dintre sînge și cerneală are loc sub egida unui citat din Abraham Abulafia (1240-1291), care declara că sufletul său are deopotrivă sălaș în oglinda roșie a sîngelui și în cea neagră a cernelei, sîngele venind din aer
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
a robilor/ spală de patimi piatra pe care am însemnat-o -/ zorii de ziuă scaldă într-o purpură subțire și lină/ despărțirea zadarnică, întîlnirea de pretutindeni// cerneala fiecărui poet e străluminată de sînge” (Cerneala și sîngele). Confruntarea dintre sînge și cerneală are loc sub egida unui citat din Abraham Abulafia (1240-1291), care declara că sufletul său are deopotrivă sălaș în oglinda roșie a sîngelui și în cea neagră a cernelei, sîngele venind din aer iar cerneala din pămînt. Astfel poeta artifex
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
sîngele). Confruntarea dintre sînge și cerneală are loc sub egida unui citat din Abraham Abulafia (1240-1291), care declara că sufletul său are deopotrivă sălaș în oglinda roșie a sîngelui și în cea neagră a cernelei, sîngele venind din aer iar cerneala din pămînt. Astfel poeta artifex cooperează cu poeta patiens. Sub pana lui Alexandru Lungu abstragerea ființei din materie nu se poate săvîrși pe deplin, relațiile poetului cu transcendența fiind dificile. D-sa năzuiește spre o dematerializare, spre o lepădare de
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
1944, în ultimul an de non -marxism al facultății bucureștene, dau de poezii copiate conștiincios din Mallarme și Baudelaire... Spre marea mea surpriză, azi, în ianuarie 2004, dau și de un catren uitat până acum scris de mine cu o cerneală bună probabil, scrisul fiind perfect lizibil... Eram un poet ocazional, livresc, un fel de parnasian grandilocvent... Și, deodată, nu știu cum, prin ce inspirație subită, următoarele patru versuri, izolate, cu titlul Liniște : Răsună pași pe străzile din cer și noaptea se împachetează
Catren uitat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13025_a_14350]
-
râioasă și umblătoare. Dar mai sunt prin aer ori prin apă, pe ghețuri ori prin deșerturi, prin pământ ori jungle și alte, care mai de care, umblătoare: râma cu veșnic-renăscute capete, înțeleapta cârtiță, caracatița alunecătoare și repede scriitoare direct cu cerneală tipografică, vipera cu corn și șarpele cu clopoței, aligatorul de vânat la lumânare și hiena/șacalul cu papion și locul pe listă eligibil negociat/asigurat, bufnița, cioara, bărzăunul... și câte și mai câte. Toate ființele-s mergătoare. Toate umblă într-
Din Irlanda în Irak sau din puț în lac by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/13027_a_14352]
-
fi trebuit să fie, nu-i așa?, înzestrat cu virtuți supraumane. Nu cumva manuscrisul fusese refăcut, rearanjat după război, în așa fel încît previziunile să pară și mai spectaculoase? A fost nevoie de un studiu atent al hîrtiei și al cernelii pentru ca îndoiala să se risipească: manuscrisul era perfect autentic, fusese redactat cu adevărat în anii ’30, iar textul nu prezenta nici cea mai vagă îndreptare sau corectură. Profeția autorului său se dovedea ingenuă și exactă. Sebastian Haffner nu a fost
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
Elena, nici Nu-i prea ușor să-ți vii în fire. (Privind în jur.) Mă uit în sus, aici, de-o parte, E totul neschimbat și neatins; Împestrițate geamuri par că-s moarte, Doar pînza de păianjen s-a întins; Cerneala s-a uscat, hîrtia-i pală, Dar totul e la loc știut, Și pana chiar, cu care, la-nvoială, El, Faust, diavolului s-a vîndut. Da, ea-n cotor mai ține, sus, Un strop de sînge,-așa cum l-am sedus
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
sînge? fii fără grijă Jiul va completa părțile lipsă ale monumentului din fața sa. Semn de carte Uneori cantitatea acordă valoare precum orice exasperare. Lîngă Gilort Nori plutind impasibili pe zări precum versuri albe izvorul se usucă precum o pată de cerneală ieri o furtună de puncte și virgule a doborît un nuc. De vară Furnici încleiate-n mierea Soarelui flori mai înalte decît dealul miresme de nuc ce se zbat cum o aripă pămîntul răgușit pe limbă cum apa linia funicularului
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8981_a_10306]
-
știe Câtă durere albă a țesut, A dus, sau, mi-a lăsat-o mie. Lângă cărarea de sub pruni Mai pune între pietre văruite Un cuib în care crește rugăciuni Și-a mele rădăcini înghesuite. AI STRÂNS DOAMNE Doamne! Ai strâns cerneală din toate călimările Și ai umplut fântână pribegiei S-adape lutul sterp în care-mi cresc cuvintele Sa-nece ciutura melancoliei. Doamne! Ai strâns sihăstria pădurii și-a haiducilor vină Si-ai făcut pântec de liniște S-adune-n hârbul de ură
Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Science/76_a_313]
-
versuri Încadrate În rime ca-n niște armuri lucitoare, venite din soare, penelul Înfipt În onirice fraze ca un pumnal laborios despicând metafora plină ce șușotește-n surdină către-o enigmă vecină și-apoi soarbe cu migală din cupa de cerneală Cenușă Din aripi de gânduri străpunse de vânt am adunat un căuș de cenușă din trupul Tău ars și Îngemănat cu pământul greu, mi-au crescut rădăcini din degetele supuse ce s-au Îngrămădit să Îmbrățișeze spațiul unduindu-se lejer
Editura Destine Literare by Ioana Gherman () [Corola-journal/Science/76_a_315]
-
răsputeri și vă Îndemn sfielnic, precum o făcea ieri, Ioan cel Pitic: „Luați aripi de foc și veniți la mine!”. În privința inegalabilului meu Prieten Damian Petrescu, cel strivit de geniu și depărtare, nu-mi rămâne decât să-i sărut sfielnic, cerneala visului și să-i mulțumesc Încă o data pentru statornicia de a mă fi Însoțit pretutindeni, de la distanța inimii sale, prin țara fantasmelor mele... Credeți-mă! N-am vrut decât să mă joc În părul curcubeului... București, 4 iulie 2009, la
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
prima pagină, reprezentând o vază cu flori colorate în verde, galben și roșu. Lângă potir este scris: 1845. Cântările sunt în limba română, cu caractere chirilice (afară de un Ἅγιος ὁ Θεός). Semiografia muzicală este cea hrisantică. Textul este scris cu cerneală neagră, alături de vocale și consonante, afară de eteron. Inițialele, temporalele, mărturiile, ftoralele și consonanta eteron sunt scrise cu cerneală roșie. Starea de păstrare este mediocră. Compozitori: Petru Lampadarie, Anton Pann, Macarie Ieromonahul, Grigorie Protopsaltul și Iacov Protopsaltul. Însemnare pe a doua
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
Cântările sunt în limba română, cu caractere chirilice (afară de un Ἅγιος ὁ Θεός). Semiografia muzicală este cea hrisantică. Textul este scris cu cerneală neagră, alături de vocale și consonante, afară de eteron. Inițialele, temporalele, mărturiile, ftoralele și consonanta eteron sunt scrise cu cerneală roșie. Starea de păstrare este mediocră. Compozitori: Petru Lampadarie, Anton Pann, Macarie Ieromonahul, Grigorie Protopsaltul și Iacov Protopsaltul. Însemnare pe a doua foaie de gardă, în chirilică, cu cerneală roșie: ,,Carte de musichie, împodobită cu frumoase și alese cântări bisericești
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
eteron. Inițialele, temporalele, mărturiile, ftoralele și consonanta eteron sunt scrise cu cerneală roșie. Starea de păstrare este mediocră. Compozitori: Petru Lampadarie, Anton Pann, Macarie Ieromonahul, Grigorie Protopsaltul și Iacov Protopsaltul. Însemnare pe a doua foaie de gardă, în chirilică, cu cerneală roșie: ,,Carte de musichie, împodobită cu frumoase și alese cântări bisericești, prescrisă la anul 1845 februarie în cincisprezece zile, pentru trebuința părintelui Ermoghen monahul, cântărețul din sfânta mănăstire Cernica”. Titlu: ,,Carte de musichie împodobită cu feluri de cântări alese de
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
de la α (ca și în ms. 32) la 482, cu o greșeală la p. 160 și 161, care sunt numerotate de două ori. Scris îngrijit. Semiografia muzicală este cea hrisantică. Textul cântărilor, vocalele, consonantele și unele inițiale sunt scrise cu cerneală neagră, iar titlurile, majoritatea inițialelor, temporalele, mărturiile, ftoralele și consonanta eteron, cu cerneală roșie. Cântările sunt în limba română, caractere chirilice, afară de un Ἄξιον ἐστίν. Compozitori: Macarie Ieromonahul, Grigorie Protopsaltul, Petre Lampadarie, P.S. Chesarie al Buzăului, Petru Peloponisiul, Petru Vizantiu
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
p. 160 și 161, care sunt numerotate de două ori. Scris îngrijit. Semiografia muzicală este cea hrisantică. Textul cântărilor, vocalele, consonantele și unele inițiale sunt scrise cu cerneală neagră, iar titlurile, majoritatea inițialelor, temporalele, mărturiile, ftoralele și consonanta eteron, cu cerneală roșie. Cântările sunt în limba română, caractere chirilice, afară de un Ἄξιον ἐστίν. Compozitori: Macarie Ieromonahul, Grigorie Protopsaltul, Petre Lampadarie, P.S. Chesarie al Buzăului, Petru Peloponisiul, Petru Vizantiu, Daniil Protopsaltul, Iacob Protopsaltul, Petru Berechet, Marin Câșlegec și Hurmuz Hartofilax. Nesemnalat până în
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
din prezentare după prezentare în timpul Congresului mondial al publicațiilor și Forumului mondial al editorilor, desfășurate la Kiev, în Ucraina, luna trecută. “Activez în această industrie de 40 de ani, deci sunt clar un adept al tipăriturilor, dar chiar dacă îți curge cerneală prin vene, este cel mai bun moment să fi în această industrie”, a declarat designerul Mario Garcia, subliniind tranformările multimedia din cadrul industriei. Într-adevăr, mai mult de 1.000 de editori și directori executivi ai unor ziare, din 88 de
Congresul mondial al publicaţiilor [Corola-blog/BlogPost/93840_a_95132]
-
locul lor, vreo cîteva sute, eminesciene, scoase de alții (notînd fiecare loc, desigur). Exemplific aici cu finalul Luceafărului. Textul nostru actual, de „consum”, este: „Ce-ți pasă ție, chip de lut, / Dac-oi fi eu sau altul.” Vă amintiți cîtă cerneală a curs pe marginea acestui „chip de lut”... Ei bine, textul eminescian (din „Almanahul Societății literare «România jună»”, dar și din multe manuscrise) este: „Ce-ți pasă ție, chip de lut / Dac-oi fi eu sau altul...”. Sau, o formă
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
într-o dictatură a minorității, venind din grotele timpului. Aici ne-au fost pângărite biserici, limbă, steaguri și morminte. Celor care mai încearcă s-o facă, le spunem clar: „Tot ce a fost câștigat cu sânge nu se negociază cu cerneală!”. Noi, gazetarii de la „Cuvântul liber”, le spunem că Ardealul nu-i pustiu, că nu mai suportăm monumente non-grata pe pământ românesc, ca în cazul criminalului de război Wass Albert și al fascistului și horthystului Nyirő Jozef. „Recuperatorilor minoritari”, obrăzniciilor lor
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
accent autocritic, prin care omul matur își recuză ironiile juvenile la adresa lingviștilor care încercaseră cîndva să-l "capteze". O pagină plină de căldură, inspirată de răsfoirea unor vechi caiete de curs, este cea închinată lui Paul Cornea: "Filele sînt îngălbenite, cerneala decolorată, ortografia vetustă. Aveam pe atunci douăzeci de ani; profesorul - douăzeci și opt. Distanța părea imensă. Presanța lui Paul Cornea, degajat, zîmbitor și plin de amenitate, nu avea să fie egalată, în anii următori, decît de Zoe Dumtirescu-Bușulenga și de Ov. S.
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
cu gîndul, pînă în anii liceului sau chiar ai școlii primare, nu descopăr nici un caz în care sentimentul colectiv să fi greșit, iar un dascăl să fi primit altceva decît echivalentul a ceea ce oferise. Filele, cum spuneam, sînt îngălbenite și cerneala decolorată. Dar unele fraze, după aproape cincizeci de ani, păstrează încă un sunet proaspăt. Se simte că au fost rostite cu sinceritate și înregistrate cu încredere. Ceva din rezonanța lor frînge atmosfera întunecată a epocii sau îi redă complexitatea veritabilă
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
observat. Pentru însemnările Ťireverențioaseť mi-a elogiat spiritul critic, iar deviza de pe prima pagină i-a atras o clătinare din cap și un vag surîs ironic, sancționînd mai mult lipsa mea de gust decît ieșirea din canoane. Filele sînt îngălbenite, cerneala decolorată... în faptul că, pînă astăzi, caietele s-au păstrat întrezăresc o dovadă a afecțiunii pentru profesor. Nu cred că mulți dintre foștii săi elevi o pot produce sub aceeași formă." 3 O mărturie concisă, dar încercînd să rețină esențialul
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
care încearcă să evite limba de lemn este Tudor Arghezi, dar și el se exprimă neinspirat sau (poate) cifrat: În 1957 trebuie să mă căznesc să scriu mai bine și mai frumos, dacă bineînțeles apuc primăvara viitoare și dacă am cerneală mai gustoasă; încolo nu știu exact ce să fac. Doresc cititorilor mei ani mulți și să se gândească bine la ce gândesc." Sunt și ani marcați în întregime, încă de la 1 ianuarie, de o anumită aniversare căruia partidul comunist vrea
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
simplă strofă. Revenit la o atitudine binevoitoare, chiar amicală, a vrut să știe ce prefer. Uitându-mă instinctiv spre fereastră, privirea mi se opri pe geamul stropit cu lacrimile cerului. Ploaia se întețise. Așa că i-am indicat faimoasa Acuarelă. Cu cerneală neagră, mi-a scris pe una din filele de început ale cărții: "în orașu-n care plouă De trei ori pe săptămână Orășenii pe trotuare Merg ținându-se de mână... 2. XI. '939 Ion Minulescu"
O întâlnire ratată, Ion Minulescu by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/12407_a_13732]