289 matches
-
pesma, Krusevac, 1997, Cetiri ptice prevrnute u letu, 2003; Petre Stoica, Kutja za zmijama, Krusevac, 1971; Lucian Blaga, Nebeski dodir, Belgrad, 1975, Sveta ptica, Belgrad, 1995, Natpis na jednom izvoru, Belgrad, 1996, Sto pesama, ed. bilingvă, Belgrad, 1996; Patru poeți - Cetiri pesnika (Arghezi, Bacovia, Barbu, Blaga), ed. bilingvă, pref. Mircea Tomuș, 1978; Antologija savremene rumunske poezije, Saraievo, 1978; G. Bacovia, Olovo, Saraievo, 1979; Geo Bogza, Zasto ne zatvaras usta, Nis, 1981, Eseji, Belgrad, 1986, Zasto pisem?, 1986; Ioan Flora, Terapija rada
PUSLOJIĆ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289071_a_290400]
-
ajunge titularul cursului de estetică literară la Universitatea din Cluj. Ca urmare a dorinței testamentare, a fost înmormântat la Iași. Profesor prin vocație, P. a alcătuit manuale de logică și de psihologie, în colaborare cu Miron Pompiliu - o Carte de cetire (I-III, 1897), iar cu C. Meissner - manuale de germană. A colaborat, între altele, la „Familia”, unde a și debutat în 1878 cu versuri, „Amicul familiei”, „Revista nouă”, „Telegraful român”, „Foaia diecezană”, „Viața românească”, „Transilvania” ș.a. Deși atras timpuriu de
PAUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288719_a_290048]
-
a vieții bisericești din Bucovina, M.-A. a considerat activitatea culturală o prioritate, interesat să mențină, prin ea, conștiința națională a românilor bucovineni. Scrie și editează manuale mult folosite în școlile sătești (Elementariu spre întrebuințare în școalele poporene, Carte de cetire sau Legendariu românesc ș.a.), dă numeroase cărți de cult (în limbile română și germană), înființează o tipografie, inițiază o revistă pentru preoți („Candela”, 1882) și sprijină editarea de calendare. A fost vicepreședinte și membru de onoare al Societății pentru cultura
MORARIU-ANDRIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288243_a_289572]
-
joc al întoarcerii”, toate zbaterile individuale rămân fără rost. Dezolarea invadează astfel vitalismul oniric, imprimându-i oboseala nesfârșitelor întrupări. Descurajarea și chiar refuzul de a relua revenirile dinainte prevăzute ale ființei nimeni nu le-a cântat mai zguduitor ca B. (Cetire în palmă, Tăgăduiri). „Tristețea metafizică” traversează un stadiu anxios (În marea trecere) și apoi chinuitor (Lauda somnului), spre o resemnare înțeleaptă. Ecoul ei îl aduc versurile culegerii următoare, La cumpăna apelor, care, cum sugerează titlul, fixează pragul de unde evenimentele vieții
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
apărut pentru prima oară în revista „România viitoare” (1850), la Paris. În „precuvântarea” care îl însoțește, Bălcescu pretinde că ar fi descoperit poemul, scris pe la 1830, la un schit, iar autorul ar fi fost „un călugăr hrănit în singurătate de cetirea Bibliei și a Psalmilor lui David”. Sibilinicele destăinuiri sunt, evident, o mistificare literară, în spirit romantic. În 1855, la trei ani după moartea lui Bălcescu, căruia îi aparține versiunea tipărită la Paris, este publicată în „România literară” a lui V.
CANTAREA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286071_a_287400]
-
lui Dinicu Golescu. Plănuia, la 1817, o „Gazetă românească”, dar abia din 1821, în mai multe serii, scoate „Bibliotecă românească”, prima revistă de literatură în limba română. Întocmește calendare și, în 1826, un manual, Povățuitorul tinerimei către adevărata și dreapta cetire, pe care, din motive de popularitate, îl atribuie lui Gh. Lazăr. În 1834 se stabilește în București, unde primește conducerea Tipografiei Statului. Editează ziarul „Cantor de avis și comers” (1837-1855), devenit, în 1843, „Vestitorul românesc”, și buletinul oficial al Țării
CARCALECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286103_a_287432]
-
sa de după 1834 e aproape lipsită de interes. Ușurința cu care dădea știri neverificate, exagerându-le, a intrat în domeniul anecdotei. Numele lui C. rămâne însă legat de începuturile presei în limba română. SCRIERI: Povățuitorul tinerimei către adevărata și dreapta cetire, Buda, 1826. Repere bibliografice: Iorga, Ist. presei, 34-36, 43-53, 62-63; Tomescu, Calendarele, 71-74, 117-119; C. A. Stoide, Din legăturile lui Zaharia Carcalechi cu Iașii (1817-1834), „Studia bibliologica”, 1969, 303-332; Pervain, Studii, 211-236; Onisifor Ghibu, Din istoria literaturii didactice românești, îngr
CARCALECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286103_a_287432]
-
fac ce vrei... Vin să-ți arăt cum să te piepteni ca mine, cu valuri, ca să nu se mai strice pieptănătura, îți ajut la horbotă, la bluză... Dacă-i așa de frumos, tare te rog să-mi cetești și mie... Cetirea aceasta a început s-o facă Tudorița în zilele lui mai, când și la îngrămădirea aceea de case ajungeau miresmele pământului umed. Soarele avea o lumină deosebită și intra și pe ușă și pe ferestre în odăița strâmtă în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
duce cu toții! Așa îmi vorbi Niță Lepădatu într-un amurg de vară; și după ce aflai despre toți oamenii de altădată, și despre moșnegi, și despre călugăriță și despre alții, care sălășluiseră odinioară la bordeie, m-am culcat mulțămit, ca după cetirea istoriilor în care se arată sfârșitul tuturor - ș-a celor buni, ș-a celor răi; și, ca și după cetirea unei asemenea istorii frumoase, n-am putut să dorm multă vreme; iar umbrele trecutului se amestecau în mireasma fânului din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și despre moșnegi, și despre călugăriță și despre alții, care sălășluiseră odinioară la bordeie, m-am culcat mulțămit, ca după cetirea istoriilor în care se arată sfârșitul tuturor - ș-a celor buni, ș-a celor răi; și, ca și după cetirea unei asemenea istorii frumoase, n-am putut să dorm multă vreme; iar umbrele trecutului se amestecau în mireasma fânului din care îmi făcusem căpătăi. Bordeienii, 1912 Bordeienii a fost publicată mai întâi în Viața românească, nr. 3-4 din martie-aprilie 1911
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
vede, din ce-am cercetat, că șahzadè a fost străjer neclintit al hotarelor împărătești. Toți se supun amenințării lui șahzadè și mărturisesc dorință de pace, ca să nu supere cu nimic bunul plac al strălucirii tale. Iată. Arun caligraful a dat cetire cărților de la Persia, și de la Industan, și de la Egipet. Somilan a rămas ca o stană pe covorul lui. Allah îi trimitea pedeapsă cumplită, căci porunca sa pricinuise jertfa unui nevinovat și acel nevinovat era copilul său. Și-a stăpânit geamătul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
din dreapta sa. A poruncit negrului care s-a arătat sub perdeaua de catifea să cheme pe Selim-Hafiz. Bătrânul tâlcuitor al legii Prorocului a ascultat mărturisirea domnului meu. A luat în mânile-i cu unghii cârligate cărțile aflate. S-a cufundat în cetirea lor. După cetirea lor a oftat și a tăcut. Ce spui tu, Selim-Hafiz? a întrebat împăratul. Selim-Hafiz n-avea nimic de spus. Totuși trebuia să spuie ceva, căci asta era slujba lui. Mai bine ar fi fost să fie întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
poruncit negrului care s-a arătat sub perdeaua de catifea să cheme pe Selim-Hafiz. Bătrânul tâlcuitor al legii Prorocului a ascultat mărturisirea domnului meu. A luat în mânile-i cu unghii cârligate cărțile aflate. S-a cufundat în cetirea lor. După cetirea lor a oftat și a tăcut. Ce spui tu, Selim-Hafiz? a întrebat împăratul. Selim-Hafiz n-avea nimic de spus. Totuși trebuia să spuie ceva, căci asta era slujba lui. Mai bine ar fi fost să fie întrebat înainte de fapta cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de băieți?! De pe acum începuse să mă apese o grijă la care nici nu mă gândisem până atunci! Toată vara mă meditase tata, meditație cu patimi, și le-am îndurat pe toate, numai din ambiția de a fi licean! Dictare, cetire, povestire și analiză gramaticală, și aritmetică cu geometrie ― vai de măiculița mea! Mâncam bătaie în fiecare zi! Dacă nu puneam o virgulă unde trebuia, era prăpăd! Iar cu câteva zile înainte de examenul de admitere, am scris vorba "parcă" fără apostrof
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
își continuau vorba, eram convins că spun: "Ăsta a reușit la liceu! A intrat la "Lazăr"! Vezi ce frumoasă uniformă are?" Iar celălalt completa: "Și șapca... și ghiozdanul!" Da, da!" Numai cărți nu aveam încă! În ghiozdan aruncasem cu necaz "Cetirea d'a patra" și un caiet gros, botezat "de notițe"! Ni se spusese la deschidere c-o să ne dea lista azi sau mâine. Am ajuns la liceu la ora 8 fără un sfert. În curtea mare erau strânși o sumedenie
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ȘCOLAR AL INSPECTORATULUI IAȘI ȘI VASLUI N-o 6 Domnule Director, Prin înaltul decret domnesc 2037, din 30 decemvrie anul expirat, Măria Sa Domnitorul au aprobat introducerea în mod obligatoriu a următoarelor cărți didactice în școalele primare: 1. Metoda nouă de cetire de Creangă ș. a. p. clasa întîia 2. Cartea de cetire de o asociație de învățători vol I p. cl. II 3. Idem " " " " II " III 4. Idem " " " " III " IV 5. Gramatica română partea etimologică și sintactică de Manliu (în locul cărții citate
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Director, Prin înaltul decret domnesc 2037, din 30 decemvrie anul expirat, Măria Sa Domnitorul au aprobat introducerea în mod obligatoriu a următoarelor cărți didactice în școalele primare: 1. Metoda nouă de cetire de Creangă ș. a. p. clasa întîia 2. Cartea de cetire de o asociație de învățători vol I p. cl. II 3. Idem " " " " II " III 4. Idem " " " " III " IV 5. Gramatica română partea etimologică și sintactică de Manliu (în locul cărții citate sub N-o 1 se poate admite însă și abecedarul
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
III 4. Idem " " " " III " IV 5. Gramatica română partea etimologică și sintactică de Manliu (în locul cărții citate sub N-o 1 se poate admite însă și abecedarul de B. Constantinescu; În locul celor de sub N-o 2, 3, 4, Cartea de cetire de Creangă ș. a. ) Revizor școlar, M. Eminescu 108 [ȘCOLILE PRIMARE DIN JUDEȚUL IAȘI] ROMÎNIA REVIZORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI IAȘI ȘI VASLUI N-o 10 1876 ianuarie 21 Domnule Director, Prin înaltul decret domnesc 2037, din 30 decembrie anul expirat, Măria sa
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
IAȘI ȘI VASLUI N-o 10 1876 ianuarie 21 Domnule Director, Prin înaltul decret domnesc 2037, din 30 decembrie anul expirat, Măria sa Domnitorul au aprobat introducerea în mod obligatoriu a următoarelor cărți didactice în școlile primare: 1. Metoda nouă de cetire de Creangă ș. a. p. cl. I 2. Carte de cetire de o asociație de învățători, vol. I, p. cl. II 3. Idem 4. Idem 5. Gramatica română de Manliu (în locul cărții de la nr. 1 se poate admite și abecedarul de
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Director, Prin înaltul decret domnesc 2037, din 30 decembrie anul expirat, Măria sa Domnitorul au aprobat introducerea în mod obligatoriu a următoarelor cărți didactice în școlile primare: 1. Metoda nouă de cetire de Creangă ș. a. p. cl. I 2. Carte de cetire de o asociație de învățători, vol. I, p. cl. II 3. Idem 4. Idem 5. Gramatica română de Manliu (în locul cărții de la nr. 1 se poate admite și abecedarul de d-l B. Constantinescu, iar în locul celor de sub 2, 3
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
de învățători, vol. I, p. cl. II 3. Idem 4. Idem 5. Gramatica română de Manliu (în locul cărții de la nr. 1 se poate admite și abecedarul de d-l B. Constantinescu, iar în locul celor de sub 2, 3, 4, cartea de cetire de Creangă ș. a. ). Vă comunic această dispoziție cu invitare de a îngriji neîntîrziat de introducerea acestor cărți în școala ce dirigeați. Revizor școlar M. Eminescu {EminescuOpXVI 147} {EminescuOpXVI 148} {EminescuOpXVI 149} 117 [PETRE P. CARP] ROMÎNIA INSPETORATUL ȘCOLAR Iași, în
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
nu numai că învață cu dezgust și foarte cu greu a citi și a scrie, apoi ceea ce învață într-un semestru sunt în stare să uite într-o lună. Și, din nefericire, nu se predau la noi numai scrierea și cetirea astfel, ci toate obiectele. O privire numai în manualele noastre scolastice ne va încredința că elevii trebuie să fi învățînd ca în somnabulism, că nu știu nici ce scriu, nici ce citesc. Abia când vrâsta li trezește mintea, li se
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Lectura în clasele superioare merse bine, metodul insonărei e foarte bine aplicat în clasa I. Cunoștințele gramaticale par preste tot sigure. Se vor introduce în semestrul viitor următoarele cărți: Clasa I Metoada nouă de Creangă " a II-a Cartea de cetire editată de Socec, vol. I " a III-a Cartea de cetire editată de Socec, vol. II " a IV-a Cartea de cetire editată de Socec, vol. III {EminescuOpXVI 437} {EminescuOpXVI 438} {EminescuOpXVI 439} {EminescuOpXVI 440} [PROCES-VERBAL DE INSPECȚIE. ȘCOALA ANDRIEȘENII
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
aplicat în clasa I. Cunoștințele gramaticale par preste tot sigure. Se vor introduce în semestrul viitor următoarele cărți: Clasa I Metoada nouă de Creangă " a II-a Cartea de cetire editată de Socec, vol. I " a III-a Cartea de cetire editată de Socec, vol. II " a IV-a Cartea de cetire editată de Socec, vol. III {EminescuOpXVI 437} {EminescuOpXVI 438} {EminescuOpXVI 439} {EminescuOpXVI 440} [PROCES-VERBAL DE INSPECȚIE. ȘCOALA ANDRIEȘENII] [29 noiembrie 1875] Inspectând astăzi școala din cotuna Andrieșenii, am găsit
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
vor introduce în semestrul viitor următoarele cărți: Clasa I Metoada nouă de Creangă " a II-a Cartea de cetire editată de Socec, vol. I " a III-a Cartea de cetire editată de Socec, vol. II " a IV-a Cartea de cetire editată de Socec, vol. III {EminescuOpXVI 437} {EminescuOpXVI 438} {EminescuOpXVI 439} {EminescuOpXVI 440} [PROCES-VERBAL DE INSPECȚIE. ȘCOALA ANDRIEȘENII] [29 noiembrie 1875] Inspectând astăzi școala din cotuna Andrieșenii, am găsit-o închisă din cauza lipsei de lemne. După ce s-au făcut focul
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]