11,711 matches
-
în fizionomia nemijlocită a acestuia, ceea ce îl apropie în mod cert de un anumit gen de peisagistică, în vreme ce, pe de altă parte, pictorul declanșează o adevărată campanie de cucerire în spațiul culturii, al reprezentării plastice, al limbajului propriu-zis. în mod cert, imaginile pe care artistul le propune sînt italiene, formele peisagistice și cele arhitecturale pot fi ușor citite și identificate ca atare, elementele, atmosfera și lumina poartă și ele un specific inefabil, însă dincolo de aceste date imediate totul se înscrie într-
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
cînd a depășit ca premier faza declarațiilor de intenție. De cînd trebuie să descrie acțiunile sale ca prim ministru, dl Năstase a trecut la remanieri stilistice ale discursului său. Ultima remaniere e că premierul a descoperit virtuțile stilului miștocăresc, o certă inovație în politica autohtonă la vîrf, dar soluție epigonică, în comparație cu miștocăreala populistă exploatată de un CVTudor sau de un Traian Băsescu pentru a-și asigura locuri de frunte în simpatiile alegătorilor. După părerea mea dl Năstase a intrat într-o
Stilurile premierului Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15162_a_16487]
-
face o demarcare clară între hermeneutică și document, între interpretare și dovezi. Este una dintre cele mai dificile distincții în stadiul actual al dezbaterii - atît Laignel-Lavastine, cît și cei care o contestă (majoritatea lor) nu discern între ipoteză și dovezile certe. Cartea lui Matei Călinescu îmbină elemente de memorialistică (autorul rememorează cîteva întîlniri esențiale cu Ioan Petru Culianu), hermeneutică din cea mai fină și ipoteze bazate pe texte-document (scrisori în principal). Matei Călinescu nu abordează direct trecutul tulbure al lui Eliade
Depinde de hermeneutică? by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15151_a_16476]
-
în 1989, încât Statele Unite ale Americii să-i refuze viza de intrare pe teritoriul său. N-aveam, în epocă, nici un fel de experiență în domeniu, însă din câte se mai auzea, S.U.A. nu acordau vize persoanelor despre care aveau date certe că desfășoară activități incompatibile cu politica generală, democratică, a Americii. Evident, nu cred că dl. Pașcu aparține acestei categorii! Se știe, doar, că "Ștefan Gheorghiu" era epicentrul liberalismului românesc! îmi manifest doar îngrijorarea ca nu cumva în computerele serviciilor secrete
Inșii-petardă stau la umbra palmierilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15165_a_16490]
-
reprezenta o tendință puternică pe plan mondial -, artiștii români au pus cîteva accente foarte importante, mai ales în perspectiva istorică și psihologică a unei Românii prizoniere înlăuntrul unui sistem pentru care noțiunea de totalitarism este una aproape bucolică. în mod cert, propunerile lor, dar și ale altor artiști din aceeași perioadă, au marcat primele momente a ceea ce s-ar putea numi neoantropocentrismul românesc. Lor le-au urmat, într-o adevărată avalanșă, artiștii generației optzeci, în special sculptorii, dar și unii pictori
Artistul de mîine și lumea de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15201_a_16526]
-
substanță (Mircea Roman), fie participă la marele cortegiu funerar al propriei condiții (Aurel Vlad). în această descendență, celebră din punctul de vedere al performanței artistice, dar zguduită moral de frisonul conștiinței tragice și al revoltei irepresibile, se așază, în mod cert, și tînărul pictor Ciprian Paleologu. Absolvent, în 1999, cu o prelungire într-o formulă aprofundată pînă în 2000, al Universității de Arte Frumoase București, clasa Vasile Grigore, el a reușit, în numai cîțiva ani, să se impună ca una dintre
Artistul de mîine și lumea de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15201_a_16526]
-
în pictura lui Ciprian Paleologu. Pe de o parte, el sugerează acea cădere, acea regresie dinspre uman spre homuncul, prin crearea unor forme la limita tridimensionalului cu bidimensionalul, forme obținute prin decupaj mecanic și printr-o energie cromatică paroxistică, de certă sorginte expresionistă, iar, pe de altă parte, contrabalansează acest spectru al disoluției prin propunerea unei noi ordini și a unei atitudini salvatoare. Lucrînd pe două fronturi, al denunțului și al mîntuirii, al apocalipsei și al purificării, Ciprian Paleologu iese din
Artistul de mîine și lumea de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15201_a_16526]
-
meritul la care vreau să mă refer în primul rînd, după lectura celor peste 300 de pagini dedicate artei filmului de revista Secolul 21, aparține directorului publicației, Ștefan Aug. Doinaș, sau "consilierului de număr", Alex. Leo Șerban. Dar în mod cert, printre performanțele acestuia din urmă, definitorie pentru aptitudinea criticului, este întrunirea, la colocviul introductiv al numărului special pe care-l moderează, a patru cineaști români, adunați de pe diferite meridiane ale planetei, destinului și generațiilor: Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Nae Caranfil
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
negru sub unghie de un patrimoniu, în definitiv, irecuperabil dacă e neglijat la nesfîrșit. Preferă să construiască Dracula Land (ce stupiditate!) în loc să refacă Sighișoara ori Sibiul, cu monumente medievale ce stau să se prăbușească. Le lipsește doar etica? În mod cert le lipsește și profesionalismul. Au fost puși în funcții pentru care n-au cultura necesară. La fel ca pomeniții profesori plagiatori. Ei sînt cîrpaci, nu meseriași, ca aceia care au reparat bricul Mircea. Meseriașul adevărat își are nu doar etica
Etică și profesionalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15234_a_16559]
-
Les coquelicots, (Macii) și Repos sous le lilas, (Odihnă sub liliac), Monet... Salutul Existenței care privește, - de la flamanzi la impresioniști, între ele fiind trei secole de încremenire a pensulei... Femeie în griuri, Manet. Un rafinament de cenușiuri franțuzești, în mod cert, eleganță feminină, având în ea o tentă discretă, musulmană parcă... Van Gogh, Buchet imperial într-un vas de cupru. Autoportretele. Nebunia zugrăvită pe figura lui nerasă, cu urechea dreaptă bandajată, după ce și-o tăiase în timpul unei crize... Acest pictor sărac
Lumești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13491_a_14816]
-
fost doar simpli invitați la o acțiune a cărei finalitate este lucrarea în sine și atît, adică decontextualizată, ci, așa cum lucrurile s-au pornit de la bun început, ei sînt agenți ai unui proiect mai amplu, care va fi, în mod cert, continuat și în anii următori, acela de mobilare a spațiului urban, de reconstrucție expresivă și de îmbogățire a unor zone insuficient puse în valoare sau care au nevoie de o redefinire. Ceea ce remarcam încă de la prima ediție, și anume că
Pitești, 2003 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13516_a_14841]
-
construit au funcționat ca premise în concepția și în elaborarea acestor lucrări. Accentul pus pe expansiunea formelor, combinația verticalei cu desfășurarea pe orizontală și gîndirea de tip arhitectural care poate fi descifrată în intenția artiștilor, plasează toate lucrările în perspectiva certă a unui ambient urban bine definit și cu o puternică personalitate. Spre deosebire, însă, de anii anteriori, cînd participarea unor artiști străini a fost mai restrînsă, de data aceasta sculptorii din Grecia și Italia și-au pus o amprentă mai
Pitești, 2003 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13516_a_14841]
-
între tiparul de conjugare cu -ez și cel fără sufix e o trăsătură specifică a dinamicii limbii române; despre care s-a scris deja foarte mult. Oscilațiile în timp au condus la interpretări și previziuni diferite, dar presupun cîteva date certe: tipul în -ez este perfect regulat, nu produce alternanțe și fixează neechivoc accentul; reprezintă deci tiparul normalității analogice, dar e mai modern și - din punct de vedere stilistic - mai „tehnic”; celalălt tip are mai multe conotații populare, arhaice, poetice sau
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
Comparînd textele în succesiunea lor cronologică este evident faptul că, dincolo de fluctuația conjuncturală a ideilor, eseistica autoarei parcurge un foarte vizibil proces de maturizare, inclusiv la nivel stilistic. În textele de început tonul este ușor exaltat și se simte o certă prolixitate dublată de o anumită prețiozitate științifică (poate că aceasta a și fost cauza reală pentru care, în momentul apariției în revistele timpului o serie de articole au suferit amputări), care se diminuează pe măsura maturizării scriitoarei. Cu timpul stilul
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
arenă, pe Maria Banuș. Așa că nu dintr-un strâmt foișor, la ultimul său cat, vom pune nota finală unui Dicționar conținând medalioane cu competență elaborate, deci cu o bună informație și cel mai adesea în duhul sintezei, cu toatele răspunzând unei certe necesități. Când coordonatorul s-ar fi fixat la o sută unul autori, cel puțin una din hibe ar fi dispărut. Ca să nu mai pomenim de acei scriitori care, neretrăgându-se la timp de pe această vale a plângerilor, n-au putut
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
încredințat că literatura trebuie să se confunde cu viața, că și ea trebuie trăită la fel, parcurgînd toată gama sentimentelor, de la iubire și încîntare la ură și dezgust: "Cine ar crede, urmărindu-mi scrisul încărcat cum se zice de o certă tensiune emoționantă și admirativă, că am multe, foarte multe momente, ceasuri și zile întregi în care nu-mi place nimic, nimic nu mă «interesează» din ceea ce se întîmplă și mi se întîmplă, din ceea ce aflu, din ceea ce ascult, din ceea ce
Orice carte are un destin? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13839_a_15164]
-
Ghyka, atunci ambasador la Londra, la Ernst Jünger, sau la Jean Mouton, director al Institutului francez din București. Cuplul Hélène-Paul Morand nu scapă de eticheta colaboraționismului, simpatiile lor pentru Hitler sunt în afară de îndoială, adeziunea la politica guvernului de la Vichy e certă (exemplele din articolele scrise atunci de Morand sunt edificatoare), însă imaginea se nuanțează totuși, căci sunt reținute și gesturile de refuz ale scriitorului de a vorbi la posturile de radio de sub ocupație, de a vizita Germania, și faptul că D-
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
Weininger pare doar cufundat în somn, într-atât de senine îi sunt trăsăturile" ceea ce mi se pare o exagerare). După William M. Johnston, Weininger este, alături de un Karl Kraus, de pildă, reprezentantul tipic al nihilismului terapeutic aflat totuși într-un cert declin la acea vreme nutrind așadar convingerea că nimic nu curmă sau ameliorează suferința, preferând inacțiunea și consecințele finale acțiunii recuperatoare. Urmarea extremă este, bineînțeles, moartea. Publicându-și cartea (în fapt o dezvoltare a dizertației sale de doctorat Eros și
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
globalizării. Iar dacă pe vremea lui Valéry, globalizarea părea a fi doar o veste cu totul improbabilă, astăzi ea este un argument real, chiar și nespus de precar, ce pledează pentru infinit de multe semnificații posibile, dar pentru nici una încă certă. În ordinea economicului (și implicit a politicului), globalizarea, se știe, înseamnă un complex relațional de dependență, un teatru în care fiecare actor își joacă rolul și-și primește partea. În muzică ea este oglinda în care fiecare își privește propria
Globalizare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13910_a_15235]
-
România; propunerea sa s-ar fi izbit de opoziția ireductibilă a lui Take Ionescu care ar fi adoptat o atitudine ostilă față de unguri. Nu știu dacă europeanul Take Ionescu va fi avut această poziție violent antimaghiară, dar știu în mod cert că între fruntașii Partidului Poporului se afla P. P. Negulescu care, în calitate de ministru al Instrucțiunii, n-a acceptat cererea rectorului Universității din Cluj, Bogdan Duică, de a reprima dur un grav incident provocat de unguri la universitate. Ministrul averescan refuza
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
intriga deosebit de complicată a cărții. Autorul însuși s-a declarat depășit de complexitatea scenariului, iar filmul care a rezultat din acest proiect are faima de a nu putea fi povestit. Romanul Patria de carton demonstrează că Cezar Pricop are o certă preferință pentru asemenea scenarii indescifrabile de film noir. Personajul principal, un intelectual silit înainte de Revoluție să semneze un document de colaborare cu Securitatea, profită de confuzia postdecembristă pentru a pleca în Germania, sperând ca de acolo să ajungă în Statele Unite
Somnul rațiunii by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10388_a_11713]
-
unei atitudini - să o numim solistice limitative pe care, în final, o vor onora, însă, foarte puțini. Să o recunoaștem, formații stabile, competitive, ale tinerilor muzicieni cvartetiști nu există actualemente, la noi. Cu o singură excepție, la Iași. în mod cert, cultura cvartetului de coarde, cea a muzicii de cameră în general, este produsul firesc al unui mediu social cultural artistic și intelectual echilibrat, orientat de tradiții, de certitudini în ce privește cultivarea valorilor umaniste, de climatul unei bunăstări spirituale autentice. Este climatul
Spațiul cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10418_a_11743]
-
Irina Staicu, Ludmila Popișteanu și Sandu Sandrin) navighează dezinvolt pe clapele clavitonului, pe ritmurile percuției ori chiar pe propriile-i corzi vocale, ca de altfel și "rivalul" sau într-ale performanței restitutive, impecabilul violoncelist Laurent Cirade, cel ce testează cu certă competență resursele vocii, ale didjeridoo-ului sau cutiei de rezonanță a instrumentului personal. Grație harului lor imperturbabil, spectacolul de la Comédie de Champs-Elysées constituie o ilustrare concludenta a ceea ce Desnos definea ca fiind categoria estetică a burlescului: "forma cea mai deconcertantă a
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
este una intens existențială, fundamentată ideatic pe o serie de binoame antitetice. Cel definitoriu pentru volumul Tags este prezență vs. absență. Dilemele legate de propria existență, de locul său în lume, sunt pe deplin legitime în cazul unui scriitor de certă notorietate care, în urmă cu șaptesprezece ani, trecut binișor de vârsta juvenței atotbiruitoare, a ales calea unui exil (aurit?), departe de familie, de prieteni și de viața literară în care ocupa o poziție bine definită. De la Paris, unde trăiește în
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
iveală Călinescu, din visul unei dimineți de iarnă. La el, Costache Olăreanu va reveni des. Și, sigur, la cenaclul ad-hoc care-l anturează la fiecare curs. Doar că, fără putința de-a fi rău, și de-a da niște tipuri certe de gogomani curentați de cultură sau, mai curînd, de frivolitate, lipsit (oare?) de răbdarea de-a fi măcar bun fizionom, Olăreanu ne lasă descumpăniți. Categoriile pe care le desparte sînt cam aceleași de la orice curs la Litere, însă acelea din
My way by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10491_a_11816]