100 matches
-
acei să se apere. Iar pe cine vor prinde omul egumenului...cosind iarbă au de față, au pe furiș, să dea de știre aici și-ți poruncim dumitale, ago, pe unul ca acela să-l aduci și să-i dai certare ca unui călcătoriu de poroncă.” - Dacă-i vorba de certarea făcută unui „călcătoriu de poroncă”, trebuie să spun că nu era tocmai ușoară, prietene neliniștit... - Oricât de săracă era considerată mănăstirea Dancu, totuși își permitea să mai cumpere câte ceva. Una
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
egumenului...cosind iarbă au de față, au pe furiș, să dea de știre aici și-ți poruncim dumitale, ago, pe unul ca acela să-l aduci și să-i dai certare ca unui călcătoriu de poroncă.” - Dacă-i vorba de certarea făcută unui „călcătoriu de poroncă”, trebuie să spun că nu era tocmai ușoară, prietene neliniștit... - Oricât de săracă era considerată mănăstirea Dancu, totuși își permitea să mai cumpere câte ceva. Una din cumpărături este cea făcută de egumenul Ieremia la 28
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
aceia să fie volnic a-i certa și a-i dezbrăca și a lua ce ar găsi la dânșii. Iar care s-ar pune împotriva domnii mele, bine să știe că se vor duce armași și vor fi de mare certare.” Imi imaginez, mărite Spirit, cum fluturau sutanele cuvioșiilor lor pe cele coclauri, în alergarea lor pentru a alunga pe cei care încălcau moșiile mănăstirii. Iată ce spune și diacul, mărite Spirit, într-un suret (copie) după „Un ispisoc gospod din
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
vor culege cei dintâi roadele creșterii copiilor lor, dacă vor fi obraznici, nerușinați, neascultători și bădărani. Să pregătim pe copii, ca să poată rezista în toate împrejurările ce vor întâmpina și să nu se sperie, să-i creștem în învățătura și certarea Domnului și vom avea o bună răsplată. Virtutea sufletească numai atunci o vor avea copiii noștri, când vor fi învățați să fie mai buni, nestăpâniți de iuțime, când vor fi iubitori ai semenilor lor, fără răutate, binefăcători ai altora.” Climatul
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
se încadrează în mecanismul general de gramaticalizare a auxiliarelor românești. (11) a. Într-o vreame mai demult, cine vrea face acest lucru de vrea lua muiare ce nu i să vrea cădea și vrea călca pravila, acela om avea o certare mare. (ȘT.1644: 252) (12) a. Că s-ai vrut vrea jirtva, dă-u-vreai amu (CM.1567: 240r) b. că noao n-au vrut folosi moartea lui nemică să nu s-au vrut scula din moarte (CC1.1567: 8v) c. Așa
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
univ. dr. Mihai Toma (2004-2008, 2008-2009), -prof. univ. dr. Dumitru Luca (2010-2012). Cadre universitare din interiorul Facultății de Fizică au deținut importante funcții de conducere la nivel de universitate sau minister: -prof. dr. Gh. Popa - prorector responsabil cu activitatea de certare științifică (2008-2012), secretar de Stat în Ministerul Învățământului și Cercetării (2004-2008), -prof. dr. Mihai Toma - prorector responsabil cu activitatea didactică (2000-2004), consilier al ministrului Învățământului pe probleme de curriculum universitar (1998). În prezent, conducerea Facultății de Fizică este asigurată de
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
Facultății care, din cauza faptului ca posturile didactice erau blocate, nu puteau fi angajați la catedre. Până la autodesființare, unitatea a fost coordonată de prof. dr. Gh. Popa. Unitatea se autofinanța, prin contracte de cercetare încheiate cu unități industriale sau institute de certare științifică. În același timp, acești tineri desfășurau și ore cu studenții, pregătindu-se practic pentru preluarea unor sarcini didactice. În prezent, un procent important din numărul cadrelor didactice din facultate provin din personalul fostei Unități de tip C, unele ajungând
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
Domnului este Începutul Înțelepciunii” și te-ai adăpat din izvorul cel nesecat al dumnezeieștilor Scripturi. Apoi la vreme cuviincioasă Învrednicindu-te Tainei Sintei Cununii, cu unsprezece odrasle domnești Dumnezeu te-a blagoslovit, pe care de asemenea În frica și În certarea Lui crescându-i, patru au ajuns mucenici măriți.” (fragment din Acatistul Sfinților Martiri Brâncoveni)
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Georgiana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92316]
-
pp. 227, 296. 5 Aici e poarta (PD), p. 225. 6 Ce va fi (PD), p. 220. 7 Bătrânul (PD); Gând (PD), pp. 264, 250. 8 Gând (PD), p. 250. 9 * * * (PD), p. 258. 10 Athanatos (E), p. 158. 11 Certarea filosofilor (E); Taina desăvârșirii (PD), pp. 155, 262. 12 Cel care, neștiut (PD); Trupul (PD), pp. 294, 320. 13 "Însă transparența nu e vizibilă. Vedem opacul prin intermediul transparentului, acel opac ascuns atunci când transparentul nu devenise transparent. Vedem fie praful de pe
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
19 "Trupul unui om curge" (Platon, Phaidon, 87 d). 20 Rug (PD), p. 259. 21 Vicleim (PD), p. 291. 22 Trupul (PD), p. 320. 23 Deasupra râului (E), p. 113. 24 Vina (E); Floare carnivoră (E), pp. 135, 150. 25 Certarea filosofilor (E); Epifania (E), pp. 157, 190. 26 Cel care, neștiut (PD), p. 293. 27 Și cum fusesem chemați (PD), p. 261. Dezgolirea este smerirea în Dumnezeu: "partea cea mai înaltă din insondabila sa profunzime răspunde coborârii supreme în profunzimea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
311). 51 Despre poezie (E), p. 147. 52 Frumusețea acestei zile (PD). "E-adânc ascuns/ și nimeni niciodată/ izvorul să-l privească" (Numim, PD, p. 325). 53 Epifania (E); Iubire, împărăteasă (E); Peisaj (PD), pp. 190, 173, 181, 300. 54 Certarea filosofilor (E); Portret din memorie (PD), pp. 157, 278. 55 Logos, izvorul (E); Portret din memorie (PD), pp. 200, 277. În acest sens, Logos-ul înseamnă rațiune (ratio), dar și relație, "tocmai deoarece funcția λόγος-ului rezidă în simplul fapt-de-a-face-ceva-să-se-vadă" (Martin
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
este Verbul sau Înțelepciunea lui Dumnezeu însuși" (Nicolas Malebranche, Traité de morale, Ernest Thorin Éditeur, Paris, 1882, p. 1). 56 Logos, izvorul (E); Trup (PD), pp. 200, 275. 57 Logos, izvorul (E), p. 203. 58 Numim (PD), p. 325. 59 Certarea filosofilor (E), p. 154. 60 Murim pentru a nu muri (PD), p. 245. 61 Din nou acum (PD), p. 231. 62 Deasupra râului (E); Floare carnivoră (E); Cel care, neștiut (PD); Peisaj (PD), pp. 113, 150, 293, 300. 63 Necuprinsul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
caracterul lor patologic. Legislația (pravilele) conferă responsabilitate alienaților, luând totuși unele măsuri și formulând rezerve. Astfel, iresponsabilitatea este totală în cazurile clare ("când va fi neștine nebun și den afară den minte... să nu i se dea nici un fel de certare pentru că ajunge-i lui certare, că este nebun și fără de minte"). Totuși acești nebuni nu pot fi lăsați liberi, ci trebuie îndrumați: "cel ce nebun măcar că nu se va certa la nebuniile lui, de va face vreo greșală, iară tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
conferă responsabilitate alienaților, luând totuși unele măsuri și formulând rezerve. Astfel, iresponsabilitatea este totală în cazurile clare ("când va fi neștine nebun și den afară den minte... să nu i se dea nici un fel de certare pentru că ajunge-i lui certare, că este nebun și fără de minte"). Totuși acești nebuni nu pot fi lăsați liberi, ci trebuie îndrumați: "cel ce nebun măcar că nu se va certa la nebuniile lui, de va face vreo greșală, iară tot nu se cade, să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ca de dobitoc sau cu tot trupul, sau de tot cu totul să fie lucru ca acela, nici o treabă și cumu-i mai grozav, și cum să nu să poată socoti să fie om, ce va ucide să nu aibă nici o certare." De altfel, nașterea unui monstru era considerată în popor de rău augur: "Povestesc oamenii unde se fac aceste semne nici de bine nu este" (M. Costin). * Vedem deci, din sumara expunere anterioară, că mare parte din bolnavii mintali se bucurau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de sulgiu, de iliș și de alte dări și angherii câte suntu pe alți mișei în țara domniei meale, nici bucatele lor pentru alții să nu se tragă iar cine va face vreun val peste cartea domniei mele de mare certare va fi de la domnia mea". Voievozii aveau dreptul să le dea scuteală de dări celor care le slujeau cu credință lor și țării. În visteria țării se păstra un catastih în care erau notate numele celor ce aveau cărți de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
întru nimică să nu-i învăluiască nici unu lucru a Domniei miale nu vor lucra, ci de toate vor hie în pace. Iar cine se va ispiti să-i învăluiască preste cartea Domniei mele bine să știe că de mare certare va hi. Inac ne budet (Altmiterea nu va fi). U las. Vlet 7184. Genar 12”. (A se vedea și Mihai Lazăr în Glasul Bucovinei - Cernăuți București, 2006, despre Nomenclatorul de obligații fiscale și politica promovată de Ștefan cel Mare în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a-i trage până nu vor sta de fată înaintea Domniei mele... oricine va hi, vlădică sau boieri, igumen sau slugă domnească, nimeni să nu cuteze a sări sau a lua, înaintea acestei cărti a Domniei mele, că de mare certare va fi de la Domnia mea acel om ce nu va asculta de cartea Domniei mele". Însuși scaunul episcopal era dania Domnitorului, actul de recompensă a supușilor Domnitorului: „m-am milostivit Domnia mea și am miluit cu acel scaun de acolo
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pentru că sfințiia sa încă are destulă dare și cheltuială. Pentru aceea nime să nu oprească ce este poclonul sfinției sale. Iar care preot va sta împotrivă, și nu-și va da polconul, precum este adetiul, bine să știe că va avea certare de la Domnia mea... Așijderea și voi pârcălabi și alți slujitori ce veți umbla acolo la acel ținut, să nu vă amestecați la gloabele și la judecățile ce sunt vlădicești, că apoi nu veți păți bine. Și nime să nu stea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
țiței, a produselor petroliere și a componentelor de amestec supuse prelucrării în rafinării - pe surse de proveniență, precum și a produselor rezultate din procesul de rafinare - pe sortimente de produse petroliere Sfera de cuprindere: Întreprinderile de rafinare a țițeiului Tiptil de certare: Cercetare statistică exhaustiva anuală Gradul de armonizare cu acquis comunitar (%): 93 Numărul de unități cercetate: 12 Principalele variabile cercetate: Producția națională de țiței; importul de țiței și produse petroliere supuse prelucrării în rafinării; stocurile la începutul și la sfârșitul anului
HOTĂRÂRE nr. 316 din 14 aprilie 2005 privind aprobarea Programului cercetărilor statistice în anul 2005 al Institutului Naţional de Statistica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167131_a_168460]
-
țiței, a produselor petroliere și a componentelor de amestec supuse prelucrării în rafinării - pe surse de proveniență, precum și a produselor rezultate din procesul de rafinare - pe sortimente de produse petroliere Sfera de cuprindere: Întreprinderile de rafinare a țițeiului Tiptil de certare: Cercetare statistică exhaustiva anuală Gradul de armonizare cu acquis comunitar (%): 93 Numărul de unități cercetate: 12 Principalele variabile cercetate: Producția națională de țiței; importul de țiței și produse petroliere supuse prelucrării în rafinării; stocurile la începutul și la sfârșitul anului
PROGRAMUL din 14 aprilie 2005 cercetărilor statistice în anul 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167343_a_168672]
-
mai sumbră și insistă mai mult asupra conflictelor și dificultăților de a trăi în acele vremuri. Totuși, regizorul filmului s-a străduit să prezinte o imagine corectă a perioadei evului mediu timpuriu, și să reflecte adevărul istoric bazându-se pe certările istorice recente. Dar filmul ridică întrebarea dacă realitatea istorică era într-adevăr atât de sumbră sau dacă. chiar în condițiile evului mediu, oameni știau să și râdă și se puteau bucura de viață, așa cum susține Scheffel Mult mai puțin uzual
Joseph Victor von Scheffel () [Corola-website/Science/304535_a_305864]
-
își permiteau, în pofida oricăror legi, să vâneze peștele din heleșteul lui Hudici „ziua și noaptea, făr de nici o siială și opreală”, să strice moara și pomii din livada boierului. Potrivit poruncii domnești din 1753, țăranii din Cordăreni trebuiau să suporte certări pe măsura faptelor lor. Totuși, Hudici, călugărit între timp, îi iartă, după ce mai făcuse același lucru și câțiva ani mai înainte. În zapisul țăranilor se spune că „apucându-ne chizaș unul pentru altul (...) de acmu înainte n-om mai face
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
-ne chizaș unul pentru altul (...) de acmu înainte n-om mai face strîcăciuni (...), iar pre care îl vom simți dintre noi mai făcînd strîcăciuni, noi să avem a-l da de grumazi la boiari ca să-i vie de hac cu certare și gloabă”; mai mult, se înțeleg și în privința boierescului, țăranii angajându-se să ajute la facerea unui iaz nou, punând păzitori dintre ei. Vorbe deșarte, pentru că „depărtîndu-se [Hudici] de la moșiile sale, iarăși s-au apucat [țăranii] de meșterșugul lor, prinzînd
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
să să răpească atuncea cum zic o samă de dascăli nu se va certa răpitorul, de vreme ce iaste un lucru care are fi turbat de dragoste; iar alții și mai mulți și mai credincioși dascăli zic, cum să să cearte cu certare ușoară, după cum va fi voia giudețului”. Tot în Pravila lui Vasile Lupu găsim printre cauzele care micșorează pedeapsa, pe lângă mânie, vârstă, somnambulism sau dragoste și beția. „De vreme ce dă învățătură pravila, de zice cum toată greșeala de are fi de mare
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]