742 matches
-
Ori s-au mutat din ceruri norii. Nu ști,să scapi,să vi, să fugi, Poate că nu...ba da...priveste-n zare! Cad fulgi. Citește mai mult FULGI DE ZAPADACad fulgi,Sunt mari și albi și sunt pufosi.Si cetinile brazilorSe rup sub greutatea lor.Cad fulgi,Si sunt și țurțuri,aici...acolo...Se lasă searaSi tot mai picura,cum pică ceara.Cad fulgiDin ce în ce mai rar și mici. Intr-un ocean de sentimenteMa las purtat pe creste
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/edi_peptan/canal [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
spre partea opusă poziției, afundându-ne în zona ferită de privirile lor. Am oprit să ne orientăm asupra locului de popas, am reperat spațiul optim, am parcat mașina și, pe un teren acoperit cu un covor gros de mușchi și cetină, ne-am aranjat cuibul de repaus și de dragoste, folosindu-ne de obiectele aduse de mine în portbagajul Octavei, care s-au dovedit a fi binevenite... ...I-am cerut voie s-o sărut cu precizarea că dacă fac o impolitețe
DRAGOSTE LA VÂRSTA A DOUA (FRAGMENT DIN NUVELĂ) de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495291407.html [Corola-blog/BlogPost/372135_a_373464]
-
grele ca piatra/din temelia casei.// Ascultați un țăran vorbind ogorului/și veți vedea cum trec cuvintele/din hrisoave în versurile eminesciene/precum ploaia în rădăcini./ Aceasta este Eternitatea ei,/gloria ei/de a fi mereu/ca frunzele pe o cetină seculară.// Patria îmi este Limba ce o vorbesc/pe care am supt-o de la mama/cu ochi blânzi/ca Miorița./ Când îmi aplec urechea de sânul pământului/aud lucrând Meșterul Manole/ce, încă, modelează țara/pe care o numim/Limba
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII by http://uzp.org.ro/ziua-limbii-romane-sarbatorita-la-malul-marii/ [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
în: Ediția nr. 2006 din 28 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Pe sub streșini de mătase unduind cărări de munte, vântul cerne ierni lăptoase peste ochii plânși de-o frunte. Supt-a-n sânul ei pribeagul călător de vise rupte, peste cetina-i, baltagul a scris doina-n doruri multe. Și-a-ndesat pe chip basmaua și privind spre zări mirată, a-nhămat pe lacrimi șaua să nu simtă cine-o poartă. Se scurgea prin lacrimi cerul din fuioru-i nins de viață, frați
NU PLÂNGE MAICĂ, ROMÂNIE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1467121449.html [Corola-blog/BlogPost/378887_a_380216]
-
creștinismul de la slavi. Obiceiurile moștenite pentru sărbătorire diferă de la o zonă la alta a Țării, dar pretutindeni au la bază sentimentul religios. În seara de Ajun, casele noastre sunt frumos decorate, cu nelipsitul Pom de Crăciun („O, brad frumos cu cetina tot verde/ Tu ești copacul credincios/ Ce frunza nu și-o pierde...”), cântat în atât de multe limbi de pe glob, își primesc colindătorii. Obiceiul împodobirii bradului de Crăciun își trage originile de la popoarele germanice. Tradiția s-a răspândit în restul
CRĂCIUNUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1482542636.html [Corola-blog/BlogPost/344817_a_346146]
-
ți pot oferi? Sunt lacrimi, Grijuri multe, Întristări! Necredința, răutate, Răzvrătiri În loc de flori! Mă primești Să vin la iesle? Nu am smirna, N-am nici bani, Dar am lacrimile-perle Insirate-n zeci de ani. Vin acum, Așa umila, Cu o cetina de brad, Cu o mică licărire, O steluța în șirag! Am lăsat pe drum, povară, Si alerg să mă închin, Unui prunc născut în iesle, Fiu de om, și Fiu de Cer. Referință Bibliografica: Mă primești? / Florina Emilia Pincotan : Confluente
MA PRIMESTI? de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1480429742.html [Corola-blog/BlogPost/372966_a_374295]
-
lacrimi adevărate, înciudat că n-am luat ca mulți (sau puțini?) „cinci-ul pentru premu” și care dădea posibilitatea beneficiarului să recite strașnic și cu baritonală intonație (la „chermeza din grădina publică” de azi) pe scena pavoazată cu ghirlande de cetină de brad, în prezența nelipsită a tablourile dragilor conducători și a plancartelor cu „traiască pmr și rpr”, tra-la-la și tra-la-la ... Al doilea moment întipărit îm memorie, care m-a apropiat într-un fel de lectură este asociat cu prima fremătare
ÎNCEPUTURILE LECTURII ŞI CUM ÎŢI VINE POFTA DE EA ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 by http://confluente.ro/Inceputurile_lecturii_si_cum_iti_vine_pofta_de_ea.html [Corola-blog/BlogPost/367214_a_368543]
-
codru, Praf de stele în culori, brăduț nins din codru, Să te-mbraci de sărbători, brăduț nins din codru. Jos la poale or să vină, brăduț nins din codru, Doar ciobanii de la stână, brăduț nins din codru, Colindând a ta cetină, brăduț nins din codru, Culegând în pumni lumină, brăduț nins din codru. Să ducă la casa lor, brăduț nins din codru, Ramuri ninse-n stea, decor, brăduț nins din codru, Miros de tămâie arsă, brăduț nins din codru, Lumânarea de pe
BRĂDUȚ NINS DIN CODRU- COLINDUL BRADULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2172 din 11 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_podaru_1481472023.html [Corola-blog/BlogPost/376135_a_377464]
-
care ni le arată și în ce măsură pune stăpânire pe noi.” (Elena Buică - Invidia și invidioșii”) „Noaptea săgeta egal fereastra și viața mea. Doar coamele dințate ale culmilor dădeau ocol lunii, din obișnuință ... Când m-am trezit patul avea miros de cetină ... Am întins mâna și am dat de un loc gol. Desculță am alergat la fereastră. Copacii nu mai sufereau. La infinit rămăseseră înnodate destrămatele vânturi ... În jur, nimeni. Toate lucrurile mă sfidau în tăcere.” Nici un ceas, nici un calendar ... (Elisabeta Iosif
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE CRONICĂ DE ELENA ADRIANA RĂDUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1399208006.html [Corola-blog/BlogPost/365950_a_367279]
-
grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. **** **** *** ... și am văzut lacrimi în ochii celor prezenți ... A consemnat, Floarea Cărbune Referință Bibliografică: 31 august-Ziua Limbii Române / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1345, Anul IV, 06 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Floarea Cărbune
31 AUGUST-ZIUA LIMBII ROMÂNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1409981170.html [Corola-blog/BlogPost/365311_a_366640]
-
în: Ediția nr. 2183 din 22 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Să vină Crăciunul, prieteni! Lud, cald, melancolic... Îl simt... ( Cai, sănii și vremi troienite ) Copil... Vis din alb anotimp... Să vină, Crăciunul, prieteni! Colinde pe uliți de sat, Verzi cetini de brad în pridvoare, Arome de timp - unicat. Să vină, Crăciunul, prieteni! ( Dulci daruri, candoare și mit ) Bunicul " certându-mă " tainic, Mustața-i zâmbind mucalit. Mi-e dor de bunica, de mama, ( De brad, turtă dulce... Mister...) Mi-e dor
SĂ VINĂ, CRĂCIUNUL! de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1482392944.html [Corola-blog/BlogPost/371608_a_372937]
-
Cuvântul liber - „Punți de Lumină”. Președintele UZPR, Doru Dinu Glăvan, a înmânat legitimații următorilor jurnaliști târgmureșeni: Nicolae Băciuț, părintele protopop Gheorghe Șincan, Răzvan Ducan, pr. Costel Neacșu, Vasile Victor Luca, Maria Alexandra Florea, Ioana Flavia Florea, Carmen Mihăescu, Nicolae Dan Cetină. Aceștia s-au adăugat „veteranilor” Mariana Cristescu (amfitrioana și inițiatoarea „Punților”), Lazăr Lădariu (redactorul-șef al cotidianului „Cuvântul Liber”), precum și mai noului venit Nicolae Balint. Tot în echipa (deja filială) Târgu-Mureș au intrat, cu această ocazie (la inițiativa Marianei Cristescu
UN PUTERNIC AVANPOST AL UZPR LA TÂRGU-MUREŞ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_roca_prezinta_un_pu_george_roca_1389166180.html [Corola-blog/BlogPost/363818_a_365147]
-
Petrescu, a cărții „România moluscă” a generalului Mircea Chelaru (Mariana Cristescu este, de altfel, și autoarea volumului „Generalul Mircea Chelaru” din seria „Destine contemporane”), prezentarea cărții „Oamenii monumentelor” și a trailer-ului filmului cu același nume, de către av. Nicolae Dan Cetină (traducătorul cărții), prelegerea „Eminescu, critic teatral” (Zeno Fodor), precum și lansarea cărții „ACEȘTI NETRBNICI CARE NE CONDUC - Interviu cu Mihai Eminescu”, piesă de teatru scrisă de Miron Manega și apărută la Editura NICO din Târgu- Mureș. Nicolae Băciuț și Miron Manega
UN PUTERNIC AVANPOST AL UZPR LA TÂRGU-MUREŞ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_roca_prezinta_un_pu_george_roca_1389166180.html [Corola-blog/BlogPost/363818_a_365147]
-
și s-au războit feți - frumoși cu zmei fioroși. Între timp, câțiva oșteni urmăriră un cerb pe care îl săgetară. Aprinseră un foc mare și-l puseră la proțap. Se ospătară pe îndelete și într-un târziu se culcară pe cetina de brad și dormiră până ce zorile se revărsară peste muchia masivului muntos. La trezire, Căpitanul Arnăutu nu dădea semne de grabă și le zise cu blândețe: - Voinicii mei, deseară înnoptăm pe culmea de sus dintre cele două stânci ce stau
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1421825040.html [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
casele mirosind a curățenie, spre a fi cântat în noaptea plină de splendoare, premergătoare Crăciunului, a nașterii pruncului Iisus, sunt simbolurile științei și ale bogăției. Știința, că bradul este pomul vieții, iar bogăția, că este arborele fertilizator. Verdele perpetuu: Verde cetină de brad / noi vă colindăm cu drag / de cu seara gospodari / să trăiți voi oameni mari, a dat mereu liniștire sufletului și încrederea într-o viață viitoare. În vârful bradului împodobit creștinii au așezat steaua, ca simbol a împlinirii luminii
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1418284594.html [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
fost frumoasă și-ți spuneau divină. În cântec, poeții nu te-au întrecut. La baluri de cristal ai fost regină. Prinți, de peste mări, la ușă ți-au bătut. Râdeau în soare sânii tăi carpatici. În părul tău se alintau, în cetini, brazii. Căta și cerul ochii tăi simpatici, În poala ta, se odihneau, sleiți, nomazii. Izvoarele curgeau în veselie, Pitrocind, în iazuri, chipul tău blajin Și pâinea caldă miresma-n câmpie, Strugurii, pe dealuri, lăcrimau în vin. Te prindeau în horă
NIMENI NU TE MAI VREA ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Nimeni_nu_te_mai_vrea_george_safir_1385268841.html [Corola-blog/BlogPost/363644_a_364973]
-
tălpășița abătut, sperând la vremuri mai bune. Poate, poate pe cincisprezece ale lunii următoare, la plata unei noi rate, o să-l lovească norocul. Timpul trece implacabil, pășește tiptil sau în salturi și la orizont apare sfios decembrie, cu miros de cetină, cu farmecul irezistibil al colindelor și bucuria încărcată de semnificații ale cadourilor. Din nou, Ștefan se îndreaptă spre bancă și, deși este iarnă și un ger odios cade din văzduhul străveziu, gândul întâlnirii cu “enigmatica” îl încălzește la propriu. Deja
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1456255738.html [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
din 04 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Zări nesfârșite scăldate-n albastru Cu raze de gheață de vremuri rănite Mușcând nemilos din trupuri golite Învăluie-n taină un suflet sihastru. Mă-mbăt de priveliști arse de dor Și coruri de cetini bătute de vânt Privirile-mi scald în bătrânul pamânt Lutul lui m-a născut, tot în el o să mor. Sunt ruptă din munții acestui meleag Din piatră mi-e țara și piatră sunt eu Am cerul pe umeri și sus
RĂDĂCINI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 by http://confluente.ro/Radacini.html [Corola-blog/BlogPost/367072_a_368401]
-
românilor și „La multi ani!” pentru Nedeia Mocănească. Suntem impresionați de talentul, pasiunea, maturitatea și dăruirea cu care au fost interpretate cântecele, de ritmicitatea și vitalitatea dansurilor, de bogăția costumelor care s-au succedat în fața noastră, pe scena împodobită cu cetină, în aer iber, la poalele muntelui. Pentru a crea o atmosferă tipic țărănească organizatorii au amenajat în spațiul de la Valea Zânelor staule cu oi și o expoziție cu obiecte specifice vieții păstorești. Cu toate acestea, simțim nevoia de a urca
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1437330296.html [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
Satului “, “Geamănul din oglindă “, “Inelul de iarbă “ și ” Un ocean de deșert “. Romane ce descriu răul și crima ridicată la nivelul politicii de stat în timpul ciumei roșii. Despre aceste cărți vor vorbi: Mariana Cristescu, Nicolae Băciuț, Lazăr Lădariu, Nicolae Dan Cetină, prof..Dimitrie Poptămaș, prof. univ.dr.Cornel Sigmirean, prof.dr.Valentin Marica și autorii. În continuare dr.Mihai Tîrnoveanu prezintă proiectul”Români pentru români “. Va fi prezent și scriitorul australian, stabilit la Sydney, de origine română, George Roca, cu volumul „Poeme cifrate
LA PUNȚI DE LUMINĂ DIN TÂRGU MUREȘ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1442861455.html [Corola-blog/BlogPost/373780_a_375109]
-
pe tărâmul poeziei. Și astfel, din plânsul lui Ovidius și din sarea mării, Muzele l-au întrupat pe Eminescu. Și i-au dăruit meșteșugul lui Ossian și dorul după mare. Eminescu iubește “codrul des”, "lacul...albastru", “teiul sfânt”, “umbra de cetini”, dar nu își poate imagina propriul sfârșit decât lângă mare. Aceasta pentru că în adâncul inimii, în cea mai ascunsă încăpere a sufletului său, este scris că Muzele i-au hotărât soarta chiar pe malul mării. La Pontus Euxinus, ele au
SUB CERUL MĂRII, LA PONTUL EUXIN de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/corina_diamanta_lupu_1452793296.html [Corola-blog/BlogPost/380424_a_381753]
-
de joacă-n zăpadă. Dar după o vreme-i încearcă fiori, Lăsând fericirea în ochi să se vadă. Hoinar voi veni, pe poclada cea albă S-aștern un omagiu de cântec și flori, Iar ție la gât, să-ți fac cetina salbă Și-o ninge-o zăpada ce cade din nori. Bujorii-n obraji n-or mai fi de la geruri, Ci arșiță pusă de-ai inimii sori. Simțirea îi mută în largele ceruri, Iar joaca ridică iubirea la nori. *** Ciclul "Iarna
ZĂPADA MEA IŢI STĂ LA DISPOZIŢIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1422772470.html [Corola-blog/BlogPost/376115_a_377444]
-
care ni le arată și în ce măsură pune stăpânire pe noi.” (Elena Buică - Invidia și invidioșii”) „Noaptea săgeta egal fereastra și viața mea. Doar coamele dințate ale culmilor dădeau ocol lunii, din obișnuință... Când m-am trezit patul avea miros de cetină... Am întins mâna și am dat de un loc gol. Desculță am alergat la fereastră. Copacii nu mai sufereau. La infinit rămăseseră înnodate destrămatele vânturi... În jur, nimeni. Toate lucrurile mă sfidau în tăcere. Nici un ceas, nici un calendar”... (Elisabeta Iosif
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_1400082362.html [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
și Pământ, Cântarea îngerilor, ce vestesc Lumina Lumii, se răsfrânge în colind ca o revărsare de har ce inundă întreg Universul. Freamătul din preajma Crăciunului, vremea colindelor, pregătirea bradului, animația de pe ulițele satului, glasurile vesele ale copiilor, mirosul cozonacilor și a cetinei de brad oferă inimii cele mai deosebite emoții ce-i înalță trăirile până la Cer. Uneori ningea feeric, neaua cu scânteieri argintii sporind atmosfera de sărbătoare întru iubire divină. Valoarea spirituală a Crăciunului este singura care contează în aceste zile. Crăciunul
IERNILE COPILĂRIEI MELE...PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1418134337.html [Corola-blog/BlogPost/375738_a_377067]
-
grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. II Patria îmi este Limba ce o vorbesc pe care am supto de la mama cu ochii blânzi ca Miorița. Când îmi aplec urechea de sânul pământului aud lucrînd Meșterul Manole ce, încă, modelează țara pe care o numim Limba
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_poem_de_al_florin_tene_1383900826.html [Corola-blog/BlogPost/342073_a_343402]