260 matches
-
fără trudita și așa de utila bibliografie a scrisului meu de d. Barbu Theodorescu, însumi le-aș fi putut descoperi, uneori, numai cu greu -, le știe toată lumea. Abia acum îmi dau samă îndeajuns că, departe de a fi cunoscute obișnuitului cetitor cult, care vrea să afle istoria neamului său, nici erudiții nu le pot da de urmă”. Partea rezistentă a scrierilor lui T., la care au făcut apel cei ce au scris despre N. Iorga și care va rămâne extrem de utilă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290161_a_291490]
-
de altfel, chiar din prefață, unde prozatorul își mărturisește intenția romanțării "documentului" (procedeu recurent în toată literatura sa): "Paginile ce urmează sunt compuse după notele luate numai la Florența. Sub condeiul meu de acum ele au luat forma de nuvele. Cetitorul va avea de judecat dacă am făcut bine sau nu de a le scrie sub această formă. Eu însă m-am simțit obligat a le da această explicare pentru a motiva astfel caracterul puțin cam exotic al lucrării de față
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
într-un caz e vorba chiar de o circumstanță actuală. Iosif Hodoș a reținut în 1869 atenția lui Vulcan în urma unor intervenții în Parlamentul maghiar, făcute în același an. ...anevoie credem că în momentele de față am fi putut face cetitorilor noștri mai mare plăcere, decât de a împărtăși portretul acestui bărbat, a cărui purtare recentă în Dieta de la Pesta a aflat plăcerea și aprobarea tuturor românilor 79. Se înțelege de ce Vulcan a alcătuit volumul înghețând aproape aleatoriu seria articolelor publicate
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Ovid Densusianu. După șase ani, când revista își micșorează formatul, redacția constată, pe bună dreptate: „Nu s-a întâmplat în Italia nici un eveniment cu adevărat demn de luat în seamă despre care «Roma» să nu fi informat la timp pe cetitorii săi.” Dacă în primii ani publicația și-a menținut preocupările într-un perimetru strict cultural, pe măsură ce fascismul italian ia amploare, intruziunile politice sunt tot mai evidente. Ramiro Ortiz publică studiul Catolicism și fascism (2/1927), pentru ca peste doi ani să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289298_a_290627]
-
De la numărul 15-16/1925, publicația își schimbă numele în „Santinela română”, așa cum explică editorialul Gazeta „Arcașul” sub alt nume. De la numărul 1/1927 titlul publicației devine „Luceafărul Carpaților”. Ambele schimbări sunt însoțite de modificări de format. Conform articolului-program, intitulat Către cetitori și semnat Redacția, publicația este organul de presă al asociației culturale cu același nume, înființată, încă înainte de primul război mondial, de societatea studențească „Dacia”, pentru luminarea țărănimii: „În această gazetă veți găsi știri [...] de la societățile culturale și de la arcașii din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285422_a_286751]
-
la ea acasă în lumea ficțională "de gradul al patrulea" cum avea să numească Mariana Neț imaginarul personajului Don Quijote, considerându-l, în sine, o parodie a înseși operei în care el "viețuiește". Scopul declarat de autor, care semnează Prologul dedicat "cetitorului lipsit de alte treburi" conștient că nu este altceva decât "tatăl vitreg al lui Don Quijote", adică tatăl lui adoptiv, preluându-l ca imagine din alte contexte epice, însă modificându-i sensul, este tocmai acela de a-și păcăli cititorii, de
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
avangardei aflată În permanentă căutare a ineditului, a unui obsedant „pămînt virgin” ca emblemă a inovației absolute sînt și pentru Voronca teme constante ale reflecției. Glosase pe marginea lor Încă În manifestul din 75 H.P., al cărui prim imperativ era: „Cetitor deparazitează-ți creierul”; iar „deparazitarea” Însemna radicala punere În chestiune a tuturor achizițiilor trecutului, În intimă relație cu promovarea noului; creație și invenție opuse imitației sterile a convențiilor (cu implicații mai generale, ținînd de o estetică antimimetică), distanțare de „gramatică
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
poate face la fel de bine elogiul alexandrinului („versul alexandrin e versul / Suind ca o monedă În salba de furtună”), ca să revină imediat la „versul care va rupe dogma”, „versul liber” ori „versurile invizibile, versurile destinse” și chiar versul ermetic, „pe care cetitorul nu-l Înțelege”, dar care nu cuprinde mai puțin din grandoarea sau mizeria ființei: „versul ca un cerșetor, ca un rege”. Ceea ce contează este, iarăși și iarăși, tensiunea existențială, totala deschidere spre univers: „Nu mi-e străină nici o Înfățișare-a
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
valurile ca șerpii Cheamă de la miază-noapte pădurile de viscol [...] Cheamă furtunile cascadele animalele pitice și uriașe, Plantele, oceanele, Cheamă văzutul și nevăzutul Și Întreabă-te: unde e spada care să răscolească măruntaiele Înțelesului Care e rostul tău În temnița infinitului cetitorule, [...] Unde sunt clapele din care pipăitul să deștepte răspunsul RĂSPUNSUL ca o melodie Încuiată În lemnul de abanos al flautului. Aceleiași scheme dinamice i se subordonează nenumărate alte secvențe ale operei, argumentînd astfel În favoarea unei „figuri” de relativă stabilitate a
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
, revista apărută la București, ca lunar, la 15 aprilie și la 15 mai 1926. În articolul-program, Catre cetitori, se afirma că publicația va părăsi „sentimentalismul rural”, orientându-se către valorile civilizației urbane. În consonanta cu acest program, se publică un eseu al lui Ștefan Zeletin, Agonia tradiționalismului rural în cultura română, precum și Neoliberalismul de Dumitru Drăghicescu. Semnează versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288711_a_290040]
-
colporteze un material care celor grăbiți le slujește drept hrană îndestulătoare. Cronicile fac bunul serviciu de a explica, de a fărâmița și - uneori - când cel care scrie cronica știe prinde esențialul și are posibilități de a-l înfățișa, cronicile dau cetitorilor material de gândit. Fiindcă avem despre cronică părerile pe care le-am spus mai sus, în numărul doi al Cadran-ului le vom insera"104. Nu numai în numărul doi al revistei vom întâlni astfel de cronici, ci chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ce are fiecare soțietate, adică de religie, de politică și de buna-cuviință. Lucru mai nou totdeodată și mai scump, mai neprețuit, mai neșters din inimile și mințile noastre, mai vrednic de nemurire nu sînt în stare a arăta vrednicilor mei cetitori decît înștiințarea despre însuși foaia aceasta a noastră politică, pentru care în zilele aceste ne veni slobozenia deplin de la înaltul Tron ca să o putem da de aci-nainte nempedecați la o nație, care prin întîrzierea în cultura duhului putem să
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
al meu! gătește-te a-ți vărsa toate simtimentele cele mulțămitoare înaintea preabunului nostru suveren și părinte FERDINAND I-lea. Oh dar, ele mă năpădesc prea multe deodată și tocma prin aceasta-mi precurmă cuvîntarea și îmi nădușă graiul. Cinstiți cetitori, iubiți români, iată o îngrijire nouă, un dar deosibit, o facere de bine neprețuită, o priveghere, o pronie părințască cu ochi ageri străbătătoare asupră-ne și la toate lipsele și trebuințele noastre! Lățirea științelor și a cunoștințelor, împărtășirea ideilor la
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
acum aplecat la o Foaie politică în limba națională ce folosuri poate aceasta să aducă, ca cu atîta mai luminat să se cunoască facerea de bine ce o avem prin slobozenia de nou cîștigată - dar am nădejde că nici unul dintră cetitorii noștri nu va fi care să nu- și închipuiască și să-și numere acele folosuri cu cea mai mare vioiciune. Ce au folosit la toate neamurile, aceeași ne va folosi și nouă - oh, ba mai mult! Nici de aceia nu
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
noastre și voim iarăși parte mare începătorilor să dăm hrană. După cum am fost înștiințat la începutul anului, noi vom urma regulat o dată pe săptămînă cu darea foilor noastre amîndouă pe cîte o coală. Însă dacă vom vedea cum că numărul cetitorilor noștri să înmulțește, atunci vom urma cu foaia politicească a o da de două ori pe săptămînă. Tot subt aceeași condiție făgăduim cum că vom începe o foiță cu litere lătinești, o dată sau de două ori pe lună după stările
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
pă care, precum toate națiile, așa și dînșii să cuvine să o aibă de pavăză și paladiul său? Nu, domnii miei, nu; acesta ar fi prea jalnic lucru a pricepe o astfeliu de răceală în fiii aceștii nații. Literații și cetitorii noștri nu poftesc să înceteze Foaia aceasta, ci numai planul ei să se schimbe, apucîndu-se mijloace ca acelea care, cu cît ne simțim mai rămași, cu atîta mai pă scurtă cale să ne apropie cătră scoposul cel adevărat și atunci
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
românești, în carele ca într-o oglindă se vor vede scriitori moldoveni, munteni, ardeleni, bănățeni, bucovineni, fieștecarele cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul său. Urmînd unui asemine plan, Dacia nu poate decît să fie bine primită de publicul cetitor. Cît pentru ceea ce se atinge de datoriile redacției, noi ne vom sili ca moralul să fie pururea pentru noi o tablă de legi, și scandalul o urîciune izgonită. Critica noastră va fi nepărtinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana. Vrăjmași
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
ocrotiri și îmbunătățiri cu care vor voi sau se vor sili a dota această provincie abandonată ca odinioară Basarabia tuturor intemperiilor politice"1674. Cu o altă ocazie, redacția publicației făcea precizarea că "pentru a preveni în mod cinstit pe publicul cetitor, pe abonații noștri (...) ne vedem siliți a reveni și a face în mod solemn următoarele declarațiuni: 1) Ziarul Constanța, foaie a intereselor locale, nu are nicio culoare politică, și nici nu are rațiune de a avea, aci în Dobrogea. Constanța
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Un oarecare N. Ținc scria, în 1875, că Eminescu și alții sunt autorii unor "versuri ciudate, în care regulile artei, ale limbei și prescrierile bunului gust sunt foarte călcate, ceea ce face ca poeziile sale să nu fie gustate și mulți cetitori să nu vază într-însele altă poezie decât pretenția de a le și numi așa." Am putea continua, citând opinii similare datorate altor condeieri ale căror nume astăzi nu ne mai spun nimic. Dar iată-l pe onorabilul Take Ionescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
astfel împiedicat să țin cursuri, el era bolnav și mai mult în concediu, așa încât de ani de zile la Facultatea de Filosofie și Litere din București nu s-au mai ținut cursuri de preistorie. Morala acestei povestiri o pot formula cetitorii... [245] Al doilea referat al meu, trimis Comisiei din proprie inițiativă, privea situația profesorului N. Herescu. N-am avut niciun conflict sau vreo neînțelegere cu Herescu, între altele pentru bunul motiv că nu ne-am cunoscut personal decât după aceea
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
de sine ca premisă pentru cunoașterea de Dumnezeu. Într-o astfel de abordare, nimic mai revelatoriu decât magistrala alegorie a cititorului pornit pe calea căutării sensului asimilat cu călătorul umblând în lumină ori corabia plutind lin din Cuvînt înainte cătră cetitor. Cetitorilor cărții aceștiia: milă, pace și sănătate de la unul în troiță marele Dumnezeu!80. Ambele imagini rețin ideea călătoriei, a înaintării pe calea căutării sensului lectura marcată de structurile ei spațio-temporale -, însă detaliile plastice ale cititorului înțelegând ceea ce citește, comparat
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
sine ca premisă pentru cunoașterea de Dumnezeu. Într-o astfel de abordare, nimic mai revelatoriu decât magistrala alegorie a cititorului pornit pe calea căutării sensului asimilat cu călătorul umblând în lumină ori corabia plutind lin din Cuvînt înainte cătră cetitor. Cetitorilor cărții aceștiia: milă, pace și sănătate de la unul în troiță marele Dumnezeu!80. Ambele imagini rețin ideea călătoriei, a înaintării pe calea căutării sensului lectura marcată de structurile ei spațio-temporale -, însă detaliile plastice ale cititorului înțelegând ceea ce citește, comparat cu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
i-o datorez, bunei lui prietenii i-o dedic”. (Tribuna nr.87/26 februarie 1930). Tribuna din 3 ianuarie 1930 informa despre premiera filmului județului Câmpulung „turnat de o casă de filme din București din inițiativa prefecturii locale”, față de care cetitorii și gazeta se întrebau: „Film îi lipsea Câmpulungului, nu se putea oare da o mai folositoare întrebuințare celor 140.000 lei cheltuiți cu turnarea filmului, când orașul capitală de județ n-are nici o stradă pavată, toate ulițele începând cu strada
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fi fost în stare să-i câștige ca tovarăși sau colaboratori la întreprinderea sa literară.” * După încă trei ani , la începutul anului 1829, apărea întâia parte a revistei Biblioteca Românească, cu o dedicație la adresa mitropolitului Dionisie Lupu, un cuvânt „Către cetitori”, o prefață la Istoria românilor scrisă de Damaschin Th. Bojâncă, planul de tipărituri, lista abonaților. Venind în ajutorul lui Zaharia Carcalechi, avocatul român din Pesta - Emanoil Gojdu, publica un apel către „străluciții boieri ai Țării Românești și ai Moldovei” pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la 1 martie 1865, cu numerele 1,2,3, pentru perioada ianuariemartie (format 16/24 cm.). Redactor responsabil al foii și editor dr. Ambrosiu Dimitrovțæ (Dimitrovici), cu tiparul lui Rudolf Echardt, Cernăuți. Comitetul de redacție al foii adresându-se „Către cetitori” le spune că „națiunea română din Austria, punând în aplicare spusa poetului transilvan „cu neuitatul său imn poporal «Deșteaptă-te române» a dat viață în anii din urmă „Reuniunii române de leptură” care, dezvoltându-se, acum s-a transformat în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]