543 matches
-
mine este însă acela că n-am reușit să iubesc.. n-am reușit măcar să-ți fiu prieten, dar ce să mai spun de cât ți-am greșit.. motiv pentru care merit să umblu pe pământ ca un strigoi... după aceasta cernere a mea. Mi-a plăcut sita ta, căci e una fină, faina cea fină o să-i vină... eu am murit.. Pentru singurul regret că n-am iubit pe nimeni.. Astfel, sunt îndreptățiți toți să nu mă dezlege la înmormântarea mea
NECROLOGUL PERSONAL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371989_a_373318]
-
interpretarea muzicală este necomparabil și necompensabil azi cu nimic, iar la acea vreme era un succes uriaș, notabil în rândurile marilor formații sau orchestre, dar și ale marilor muzicieni. Pe atunci, fiecare dintre ei erau trecuți continuu prin sita de cernere a aurului și fiecare avea caratele sale. Titel Popovici urca meritat la această valoare, ceea ce a atras atenția, și în consecință, aprecierea maestrului pianist, compozitor, orchestrator și dirijor al Orchestrei de muzică ușoară a Radioteleviziunii Române, Sile Dinicu, pentru care
TITEL POPOVICI. O CARTE DE OCTAVIAN URSULESCU, PRIN CARE MUZICIANUL ŞI IAŞIUL LUI VIBREAZĂ . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346016_a_347345]
-
PERINI Autor: Carmen Popescu Publicat în: Ediția nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului mi-e sete de tine se-apleacă copacii sub fustele toamnei și râd ca buimacii. te-aștept pe covorul ce-și plimbă privirea în cernerea nopții și-și bea odihnirea mi-e dor să te mângâi ce dor mă apasă pe creștetul minții un fir de mătasă se-așează pe sânul cu mințile duse pierdut între perini de mofturi seduse te-ating peste vise cu-
ÎNTRE PERINI de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375930_a_377259]
-
de mofturi seduse te-ating peste vise cu-a mâinii zveltețe te pierzi în marasmul de basm si blândețe eu pipăi o boare ce curge prin tine te-nchizi în amorul ce fierbe în mine m-aplec peste tine în cernerea nopții la poarta tăcerii cu ivărul sorții închid dezgolirea ce-nalță păcatul privesc rătăcită de-a lungul de-a latul tu uiți să te nărui mai bei o carafă îți simt poposirea ce degeră-n ceafă te plimb în iubire
ÎNTRE PERINI de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375930_a_377259]
-
puternici... XIX. ÎNTRE PERINI, de Carmen Popescu, publicat în Ediția nr. 1790 din 25 noiembrie 2015. mi-e sete de tine se-apleacă copacii sub fustele toamnei și râd ca buimacii. te-aștept pe covorul ce-și plimbă privirea în cernerea nopții și-și bea odihnirea mi-e dor să te mângâi ce dor mă apasă pe creștetul minții un fir de mătasă se-așează pe sânul cu mințile duse pierdut între perini de mofturi seduse te-ating peste vise cu-
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
de mofturi seduse te-ating peste vise cu-a mâinii zveltețe te pierzi în marasmul de basm si blândețe eu pipăi o boare ce curge prin tine te-nchizi în amorul ce fierbe în mine m-aplec peste tine în cernerea nopții la poarta tăcerii cu ivărul sorții închid dezgolirea ce-nalță păcatul privesc rătăcită de-a lungul de-a latul tu uiți să te nărui mai bei o carafă îți simt poposirea ce degeră-n ceafă te plimb în iubire
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
bei o carafă îți simt poposirea ce degeră-n ceafă te plimb în iubire cu ... Citește mai mult mi-e sete de tine se-apleacă copaciisub fustele toamnei și râd ca buimacii.te-aștept pe covorul ce-și plimbă privireaîn cernerea nopții și-și bea odihnireami-e dor să te mângâi ce dor mă apasăpe creștetul minții un fir de mătasăse-așează pe sânul cu mințile dusepierdut între perini de mofturi sedusete-ating peste vise cu-a mâinii zveltețete pierzi în marasmul de basm
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
pe sânul cu mințile dusepierdut între perini de mofturi sedusete-ating peste vise cu-a mâinii zveltețete pierzi în marasmul de basm si blândețeeu pipăi o boare ce curge prin tinete-nchizi în amorul ce fierbe în minem-aplec peste tine în cernerea nopțiila poarta tăcerii cu ivărul sorțiiînchid dezgolirea ce-nalță păcatulprivesc rătăcită de-a lungul de-a latultu uiți să te nărui mai bei o carafăîți simt poposirea ce degeră-n ceafăte plimb în iubire cu ... XX. CÂTE CEVA, de Carmen Popescu
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
că darul lui - bobul de grâu - îi fusese întors înmiit, prin trimisul lui Dumnezeu. - O! De-aș fi fost mai darnic, cât de multe boabe de aur aș fi avut acum! De ce nu am dat un pumn măcar? La vremea cernerii vieții noastre se va pune în balanță și ceea ce puteam să facem și n-am făcut, de câte ori puteam să ajutăm și ne-am lenevit. Vom răspunde pentru nepăsare, pentru indiferența față de aproapele care este la strâmtorare și la necaz. Duhul
BINECUVÂNTAREA DĂRNICIEI ȘI PAGUBA ZGÂRCENIEI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376089_a_377418]
-
coline”. Trec anii vieții peste noi,/ Trec ani și peste tine, mamă; / Mi-e dor de iarba din zăvoi,/ Mi-e dor de glasu-ți dulce, mamă.( Trec anii). * Copilăria este adesea evocată, acest tărâm de basm unde sufletul nu cunoaște cernerea timpului. Aici totul este plin de vigoare, toate visele prind aripi, ” Să văd cum visul urcă înspre creste!”, nimic nu poate tulbura plenitudinea clipei și, călătorind cu gândul ”prin alte galaxii”..., ” Cu luna ai putea să te-nsoțești / Mergând spre întâlnirea
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
ordonată în această țară, de la cel mai deștept în jos, ci invers.. dezorganizând și ceea ce poate fi inteligent. Ba că prostia a devenit model...! Trist... foarte trist pentru o țară întreagă să fie luată de josul în sus fără nicio cernere, fără nicio ezitare... că nu-i vorba c-ar fi mulți, ci sunt puțini comparativ cu media ce acum ’calcă’ destul de ’drept’ și deștept! Într-o lume cu multe 'posibilități (închipuite), probabilitățile de a se cunoaște ceea ce se vrea cu
ŞI MULTE ALTE LIPSURI... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369112_a_370441]
-
tine imposibilitatea de a opta exclusiv în favoarea valorii și de-a apăra valoarea” (62). Or, dacă meritocrația este arhitema prozelor, dacă ea este, cum am spus, definiția ontologică a lumii artistice (fiindcă desemnează natura acesteia), axiologia e criteriul neclintit al cernerii celor ce se rețin în ansamblul creației și justificarea promovării (inclusiv estetice), iar excelența este forma social-artistică de manifestare, etica unui atare univers. Nu cred a exagera afirmând că pe aceste concepte, implantate adânc, vital, în text, pe aceste teme
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
contextul uzual este Însoțită de un alt operator simbolic: inversarea. Astfel, făina nu este Împrumutată sau cumpărată, ci furată. În plus, ea nu este furată printr-un gest normal, ci pieziș, cu mâna Întoarsă (cu palma În sus). De asemenea, cernerea făinii se face pe dos, printr-o sită Întoarsă. În antiteză cu tehnicile uzuale de coacere a aluatului, pasta făcută cu mătrăgună nu este coaptă, ci lăsată crudă, să se acrească. Fetele merg goale și despletite, adică Într-o ipostază
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
lentem), legumă (legumen). Pomi fructiferi: pom (pomum), mărul (melum), părul (pirus), cireșul (cerisius), prunul (prunus), piersicul (persicus), nucul (nux-cis), alunul (aluna), gutuiul (cutoneus), corn (cornus), pomăt (pometum). Alți termeni: moară (mola), a pisa (pinsare), piuă (piela), făină (farina), a cerne (cernere), ciur (cibrum), apă (aqua), aluat (allevatum), cârpător (crepatorium) sau țest (testum), coacere (coquere), cuptor (coctorium), pâinea (panis-em), plăcintă (placenta), vărzare (viridiaria), păsat (quassatum). Păstorit și creșterea animalelor: oaie (ovem), miel (agnellus), berbece (vervecem), arete (arietem), capră (capra), ied (haedus), bou
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Romanul monumental și secolul XX (Premiul Uniunii Scriitorilor). Autor al unei opere impresionante, I. este din 2001 membru de onoare al Academiei Române. I s-au mai decernat Premiul Academiei Române (1979) și Premiul Asociației Scriitorilor din București (1986). Preocupat de necesitatea „cernerilor” succesive, crezând în „nevoia confruntărilor de sine” și în problema dificilă a devenirii ferite de trădare, I. este o figură inedită în spațiul scrisului românesc. Cititorul are șansa - relativ rară - a asistării sale asidue de către autorul însuși, „cicerone” pedant, exigent
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
un mic și gingaș ghiocel ce se înalță mândru și vestește venirea primăverii aurii și călduroase.” (C.T.) Dansul fulgilor de nea „E anotimpul alb. Afară se auzeau cântecele vântului de iarnă, ce prevesteau o ninsoare ușoară și deasă. Deodată, o cernere albă se lăsă din văzduh. Iarna a venit cu o ploaie de fluturi albi ce cădeau din cerul căptușit cu nori plumburii. Roiurile dese de fulgi albi străluceau în lumina zilei. Dansul fulgilor de nea este plăcut și captivant. Totul
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
în cazul femeilor nu se întâmplă să aducă pe lume uneori năluciri 19, iar alteori adevăruri și nu poți face cu ușurință deosebirea. Dacă s-ar întâmpla așa, cea mai mare și cea mai frumoasă lucrare ar fi pentru moașe cernerea adevărului de neadevăr șs.m.ț. Tu nu crezi tot astfel?”. Theaitetos confirmă: „La fel cred și eu”. Întrezărim aici ceva nemărturisit explicit de Socrate, dar fabulos: intuiții principiale pe care le proclamă mulți dintre teoreticienii postmoderniști ai curriculumului, ba
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
peste mulți ani aveau să urmeze, președintele își rostea sfaturile care ar fi speriat pe oricine, dar eu le ascultam ca de la mare distanță, că abia le auzeam: îndemnuri la o viață aproape ascetică, interdicții de tot felul, începând cu cernerea relațiilor printr-o sită ce punea sub semnul întrebării aproape orice prietenie, până la frecventarea numai a localurilor de „categoria I-a”, trebuiau uitați până și unii colegi de liceu „dacă nu mai corespundeau”. La ce să corespundă? Nu l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
m-aștepte să-mi adăpostească calul. Acuma ce era de făcut? Până ce se trezește la răcnetele mele, până ce se îmbracă, până ce iese - trece vremea. Vânătorul, iar, văzând ploaia, crede că nu vin și pleacă undeva. Dar dacă contenește până în zori-de-ziuă cernerea stropilor? Atunci să mă reped așa, cu calul, până la baltă. Trebuie să-l găsesc pe Marin. Să vedem. Și pornii cu grabă spre locul unde știam că-i priponită luntrea. Zarea răsăritului, spre Dunăre, era închisă de un zid de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
băltoage, se strecura printre tufe, pe lângă trunchiuri de copaci, se încovoia, luneca, se depărta și se apropia de cal. Așa merseră multă vreme fără să vorbească. Prin pădure treceau adieri ca oftări de ființi chinuite, nevăzute. O bură rece, o cernere de pulbere fină și umedă umplea aerul și dădea zilei o coloare cenușie. - Chihaia se ținea grăbit după cal, lunecând, sprijinindu-se în baltag, scuturând în mersul lui buchetele de ferigi, făcând să ploaie tufișurile înalte de fagi cu broboane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
supăra! strigă Faliboga. Eu vreau să mă împac cu tine și să cinstim amândoi o leacă de băutură!... Faliboga apucă mânios de brațul drept pe Niță și-l smunci spre el. — Hai cu mine! Lepădatu îl urmă în tăcere prin cernerea ploii și prin amurgul mohorât. Nimeni n-auzise, nimeni nu văzuse ce se petrecuse între cei doi. Bordeienii toți intraseră prin bârloguri. Lumini triste și sfioase licăreau și tremurau în pânza de umezeală. Cei doi oameni pășeau anevoie prin țărâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
așteaptă după aceea... Adică? Adică vor fi nevoiți să plece în cele mai grele și periculoase misiuni. Asta-i drept, dar crezi că nu vor fi destui care să dorească o asemenea trebușoară? Ba bine că nu. Au pornit la cernerea efectivului întregului pluton și au găsit că vreo cincisprezece-șaisprezece dintre ei ar fi potriviți pentru ceea ce dorea să facă locotenentul. Acum să-mi spui cum vorbim cu oamenii la care ne-am gândit? 35 Asta da întrebare, domn’ locotenent. Da
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
de-a dreptul drăcesc îmbârligate - prin care s-a definit în mintea mea destinul acestei personalități deopotrivă harismatice și detestabile, fabuloase și dizgrațioase. La moartea unui om - numai de bine! Să-i lăsăm posterității stabilirea locului în ierarhia socio literară, cernerea neghinei, alchimia mizeriei. Separarea adevăratelor valori poetice de sufocarea lor în inflația fluvială a dejec țiilor partinice. Distincția între magnetismul incisiv, cople șitor, al gazetarului, și grozăvia comportamentală cu care această energie formidabilă s-a compromis irepresibil, într-o fatalitate
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
gheață în partea de jos - poate și din cauza adierii ușoare a vântului potolit. Sunt cu gândul la masivele și miraculoasele flori de gheață de la ferestrele casei părintești, care avea numai un rând de cercevele. Privesc ceva mai departe și observ cernerea lentă și subțire a unui praf de zăpadă, ce se adaugă stratului vechi, pudrând proaspăt caldarâmul și preajma - apoi mă gândesc la corespondența pe care va trebui să o fac. Am promis consăteanului I.N. Oprea un material de peste 40 de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Cei activi întâmpină unele dificultăți deplasându-se spre locul de muncă, ori alergând după mici interese de ordin existențial. Eu, în colțul meu liniștit, mă mulțumesc cu rolul de privitor, de admirator al acestor dantelării de alb-alb cu adevărat. Din cauza cernerii zăpezii, atmosfera pare cuprinsă de o încețoșare care nu predispune la tristețe ci mai curând dă senzația de adevărată revigorare, de speranță, de optimism, la gândul că vom avea un an agricol bun - căci sub plapuma groasă de zăpadă semănăturile
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]