102 matches
-
-ul Iwas de lângă Damasc, siriacul ortodox, părea că doarme sau că-i pe lună atunci când mi-a acordat, fără un cuvânt, doar cu un gest leneș al mâinii, onoarea de a mă așeza în fața lui pe un taburet. Cu barbă chaldeeană, cu pielea de saurian, cu pleoape grele, purtând engolpion pe piept, un medalion mare, oval și viu colorat, acești monoliți însuflețiți îl fixează pe muritorul aflat în trecere cu o privire ca de pe Insula Paștelui, care-l face pe acesta
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
al lui Ravelstein nu puteai evita să afli mult mai multe lucruri decât ai fi avut chef să știi. Dar la o anumită adâncime găsești În psihicul tău unghere care aparțin Încă Evului Mediu. Sau chiar epocii piramidelor ori civilizației chaldeenilor din Ur. Ravelstein mi‑a relatat despre legăturile Velei cu oameni despre care nici nu auzisem până atunci. Mi‑a spus că‑mi poate enumera rivalii, dar eu am refuzat să‑l ascult. Din momentul În care am știut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
în Europa) , care au separat patru vârste/rase umane (aur, argint, aramă, fier - actuală) [18]. Nu putem decât să considerăm toate acestea drept amintiri ale unor civilizații succesive. Un argument în plus este prezența motivului potopului și la alte cultúri (chaldeeană, ebraică, hindusă, birmaneză, cochinchineză, chineză, australiană, melaneziană, amerindiană ), chiar și la acelea ce n’aveau nimic comun cu apa, ci cu deșertul, precum cea egipteană, unde este înlocuit de o nimicire sângeroasă a majorității oamenilor, deveniți incompatibili cu zeii . Legat
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
12), precum și la lâna de aur a mitologiei grecești, dar și la stindardul primei legiuni romane − legio I Minervia − un berbec ). Mitologia greacă pare a sugera trecerea de la epoca Taurului la cea a Berbecului prin legenda lui Theseu ucigând Minotaurul. Chaldeenii provin dintr’un amestec între sumerieni și accadieni, încheiat la 5.000 4.000 î.e.n. , adică la începutul epocii Taurului; epopeea lui Ghilgameș, consemnată la începutul mileniului II î.e.n. , adică în momentul trecerii la epoca Berbecului, amintește de uciderea de către
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
mileniului II î.e.n. , adică în momentul trecerii la epoca Berbecului, amintește de uciderea de către Ghilgameș a taurului trimis împotrivă-i de către Iștar. Pentru epoca următoare, a Peștilor, Noul Testament face dese referiri la acest simbol și, cu un oarecare avans, mitologia chaldeeană dă ca simbol zeului Ea, un pește ; acest avans nu face altceva decât să anunțe epoca Peștilor și întotdeauna vor exista − într’o epocă − elemente avansate, ca acesta, dar și elemente depășite, ca păcatul idolatru, al “vițelului de aur”, amintit
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
musulman azi, ești doar în anul 1377, - (nici nu s-a instalat pe tronul țării românești Mircea cel Bătrîn!). Chaldeea, din Mezopotamia unde ființa Babilonul, cunoaște cifra de șapte secole înainte de Cristos, cînd țara a fost întemeiată de Nabopalassar. Un chaldeean care se respectă ar fi azi în anul 2700 care nu este o cifră demnă de un potop. Și un roman, dacă imperiul roman ar dăinui, s-ar considera și el contemporan cu Chaldeea, tot cu șapte secole fiind mai
Nedemni de un potop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17416_a_18741]
-
făcut egiptenii ca să ridice blocurile piramidelor? Erau ridicate stâncile prin zguduiri electrice, erau făcute să zboare prin fisiunea nucleară? Egiptenii găsiseră modul de a elimina forța gravitației, și posedau secretul levitației. O altă formă de energie... Se știe că sacerdoții chaldeeni acționau mașini sacre doar prin intermediul unor simple sunete și că preoții de la Karnak și de la Teba puteau deschide larg porțile unui templu cu sunetul vocii lor - și la ce altceva se referă legenda lui «Sesam, deschide-te?»” „Și atunci?” Întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
început rămâne neschimbată, tot astfel, pare-se, și acești traducători au găsit cuvintele care să coincidă cu realitățile exprimate, singurele și cele mai în măsură să le redea cu o claritate desăvârșită. și iată proba cea mai evidentă: dacă niște chaldeeni șevrei - n.n.ț care au învățat limba greacă sau greci care au învățat-o pe cea chaldeeană citesc cele două scrieri, cea chaldeeană șebraică - n.n.ț și cea tradusă în greacă, rămân muți de admirație și li se închină cinstindu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
realitățile exprimate, singurele și cele mai în măsură să le redea cu o claritate desăvârșită. și iată proba cea mai evidentă: dacă niște chaldeeni șevrei - n.n.ț care au învățat limba greacă sau greci care au învățat-o pe cea chaldeeană citesc cele două scrieri, cea chaldeeană șebraică - n.n.ț și cea tradusă în greacă, rămân muți de admirație și li se închină cinstindu-le ca pe niște surori sau mai degrabă ca pe una și aceeași scriere în conținut și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
în măsură să le redea cu o claritate desăvârșită. și iată proba cea mai evidentă: dacă niște chaldeeni șevrei - n.n.ț care au învățat limba greacă sau greci care au învățat-o pe cea chaldeeană citesc cele două scrieri, cea chaldeeană șebraică - n.n.ț și cea tradusă în greacă, rămân muți de admirație și li se închină cinstindu-le ca pe niște surori sau mai degrabă ca pe una și aceeași scriere în conținut și în formă; iar pe traducători nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
se studiară cu binevoitoare căutături. Firește, era vorba, deocamdată, de un popas al amândurora, dar luîndu-l de mână cu prietenie, aborigenul O'Piatră îl duse mai la lumină, trăgându-l dincolo de un măreț arbore, ce semăna cu un elegant candelabru chaldeean, cu șase brațe, dispuse în grupe de câte trei, fiecare, de o parte și de alta a unui braț median, ca la o Menora. Acolo, timp de mai multe secunde, îi studie rana de pe obraz. Într-un grai greu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
căznea să tatoneze intențiile celuilalt, Vânătorul spintecă aerul înmiresmat al pădurii printr-un un șuier melodios. Apoi, strigă ceva neînțeles. Părea că el are un al doilea grai, pentru cei din tribul său. A comunicat, astfel, ceva către frunzișul candelabrului chaldeean, unde părea că ascultă și stă la pândă o individualitate cu care se înțelegea în acel grai misterios, în acel cifru exprimat prin șuierături. Din freamătul de clorofilă al candelabrului, răsăriră, de îndată, mișcările smuncite, comice și curiozitatea hazlie a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
chemările repetate ale doamnei: Albert! Albert! Albert!... Albert, de câte ori să te anunț că micul dejun se răcește de tot? Peste șapte zile se trezi meditând astfel pe axa aceluiași gând: Atunci, în poiana străjuită de arborele în formă de candelabru chaldeean, parcă m-am întâlnit cu mine însumi... Hoinărind visător pe aceste poteci ale amintirii, reflectă la cromatica vopselelor de pe fața zugrăvită a lui O'Piatră, la logica dispunerii penelor din fastuoasa-i podoabă a capului, ca într-un oracol cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și mai cu seamă o Teorie nouă, că mai ba! Discipolii ți-i nimerești la întâmplare: buni sau nemernici, inteligenți sau idioți... Tu, Fată a Vânătorului, dreptate aveai: florile din preajma ta și din poiana cu arborele în formă de candelabru chaldeean s-ar fi sufocat, aici în osânda suficienței, a stupidității indiferente... Balada culeasă de la Vânătorul O'Piatră cel cu care vibrez în chip surprinzător cu greu va fi învoită și cu greu va avea acces la priceperea semenilor mei... Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
moștenitorilor lui Zoroastru, unde se făcea întuneric în plină zi, iar lămpile se aprindeau de la sine. La Delfi a stat un an, înconjurat cu respect de preoții lui Apolo, cărora le-a povestit despre misterele zeiței Isis și despre magii chaldeeni. Era atunci în floarea vârstei, purta o mantie albă, strânsă după moda egipteană, și o fâșie de purpură îi încingea fruntea. De acolo a plecat la Crotona, unde a întemeiat faimoasa sa școală. Clădirea, albă, strălucea în afara orașului, pe o
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
zarvă, dar acuzația era anonimă, slabă și confuză; era pe punctul să fie achitat. Atunci au apărut martori noi, care au vorbit de rituri magice și de vrăjitorii împotriva împăratului. Un joc ușor, având în vedere toate superstițiile siriace și chaldeene pe care le-a adus Tiberius din călătoriile lui. Pare o acuzație stupidă, însă de fapt e foarte gravă, pentru că riturile magice sunt, evident, operațiuni secrete. Cum poți găsi pe cineva care să garanteze că n-ai luat parte la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
sau cursele de cai. Se cufunda în lectura vreunui codex sau volumen, singur cu glasurile solemne, cunoscătoare din vechime. Mintea lui era stearpă; în timpul exilului din Rhodos nu găsise altceva mai bun de făcut decât să aprofundeze misterele artei magice chaldeene. Îi plăceau miturile vechi de secole și ținuturile îndepărtate. În particular însă iubea, și a iubit din ce în ce mai mult, pe măsură ce creștea ura sa față de femei, tinerii aleși din provinciile Asiei, care erau repede impresionați de puterea și de singurătatea lui plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
întoarce...“ Mânat de speranțe diferite, dar la fel de vii, poporul întreba de unde apăruse profeția. Întrebă și Gajus, amintindu-și povestirile mitice ale bătrânului preot egiptean din templul de la Sais. „Au cercetat cerul toată vara“, scrise Drusus, „cu instrumente aduse de la astronomii chaldeeni. Au citit cu precizie în astre că Tiberius va muri când va începe călătoria de întoarcere“. Tiberius, în schimb, îi închise și îi condamnă imediat pe toți cei care răspândiseră zvonul și pe care putuse să pună mâna. „Și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
față de victoriile tânărului Germanicus izvorâseră oare din acea veche înfrângere? Se temu că opera era o capcană întinsă pentru el și o puse la loc în scrinul întredeschis, deși ardea de curiozitate s-o citească. Se dedică în schimb astrologiei chaldeene, într-o încâlcită traducere grecească. Întorcându-se în bibliotecă, văzu cu ușurare că nimeni nu scotocise în scrin. În toamna însorită ce urmă morții lui Elius Sejanus, Gajus petrecea ore în șir citind sub porticul acela. Curtenii observară desele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
pentru că a apărut un al treilea împărat, sinistru, pe scena vieții noastre - zâmbi ironic. Mă întreb ce sfârșit va avea un om ca Vitellius. Prezicătoarea mea spune că destinul lui e pătat de sânge. La fel zice și augurul meu chaldeean. De altfel, ce altceva i s-ar putea prezice unuia care și-a ucis primul născut ca să moștenească averea lăsată de mama lui? Se îndreptă spre ieșire. — Voi porunci să se pregătească cina. Nu vedeți că soarele e aproape de asfințit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
registru divinatoriu mai fac parte șobolanul, nevăstuica și șopârla. Caprele și berbecii au devenit obiecte divinatorii tocmai grație prezenței lor în actele sacrificiale. Utilizarea peștilor în arta divinatorie precum și semnificațiile atribuite lor ar fi consecința unor rămășițe mitologice indiene și chaldeene. La noi, doar reptilele cu rol important în bestiarul magic mai au oarecare întrebuințări divinatorii, și acestea intrate de mult în rândul superstițiilor, fără să mai provoace cu nimic interpretările. Broasca și șopârla sunt prevestitoare ale prezenței spiritelor malefice sau
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dar reprezentativă incursiune în istoria magiei arătând că această artă sacră era, inițial, apanajul unei caste. Magicienii interpretau visele, practicau extazul și divinația. Tot magi erau numiți și membrii unui trib din perioada dominației ariene. Erau preoții lui Zoroastru. La chaldeeni, egipteni, iranieni și la indienii precolumbieni, magii erau solii zeilor, cei care mijloceau între lumea de aici și cea de dincolo. Supoziția esențială a ritualurilor magice este aceea că în Cosmos există forțe speciale, necunoscute și supranaturale, care pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
trecătoare. Dacă sir William Jones, care cunoștea treizeci de limbi, nu era în stare să citească pe fața celui mai simplu țăran semnificațiile mai adînci și mai subtile, cum ar putea spera un ageamiu ca Ismael să citească teribilele semne chaldeene de pe fruntea cașalotului? Vă așez sub ochi această frunte: citiți-o dacă puteți! Capitolul LXXIX NUCA Dacă din punct de vedere fizionomic cașalotul e un sfinx, pentru un frenolog creierul acestui animal pare însăși cvadratura cercului. La cașalotul adult craniul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
adevărat admirabil și înfricoșător în om. Iar apropierea morții, în fața căreia toți sînt egali, îi impresionează pe toți, cu o ultimă revelație, pe care doar un scriitor înviat din morți ar putea-o descrie cum se cuvine. De aceea, nici un chaldeean sau grec în agonie n-a avut, cred, gînduri mai sublime și mai sfinte decît umbrele misterioase ce se tîrau pe fața sărmanului Queequeg, în clipa cînd zăcea nemișcat în hamacul lui, iar marea părea ea însăși să-l legene
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
De unde au venit și când, nu se știe. începuturile, originile sunt cu atât mai interesante cu cât sunt mai enigmatice. Semiți rude cu cei din Chaldeea, locuiau și la marginea deșertului arabic, și vorbeau limba aramaică, apropiată de ebraică. Semiții chaldeeni aveau pasiunea astronomiei și adorau Soarele. Vecinătatea cu sumerienii i-a contopit prin interinfluențare. Limba a rămas cea semită. Așa intră chaldeenii în istorie încărcați de legende și povești fantastice, adunate și închinate eroului Ghilgameș, ca-ntr-o epopee (sec
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]