100 matches
-
se încadrează în mecanismul general de gramaticalizare a auxiliarelor românești. (11) a. Într-o vreame mai demult, cine vrea face acest lucru de vrea lua muiare ce nu i să vrea cădea și vrea călca pravila, acela om avea o certare mare. (ȘT.1644: 252) (12) a. Că s-ai vrut vrea jirtva, dă-u-vreai amu (CM.1567: 240r) b. că noao n-au vrut folosi moartea lui nemică să nu s-au vrut scula din moarte (CC1.1567: 8v) c. Așa
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ale operei, momentul evocării judecății din urmă, îmbracă acest tip de vers, care dobîndise deja reputație europeană. „Cînd va veni mare valea de plînsoare, Cînd Domnul va face giudeț și strînsoare, Cînd va-mpărțî Domnul dar și bunătate, Cînd va da certare celor cu păcate, Atunce direpții tîlniș bun vor face Între lucori svinte de îngeri cupace.[...] Atunci, Doamne Svinte, să mi-auz de rugă Și să nu mă lepez, a Ta mișea slugă. Ce-aipus cu Iiacov giurămînt de pace, Și cu
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
voie, acestea fiind absolut necesare pentru purificarea noastră. „Dacă tot păcatul se face de dragul plăcerii spune Sfântul Maxim Mărturisitorul desființarea lui se face prin reaua pătimire și întristare fie de bună voie, fie fără de voie, prin pocăință sau prin vreo certare adusă de Providența dumnezeiască. Căci dacă ne-am judeca pe noi înșine, n-am fi judecați; iar judecați fiind de Domnul, ne pedepsim ca să nu fim osândiți împreună cu lumea (I Corinteni 11,31;32)”<footnote Sf. Maxim, „Capete despre dragoste
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Aurel Sasu poate să subscrie la un citat pe care Mircea Zaciu l-a dat, într-una din cărțile sale, din Ion Budai-Deleanu: "Pre care ar vrea zeii să-i pedepsească pe această lume nu-i pot da mai mare certare decât să facă lexicoane." Pe când autorul acestor amare rânduri se referea la experiența sa la Lexicon românesc-nemțesc, la proiectatele sale dicționar român-german, francez-român, latin-român, român-francez, și la un dicționar de neologisme, Mircea Zaciu își amintea de calvarul îndurat, în anii
Un nou dictionar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10131_a_11456]
-
pot să te scape în vremea nenorocirii! Căci cîte cetăți ai, atîția dumnezei ai, Iuda!" 29. "Pentru ce vă certați cu Mine? Toți Mi-ați fost necredincioși, zice Domnul." 30. "Degeaba v-am lovit copiii; n-au luat seama la certare; sabia voastră a mîncat pe proorocii voștri, ca un leu nimicitor. 31. O, neam rău de oameni, uitați-vă bine la Cuvîntul Domnului, care zice: "Am fost Eu o pustie pentru Israel sau o țară plină de întuneric beznă? Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
oare unde va afla țigani ce sânt a mănăstirii... care unde-i va afla în țara domniei mele,... el să fie volnic cu cartea domniei mele a-i lua. Iar cine va vrea să-i oprească, acela om de mare certare va hi de la domniia mea”. Pentru că așa erau vremurile, fiule, chiar și evlaviosul Miron Barnovschi Moghila voievod era nevoit să rămână în spiritul lor. Deși mănăstirea lui Aron Vodă era în afara târgului, „în łarină”, au fost destui voievozii care au
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
capul pe care-l duseră ca plocon binevenit învingătorului Musa. Acesta însă orândui doliu pentru fratele său căzut, așeză cadavrul cu multe onori întîi la Adrianopol, apoi spre înmormîntare la Brussa în cripta familiei, iar asupra omorâtorilor dispuse o cumplită certare, puind să-i lege nu numai pe ei, ci pe toți locuitorii acelor sate, bărbați, femei și copii fără deosebire, și legați astfel îi închise în colibele lor și porunci să le puie foc, încît nefericita localitate peste câteva ceasuri
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fămeia lui Vasile Covrig și feciorii ei, nepoții popei... Ionașco Țigănaș au rămas dinaintea Divanului domnu nostru și din toată legea țărăi... Iară carii vor mai scorni pâră să hie de gloabă 50 de lei și să hie de mare certare”. --Nu te bucura, sfințite, înainte de a afla că Mărica Covrigoaia și feciorii ei au ajuns din nou în fața lui vodă Gheorghe Duca... spunând “cum acele două dughene simtu a lor ocină despre Țigănaș”. La sfârșitul hotărârii lui Gheorghe Duca vodă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
sfârșitul hotărârii lui Gheorghe Duca vodă din 17 iulie 1669 (7177) se spune: “Și această pâră să nu să mai pârască. Iară carii vor mai scorni pâră să fie de gloabă 50 de lei bătuți și să hie de mare certare”. --Te vei plictisi de câte ori ai să-l întâlnești pe marele vameș Păun, care cumpără case și dughene la rând pe Ulița Tărbujenească. La 29 august 1660 (7177) cumpără un loc de casă de la Cârstea armeanul. Apoi la 9 februarie 1670
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
îngăduință și dreptate pentru oricare credință și slujitorii ei? Au ba?” Este, părinte, și iaca ce spune vodă la sfârșit: „Iar cine să va ispiti a le face cât de puțin val peste cartea domniei mele va fi de mare certare. Într-alt chip nu va fi.” „Nu era de șagă cu asemenea poruncă, dragule. Și acum, vreau să te întreb dacă îți mai amintești de acel Constantin grămăticul?” Îmi amintesc, părinte, cum să nu-mi amintesc. „Atunci, vezi ce spune
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
nu știu de ce ar spune vodă: „Așijdere și voi cizmari, la nimică cu breasla voastră să nu-l amestecați, că cine s-ar ispiti a-i face mai mult val peste carte aceasta, unii ca acie vor fi de mare certare. Într-alt chip nu va fi. Aceasta poruncim.” Tocmai pe când eu o făceam pe grozavul - în sinea mea - că am ghicit pricina pentru care vodă îl ocrotea pe cizmarul Gheorghie, bătrânul mi s-a adresat, arătându-mi o nouă descoperire
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de încă o treabă gospodărească. „Dacă tot îl ai în mână, dă-i citire, nu mai zăbovi!” Nu stau pe gânduri și mă avânt în dezlegarea celor scrise: „Facem știre tutror cui să cade a ști că, făcând domniia me certare pentru așezământul târgului și pentru ca să să scoată tăietorii de vite cu trunchiurile lor de o parte să nu facă putoare la desime ulițelor...am poroncit...boieriului nostru...Panaieote vel agă...să-i aședză unde le va găsi un loc mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cucerită atât de greu, care ți-a jertfit fecioria și a cărei densă conviețuire ți-a lăsat în suflet urme adânci ca pașii uriașilor pe zăpada pură și proaspătă. De ce mă frământa acest gînd? De ce părăsisem atât de crud, fără certarea conștiinței, pe celelalte iubite ale mele, care, la fel, îmi dăduseră totul? Unde voiam să ajung? Ieșise din nou la suprafață acel demon al rațiunii care mă împingea la asemenea fapte, nu numai în dezacord cu simțirea, dar chiar primejdioase
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
acel maidan și-l asculta pe lepros. Totdeauna era mulțime adunată lângă maidan. Într-o zi leprosul striga: - El a tras un cerc pe fața apelor până la hotarul dintre lumină și întuneric. Stâlpii cerului se clatină și stau înmărmuriți la certarea Domnului. Prin puterea lui el a domolit marea și cu înțelepciunea lui a zdrobit pe Rahab... Nu știa nimeni cine a fost Rahab. Dar parcă asta avea vreo însemnătate? Leprosul urma: - Prin duhul său s-au limpezit cerurile și mâna
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
în următoarea etapă, prin creștere în ascultarea Legii, copilul și-ar putea „aduce obolul”, infim, dar important, la reconfigurarea acestei lumi, făcând-o mai aptă, mai deschisă spre cunoașterea și împlinirea poruncilor sfinte ale învățăturii lui Isus. După această „blândă certare” aplicată de P.H.L. „eroului” său, îl regăsesc pe Domnul R. un pic mai umil și mai înțelept. A mângâiat abdomenul deja rotunjit al Teodorei și se simte mai liniștit, mai împăcat. După ce și-a imaginat vietatea măruntă din dreptul palmei
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
acela se v a ce rta ca și aceia ce va scrie sudalme și ocări, cum scrie mai sus. ..ʺ Ba, ʺîmpreună și cu acela ce va cânta aceale cântece, sau alte le c a aceastea, aceea toți cu o certare se vor certaʺ. Iar cearta, după cum s-a văzut, însemna și moartea. Uneori, și pentru poet, dar și pentru lăutar, zic e ʺUniversulʺ din 22 septembrie 1908, sub semnătura D.TELEOR. Între Andrei Mureșanu și Anton Pann Imnul de stat
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
lumea s-ar fi născut dintr-un ou, așa cum credeau anticii. Barbian, autorul "necuvintelor" binecuvântează nașterea prin suferință: "Să fie sfântă întâmplarea de a fi,/ ales sau nu, dar pururi însuți/ mirată lacrimă care-ți/ ivi înnobilând cu sine plânsu-ți". "Certarea lui Euclid" are drept motto un fals citat din Euclid, de fapt o lege de bază a fizicii legea impenetrabilității. Sfera devine simbolul perfecțiunii, dar și al lipsei de generozitate, determinat de faptul că, deși volumul este maxim, suprafața este
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și la Lucian, cronicarul fiind convins, la începutul secolului XVIII, că istoria nu e doar un stimulent pentru diverse categorii socio-profesionale, ci un factor inhibant pentru "cei răi și făcători de rău", pe care ea trebuie să-i întâmpine "cu certări și griji". Kogălniceanu a reluat asemenea idei într-un moment când el a ținut să spună, citându-l pe Lucian, că datoria istoricului e "să spuie adevărul fără slăbiciune și fără amărâre, să fie drept fără asprime, cenzor fără oțărâre
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
încă nedomesticit, monstrul, reptila veninoasă. Copilul este încă la jumătatea drumului dinspre starea naturală, neșlefuit de cultură, aflat la margine. Biblia este clară asupra acestui punct (Proverbe, 28, 15)37: Dacă nebunia se pripășește în inima celui tânăr, numai varga certării o va îndepărta de el". În numele Bibliei, America puritană contemporană recomandă adesea pedeapsa corporală. Cartea Proverbelor este bogată în aceste imagini ale corecției educative: Cine cruță nuiaua, urăște pe fiul său, dar cine-l iubește, îl pedepsește îndată" (13, 23
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dovedind caracterul lor patologic. Legislația (pravilele) conferă responsabilitatea alienaților, luând totuși unele măsuri și formulând rezerve. Iresponsabilitatea este totală în cazurile clare ("când va fi neștine nebun și den afară den minte... să nu i se dea nici un feal de certare pentru că ajunge'i lui certare, că easte nebun și fără minte"). Totuși, acești nebuni nu pot fi lăsați liberi, ci îndrumați: "Cel ce nebun măcar că nu se va certa la nebuniile lui, de va face vreo greșeală, iară tot nu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
pravilele) conferă responsabilitatea alienaților, luând totuși unele măsuri și formulând rezerve. Iresponsabilitatea este totală în cazurile clare ("când va fi neștine nebun și den afară den minte... să nu i se dea nici un feal de certare pentru că ajunge'i lui certare, că easte nebun și fără minte"). Totuși, acești nebuni nu pot fi lăsați liberi, ci îndrumați: "Cel ce nebun măcar că nu se va certa la nebuniile lui, de va face vreo greșeală, iară tot nu se cade să-l slobozească
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cu tot trupul, sau de tot cu totul să fie lucru ca acela, nici de o treabă și cumu'i mai grozav, și cum să nu să poată socoti să fie om, ce'l va ucide să nu aibă nici o certare". Tema era considerată în popor de rău augur: "Povestesc oamenii unde se fac aceste semne nici de bine nu este" (N. Costin). Se făcea, probabil, și pe această cale, o reducere a encefalopatiilor grave, care sunt, uneori, totuși compatibile cu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
împământenit și la noi; el este pomenit de către Radu Rosetti în Amintiri din prima tinerețe: atunci când Carol I a fost primit la Căiuți, moșie a familiei Rosetti, a apărut o problemă culinară serioasă, pentru că „bucătarul țigan, supărându-se de niște certări cu care Neculai Lefter avu imprudența să-l trateze, își răsturnase tingirile, cum făceau ienicerii când se răsculau, și dispăruse pentru totdeauna din curtea noastră.“ Turcii acordând o asemenea importanță bucătăriei, nu este deloc de mirare faptul că domnii fanarioți
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și mi-a dat această binefacere după atâția ani! Acum nu-L rog pe Dumnezeu să-mi ia ce I-am cerut. Mă bucur că o am, ca să fiu și eu părtaș la Patimile Lui, din multa mea iubire. Am certarea lui Dumnezeu. <<Căci pe cine îl iubește, Domnul îl ceartă>> (Evr. 12, 6). Boala mea este o deosebită bunăvoință a lui Dumnezeu, Care mă cheamă să pătrund în taina iubirii Lui și prin harul Lui să mă străduiesc să-I
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
avertizează pe acesta că nu va putea face nimic împotrivă lui Mardoheu „căci Dumnezeul cel viu este cu el” (Est 6,13 gr.). Acest privilegiu are ca revers pedepsirea aspră a infidelității, săvârșită însă cu scop educativ: „Iar dacă, pentru certarea și pedepsirea noastră, Domnul cel viu (ho zÄÎn kýrios) s-a maniat puțin asupra noastra, iarăși se va împăca cu robii săi” (2Mac 7,33). „Telle est la foi qui fait leș martyrs, la double certitude que tout vaut mieux
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]