259 matches
-
Basarabi (în slavonă), în Molitvenic, 1635; reed. în Pravila mică, 1640; reed. și tr. în BRV, I, 109, IV, 181, tr. în LRV, II, 272-273; Predoslovie (în slavonă), în Molitvenic, Câmpulung, 1635; reed. și tr. în BRV, IV, 182-187; Predoslovie cetitorului (în slavonă), în Evanghelie învățătoare, Govora, 1642; reed. în BRV, I, 120-123; La prealuminata stemă a prealuminatei case a măriilor lor domnilor Basarabi (în slavonă), în Antologhion, Câmpulung, 1643; tr. în LRV, II, 274; Predoslovie arătând cuprinsul și închinând cartea Domnului
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
nostru - este un eveniment important în istoria culturii române, datorită valorii lingvistice și literare a textului, dar și conținutului prefețelor. Prima, semnată de Simion Ștefan, demonstrează necesitatea răspândirii învățăturilor evanghelice și, prin urmare, a traducerii lor. A doua, Predoslovie cătră cetitori, nesemnată, se referă la traducători și la modul lor de lucru, care constă în tălmăcirea directă a originalului grecesc, dar și în urmărirea simultană a versiunilor slavonă și latină. Alte precizări, precum necesitatea exprimării unitare (în urma constatării diferențelor dialectale) prin
NOUL TESTAMENT DE LA BALGRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288486_a_289815]
-
, revista apărută la București, ca lunar, la 15 aprilie și la 15 mai 1926. În articolul-program, Catre cetitori, se afirma că publicația va părăsi „sentimentalismul rural”, orientându-se către valorile civilizației urbane. În consonanta cu acest program, se publică un eseu al lui Ștefan Zeletin, Agonia tradiționalismului rural în cultura română, precum și Neoliberalismul de Dumitru Drăghicescu. Semnează versuri
PASUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288711_a_290040]
-
sau Catavasier). Mărturisește însă că a început să se gândească și la altceva, la „câte o carte din cele politicești”, ca să-și umple timpul și să-și câștige existența. Cântărindu-și atent talentul, dar și pentru că știa aproape tot despre „cetitorul” mediu, în grațiile căruia era interesat să intre, P. își asumă rolul de receptacul al gusturilor literare și muzicale întâlnite în lumea urbană periferică, măruntă. Pentru „prenumeranții” lui, care se delectau citind un anume tip de literatură, se trudea să
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
un citat din introducerea lui Sextil Pușcariu la capodopera sa, Limba română. Privire generală: Omul de știință nu trădează bucuros dorințele care l-au ispitit și Îndoielile care l-au neliniștit la zămislirea unei opere. De aceea, prezentându-și cartea cetitorului, ține să-l lămurească, de obicei, numai asupra țelurilor urmate și a metodei Întrebuințate. Totuși, oricât ar căuta un autor să păstreze o obiectivitate absolută, ceva din sufletul lui străbate totdeauna opera de la un cap la altul (apud Vulpe, 2002
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
„CETITOR DEPARAZITEAZĂ-ȚI CREIERUL!”, publicație apărută la Craiova în martie 1990 (un număr). Editat de Facultatea de Filologie, periodicul, subintitulat „Revistă bilunară nouăzecistă”, este coordonat de un comitet alcătuit din Ion Buzerea, Sabin Gherman și Marin Alexandru Ioan. Pentru redactori, „cultura
„CETITOR DEPARAZITEAZA-ŢI CREIERUL!”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285136_a_286465]
-
ocrotiri și îmbunătățiri cu care vor voi sau se vor sili a dota această provincie abandonată ca odinioară Basarabia tuturor intemperiilor politice"1674. Cu o altă ocazie, redacția publicației făcea precizarea că "pentru a preveni în mod cinstit pe publicul cetitor, pe abonații noștri (...) ne vedem siliți a reveni și a face în mod solemn următoarele declarațiuni: 1) Ziarul Constanța, foaie a intereselor locale, nu are nicio culoare politică, și nici nu are rațiune de a avea, aci în Dobrogea. Constanța
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și cum amuțesc Micile sirene. Se țesea o prietenie misterioasă, suspendată din timp și de timp. Cum câteva zile a citit două Go Westuri de-ale noastre: „Mihaela, don’t Go West, Go Ahead!”... avusesem inima strânsă. Era primul nostru cetitor. Cel mai greu cu putință. Au fost câteva experiențe care, luate pe rând, cum ți-am spus, m-au dus țintă spre beci. Adăpostul pentru femei bătute. Un castel mic, lăsat moștenire, pentru prostituatele retrase, de către o curtezană mai norocoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
din România. Ceilalți sunt „în rândul lumii”. Fără slujbă și cu reputație „proastă” înseamnă și fără casă și mașină, fără carte de credit care să nu îți răspundă : „We are sorry, this card is not in use anymore”. Iată, dragă cetitorule, cum televiziunea incrementează scepticismul și tulbură pacea celestă din lumea academică. 10 decembrie În 9 decembrie 2003, pe CNN emisiunea lui Larry King este consacrată unui dialog la Casa Albă cu Laura Bush. Dialogul putea să fie făcut la fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
cărți faimoase al cărei autor este Herbert Marcuse. Universitatea Central-Europeană. Filosofie pentru copii. Centrul Național de Cercetări Științifice. Cântec de discotecă. Aluzie la dictonul empiriștilor englezi: „Nimic nu este în intelect ceea ce n-a fost mai întâi în simțuri”. Pentru cetitorii tineri: pe atunci, toate locurile cu pricina din Europa erau state în sens tradițional și est-europenii aveau nevoie de vize ca să treacă de colo-colo. Viza e o ștampilă pe pașaport (dacă trăiești într-un stat care ți-l dă). Ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de-afară, Traian a istorisit și el cum petrecuse cu bolnavul. Badea Toma, om mai vechi, era de părere că asemenea năluciri de friguri trec. Încuviința părerea asta și nana Floarea, numaicât ea socotea că să aducă un preot bătrân, cetitor cu har. Ea vedea în suferința aceea năprasnică a lui Culi un ochi de urs. Îi zicea așa, ochi de urs, ca să nu-i spuie altfel - cruce de aur în casă! La urmă, nana Floarea s-a bucurat de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Erau subțiri, sunau discret. Un artist persan zugrăvise pe ele miniaturi - scene vioaie în colori stânse. Erau o capcană pentru un mușteriu cărunt. Le-am petrecut printre degete, zâmbind; autorul lor ținuse să ilustreze anume povești din Halima, pe care cetitorii europeni nu le găsesc în edițiile traducerilor curente. Pozițiile și pozele cele mai licențioase cu putință erau alese ca să amuze sau barbari tineri, sau civilizați obosiți. Eram barbar, fără să fiu tânăr. Eram european, fără să fiu obosit. Neguțătorul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
toată fața, părul îți stă zbârlit, tenul tău are pori nenumărați, pe care seara îi mai camuflezi tu cumva, dar acum... Și e al dracului de frig în camera asta. Hai, femeie, distracția s-a terminat. M-ai uitat, iubit cetitor? Sânt eu, naratorul. E drept că nu mi-am mai scos căpșorul gingaș la vedere, dar asta fiindcă am avut cu totul altă treabă. Eu sânt cel care se lăfăie acum călare pe oul de pe masă, ca și când ar vrea să
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cultura ținutului numit Banat?" Și iacătă răspunsul pe care îl reiau în rubrica de față ca să știe lumea largă ce anume discută între ei niște inși din provincie, adică niște provinciali, cum (ni) se (mai) spune pe drept cuvânt. * "Dragi cetitori bănățeni și de alte felurite feluri, mult mă îngrijesc ca să fie bine, adică să scriu despre istorie și tradiții pe înțeles, pe măsura lipsei dumneavoastră de timp și de alte nenumărate griji pe care viața are grijă să vi le
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
lui Vinea seamănă, în destule privințe, celei a altor adepți interbelici ai „morții romanului”: N. Davidescu, Andrei Braniște, Ovid Densusianu sau, mai tîrziu, Eugen Ionescu. Autorul încearcă să-și motiveze opinia cu argumente ținînd de psihologia creației și a receptării: „Cetitor docil, atent și răbduriu se găsește cu greu în zilele cînd femeile și adolescenții sînt luați la munca de ghișeu și atelier. Literat cu răgazuri îndelungi pentru o muncă arhitectonică nu se zărește. În străinătate romanul a rămas un obicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
romanul, ca în vremurile mari, face loc teatrului”. Concizia „romanelor” liliputane ale lui Quint din Décheances aimables va fi elogiată și în Contimporanul, nr. 50-51, noiembrie 1924, nu fără o ironie la adresa epocii în care, „după Thibaudet, sînt foarte mulți cetitori de romane”. Poezia-chintesență a literaturii e ilustrată și prin exemplul lui Ramon Gomez de la Serna: „Ramon Gomez de la Serna a publicat un întreg volum: Greguerias, cu extracte poetice pe care n-a vrut să le dezvolte mai mult. Operația s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ale lui Ion Vinea, cronicile sale la expoziții de Marcel Iancu și M.H. Maxy, profesiunile de credință abstracționiste culminează cu prologul avangardist din apelul (nesemnat) „Pentru contimporani“ (nr. 34, 10 martie 1923). Ulterior, în nr. 37-38, un text intitulat „Pentru cetitori și scriitori“ anunța și mai apăsat schimbarea profilului revistei: „ne-am asigurat colaborarea efectivă și inedită a scriitorilor și artiștilor conducători ai mișcării noi din întreaga Europă...” Repertorierea virtualilor colaboratori din Franța, Italia, Germania, Ungaria, Olanda, Suedia se încheie printr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în decursul veacurilor”, cu texte de Margueritte Crissay sau Cassanova, care „vor duce tirajul nostru la 2.000 de exemplare” (publicația avea doar cîteva sute). Cu o precizare semnificativă: „În celelalte, vom continua, ca și pînă acum, să ne izgonim cetitorii”. Inutil să mai menționăm faptul că acel număr nu a mai apărut, ca de altfel și anunțatul volum de versuri al lui Ion Vinea, Moartea de cristal, despre care în nr. 63 aflăm că „un tiraj special va fi tras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
artistă. „Cu inima’n cap“ (nr. 63, noiembrie 1925, datată însă 1920) începe cu o violentă denudare a convenției narative și cu aparte-uri „explicative” adresate cititorului, ca în proza textualistă: „Iar Laurențiu se gîndia la Diana: - și sfătuim pe cetitor să sară pasajul acesta cu italice, incoherent în aparență și a cărui explicație o va găsi în povestirea ce-l urmează”. Gîndurile lui Laurențiu sînt reproduse, într-adevăr, cu italice, în secvențe lirice autonome; fiecare dintre ele e șarjată, caricaturizînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
elită ar avea ca misiune promovarea artei moderne autohtone în Occident (și viceversa), recunoașterea ei internațională și depășirea ingratei condiții imitative (prin intrarea în rîndul „creatorilor”, al exportatorilor de forme și idei). Același entuziasm se regăsește și în nota „Pentru cetitori și scriitori“: „Avem satisfacția de a anunța cetitorilor noștri că ne-am asigurat colaborarea efectivă și inedită a scriitorilor și artiștilor conducători ai mișcării noi din întreaga Europă. (...) De la Paris, Paul Dermée, directorul considerabilei reviste L’Ésprit nouveau, și poeta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
autohtone în Occident (și viceversa), recunoașterea ei internațională și depășirea ingratei condiții imitative (prin intrarea în rîndul „creatorilor”, al exportatorilor de forme și idei). Același entuziasm se regăsește și în nota „Pentru cetitori și scriitori“: „Avem satisfacția de a anunța cetitorilor noștri că ne-am asigurat colaborarea efectivă și inedită a scriitorilor și artiștilor conducători ai mișcării noi din întreaga Europă. (...) De la Paris, Paul Dermée, directorul considerabilei reviste L’Ésprit nouveau, și poeta Céline Arnauld ne-au trimis colaborarea lor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a format în ambianța pariziană a anilor 1909-1910. Autor independent, rămas, către sfîrșitul anilor ’20, aproape izolat, va evolua în anii ’30 către forme mai moderate de lirism. Încă din declarația de intenții din nr. 37-38, 7 aprilie 1923 („Pentru cetitori și scriitori“), în care își exprima satisfacția de a fi obținut colaborarea a numeroși importanți artiști ai avangardei europene, Ion Vinea anunța că: „Vom primi cronici, articole critice și literare, desene, clișee, gravuri inedite (...) de la grupul scriitorilor unguri refugiați la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
invocînd exemplul chiar al celor două volume de la „Saggitaire Krà”: „Antologia «Nouei poezii franceze» de la Sagittaire? Dar cetiți prefața așa de plină de rezerve și de bun-simț, criteriul care vrea să urmărească reconstituirea «spiritului modern» în lirica franceză («dacă un cetitor ne-ar întreba de ce nu este modern cutare poem, am tăcea chitic»), cercetați apoi autorii cari pornesc de la Aloysius Bertrand și Baudelaire și, cu toate că se ridică împotriva simboliștilor, să prenumere pe Francis Jammes și pe Laforgue (...) și apoi atîția fanteziști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
spațiu și timp, cât infinit! Dac-aș putea și eu să mă pierd în infinitatea sufletului meu pîn-în aceea fază a emanațiunii lui care se numește epoca lui Alexandru cel Bun de esemplu... și cu toate acestea. Cu drept cuvânt cetitorul va fi clătit din cap și va fi întrebat? prin mintea cărui muritor treceau acestea idei? Esistența ideală a acestor reflecțiuni avea de izvor de emanațiune un cap cu plete de o sălbătăcită neregularitate, înfundat într-o căciulă de miel
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
avangardei aflată În permanentă căutare a ineditului, a unui obsedant „pămînt virgin” ca emblemă a inovației absolute sînt și pentru Voronca teme constante ale reflecției. Glosase pe marginea lor Încă În manifestul din 75 H.P., al cărui prim imperativ era: „Cetitor deparazitează-ți creierul”; iar „deparazitarea” Însemna radicala punere În chestiune a tuturor achizițiilor trecutului, În intimă relație cu promovarea noului; creație și invenție opuse imitației sterile a convențiilor (cu implicații mai generale, ținînd de o estetică antimimetică), distanțare de „gramatică
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]