KorAP: Find »[drukola/base=challenger & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...10 >

241 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033

tânărul moderator de la Realitatea TV îi călca serios pe urme lui CTP. Din nefericire pentru el, na mai avut răbdare, a vrut să ardă etapele, să dea lovitura și na făcut altceva decât să sfârșească întro serie de gafe. Viitorul challenger al campionului va trebui cu siguranță să schimbe tactica - și poate, astfel, încruntătura va înceta să fie o mască jurnalistică de succes. (2008) Țăranul cu gărgăuni și doamna cu bun-simț Atunci când compară satul cu orașul, mulți intelectuali o fac pentru

UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566

adaptate ciclului de viață al sectorului industrial 87 3.9.3. Strategii situaționale În funcție de poziția competitivă a firmei 92 3.9.3.1. Strategii În sectoarele fragmentate 92 3.9.3.2. Strategiile liderilor 93 3.9.3.3. Strategiile challengerilor și ale urmăritorilor 94 3.9.3.4. Strategii pentru afacerile slabe 96 3.9.3.5. Strategiile pentru inversarea crizei 98 3.9.4. Strategii corporatiste 99 3.9.4.1. Analiza portofoliului strategic 99 3.9.4.2

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
să se diferențieze, deoarece: • piața nu este omogenă - clienții diferă prin nevoile și structura costurilor necesare pentru a răspunde; • concurenții sunt identici - produsele și tradițiile lor antrenează structuri de costuri diferite. Legăturile și elanul uman constituie avantaje notabile ale micilor challengeri, dar nu sunt mai puțin legate de personalitatea managerilor. Roadele lor sunt culese de echipa managerială care a știut să orienteze o bună strategie, instaurând În Întreprindere un spirit de comunicare deschisă, de răspundere, de ajutorare interpersonală și Între compartimente

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
În acest caz, segmentul identificat trebuie să fie destul de mare pentru a fi profitabil și să aibă perspective bune de creștere. Mai mult, nișa nu trebuie să fie esențială pentru succesul competitorilor majori și să poată fi apărată Împotriva firmelor challenger printr-o capacitate superioară de a satisface nevoile clienților pe segmentul respectiv. Concentrarea de succes presupune alegerea nișei astfel Încât: • competitorii axați pe o gamă mai largă de produse să se confrunte cu dificultăți speciale sau costuri ridicate la intrarea În

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
rivalului un produs la fel de bun la un cost mai scăzut (Kotler, 1984, pp. 401-406). Fig. 27 - Evoluția raportului valoare-preț Această strategie are șanse de reușită mai ales atunci când rivalul țintit nu poate iniția reduceri de costuri pe cont propriu și challengerul Îi convinge pe clienții adversarului de valoarea produsului propriu. Profiturile atacantului sporesc numai În condițiile În care câștigurile generate de creșterea vânzărilor depășesc pierderile de beneficiu datorate ieftinirii. O altă strategie este obținerea unui avantaj general de cost, urmată de

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
servicii post-vânzare adecvate, facilitând Îndreptarea clienților nesatisfăcuți spre cel orientat spre servicii corespunzătoare; • cazurile când adversarii nu au făcut reclamă suficientă sau au o slabă prezență de marketing; • golurile din gama de produse a competitorului, care pot fi transformate de challenger În noi și puternice segmente de piață; • existența unor nevoi specifice ale consumatorilor, neidentificate de lider (Rothschild, 1984, pp. 10-18). 3. Ofensiva globală implică diverse tipuri de strategii pentru dezechilibrarea și detronarea rivalului, pentru a-i distrage atenția În mai

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
3. Ofensiva globală implică diverse tipuri de strategii pentru dezechilibrarea și detronarea rivalului, pentru a-i distrage atenția În mai multe direcții și a-l forța să-și risipească resursele de apărare. Șansele de reușită depind de resursele financiare ale challengerului, care trebuie să fie suficiente pentru a depăși cheltuielile contraatacatorului o perioadă Îndelungată de timp; challengerul Își „cumpără” poziția de lider și avantajul concurențial. 4. Saltul spre noi segmente evită atacul direct al pozițiilor adversarului și țintește ocuparea de noi

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
distrage atenția În mai multe direcții și a-l forța să-și risipească resursele de apărare. Șansele de reușită depind de resursele financiare ale challengerului, care trebuie să fie suficiente pentru a depăși cheltuielile contraatacatorului o perioadă Îndelungată de timp; challengerul Își „cumpără” poziția de lider și avantajul concurențial. 4. Saltul spre noi segmente evită atacul direct al pozițiilor adversarului și țintește ocuparea de noi terenuri disponibile. Inițiatorul se extinde primul pe noi piețe geografice, creează noi segmente prin introducerea unor

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
piață ca un „lider adevărat”. Semnele vulnerabilității sale includ lipsa de satisfacție a clienților, profitabilitate scăzută, dedicarea emoțională față de o tehnologie pe care a lansat-o și lipsa de putere reală bazată fie pe avantajul de cost, fie pe diferențiere. Challengerul obține succese atunci când Își revizuiește lanțul costurilor sau introduce prin inovație un nou avantaj concurențial de cost sau diferențiere. Deși atacarea liderilor nu țintește neapărat detronarea acestora prin Înlocuirea cu challengerul, agresorul Își consolidează poziția cucerind o parte importantă de

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
bazată fie pe avantajul de cost, fie pe diferențiere. Challengerul obține succese atunci când Își revizuiește lanțul costurilor sau introduce prin inovație un nou avantaj concurențial de cost sau diferențiere. Deși atacarea liderilor nu țintește neapărat detronarea acestora prin Înlocuirea cu challengerul, agresorul Își consolidează poziția cucerind o parte importantă de piață. Atacarea concurenților obișnuiți În punctele lor vulnerabile presupune un risc redus, nu necesită resurse importante, iar challengerul poate ataca frontal. În final, atacarea firmelor mici locale și regionale care nu

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
sau diferențiere. Deși atacarea liderilor nu țintește neapărat detronarea acestora prin Înlocuirea cu challengerul, agresorul Își consolidează poziția cucerind o parte importantă de piață. Atacarea concurenților obișnuiți În punctele lor vulnerabile presupune un risc redus, nu necesită resurse importante, iar challengerul poate ataca frontal. În final, atacarea firmelor mici locale și regionale care nu Își deservesc În mod corespunzător consumatorii constă În atragerea clienților spre o gamă de produse superioare calitativ (Porter, 1985, p. 518). Domeniile specifice ale avantajului concurențial pe

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
3.9.1.2. Strategiile defensive pentru protejarea avantajului concurențialtc "3.9.1.2. Strategiile defensive pentru protejarea avantajului concurențial" Scopul utilizării strategiilor defensive constă În reducerea riscului ca firma să fie atacată, diminuarea intensității eventualelor ofensive și influențarea opțiunii challengerilor spre strategii mai puțin amenințătoare. O strategie defensivă nu accentuează avantajele concurențiale ale firmei, dar Îi consolidează poziția competitivă. Mare parte dintre opțiunile strategice se focalizează pe blocarea posibilelor acțiuni ofensive ale challengerilor (Porter, 2001b, pp. 463-467): • lărgirea liniilor de

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
diminuarea intensității eventualelor ofensive și influențarea opțiunii challengerilor spre strategii mai puțin amenințătoare. O strategie defensivă nu accentuează avantajele concurențiale ale firmei, dar Îi consolidează poziția competitivă. Mare parte dintre opțiunile strategice se focalizează pe blocarea posibilelor acțiuni ofensive ale challengerilor (Porter, 2001b, pp. 463-467): • lărgirea liniilor de produse pentru a domina nișele vacante sau potențiale; • introducerea de modele și game de produse cu caracteristici similare produselor rivale actuale sau În dezvoltare, și menținerea unor prețuri sub nivelul concurenței; • semnarea unor

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
predominant reactivă, Însă trebuie să fie sensibilă la mutațiile rivalilor. Firma devine o țintă mobilă. Ocazional, această flexibilitate presupune contraatacul anticipat, printr-o „primă mutare” a apărătorului. Ținta mobilă atacă prima, În scopuri de apărare. Strategiile defensive implică descurajarea atacurilor challengerilor fie prin ridicarea costurilor disputei, fie prin redirecționarea acesteia spre domeniile În care firma este mai bine protejată. Eventualele represalii trebuie semnalizate potențialilor atacatori: • se face publică hotărârea firmei de a conserva partea de piață actuală; • se anunță public planurile

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
lichidabile; • firma contraatacă ocazional, dar foarte puternic, concurenții slabi pentru a crea imaginea unui apărător Îndârjit. O altă modalitate de a evita ofensiva rivalilor, mai ales În cazul atacului În punctele tari, este menținerea profitabilității liderului la un nivel moderat. Challengerii și cei nou-intrați sunt mai puțin tentați dacă observă direct „câștigurile” generate de dominarea sectorului respectiv. Apărătorul poate să evite atacurile prin renunțarea deliberată la o parte din profiturile pe termen scurt și prin folosirea unor tehnici contabile care maschează

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
concurenței), acesta poate Încerca să crească mai repede decât sectorul prin atragerea clienților celorlalți concurenți; un lider care crește mai lent decât media pe sector pierde teren În fața competitorilor săi. 2. Fortificarea și apărarea Îngreunează intrarea noilor firme și expansiunea challengerilor. Scopurile aplicării acestei strategii sunt conservarea părții de piață actuale, Întărirea poziției de piață și protejarea avantajelor concurențiale ale liderului prin intermediul câtorva acțiuni specifice: • creșterea mizei competitive a challengerilor și nou-veniților prin creșterea cheltuielilor de reclamă, Îmbunătățirea service-ului la

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
săi. 2. Fortificarea și apărarea Îngreunează intrarea noilor firme și expansiunea challengerilor. Scopurile aplicării acestei strategii sunt conservarea părții de piață actuale, Întărirea poziției de piață și protejarea avantajelor concurențiale ale liderului prin intermediul câtorva acțiuni specifice: • creșterea mizei competitive a challengerilor și nou-veniților prin creșterea cheltuielilor de reclamă, Îmbunătățirea service-ului la consumator și sporirea bugetelor de cercetare-dezvoltare; • lărgirea gamei propriilor produse pentru a oferi clienților toate atributele de care dispun sau pe care le-ar putea dobândi produsele rivalilor; • Închiderea

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
strategice includ rapiditatea de a egala sau chiar de a depăși reducerile de preț ale rivalilor, pregătirea unei reacții prompte la creșterea cheltuielilor de promovare și reclamă ale firmelor mai mici, propunerea de oferte mai competitive clienților parțial atrași de challengeri, precum și recurgerea la măsuri de forță pentru a-și impune dominația (exercitarea de presiuni asupra distribuitorilor pentru a renunța la produsele rivale, defăimarea acestora de către personalul de vânzări sau chiar contractarea CEO al firmelor care devin agresive - „decapitarea” lor). Obiectivul

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
devin agresive - „decapitarea” lor). Obiectivul principal al strategiei de hărțuire concurențială este impunerea tradiției nescrise că firmele mici se conformează jocului liderului; acesta Își asumă rolul de polițist, sporindu-și propria flexibilitate strategică și ridicând miza de atac a eventualilor challengeri. 3.9.3.3. Strategiile challengerilor și ale urmăritorilortc "3.9.3.3. Strategiile challengerilor și ale urmăritorilor" Marea masă a concurenților este compusă din challengeri (concurenți dispuși să se confrunte atât cu liderul, cât și Între ei pentru a

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
al strategiei de hărțuire concurențială este impunerea tradiției nescrise că firmele mici se conformează jocului liderului; acesta Își asumă rolul de polițist, sporindu-și propria flexibilitate strategică și ridicând miza de atac a eventualilor challengeri. 3.9.3.3. Strategiile challengerilor și ale urmăritorilortc "3.9.3.3. Strategiile challengerilor și ale urmăritorilor" Marea masă a concurenților este compusă din challengeri (concurenți dispuși să se confrunte atât cu liderul, cât și Între ei pentru a-și extinde partea de piață și

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
că firmele mici se conformează jocului liderului; acesta Își asumă rolul de polițist, sporindu-și propria flexibilitate strategică și ridicând miza de atac a eventualilor challengeri. 3.9.3.3. Strategiile challengerilor și ale urmăritorilortc "3.9.3.3. Strategiile challengerilor și ale urmăritorilor" Marea masă a concurenților este compusă din challengeri (concurenți dispuși să se confrunte atât cu liderul, cât și Între ei pentru a-și extinde partea de piață și a-și ameliora poziția competitivă) și urmăritori (concurenți mulțumiți

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
de polițist, sporindu-și propria flexibilitate strategică și ridicând miza de atac a eventualilor challengeri. 3.9.3.3. Strategiile challengerilor și ale urmăritorilortc "3.9.3.3. Strategiile challengerilor și ale urmăritorilor" Marea masă a concurenților este compusă din challengeri (concurenți dispuși să se confrunte atât cu liderul, cât și Între ei pentru a-și extinde partea de piață și a-și ameliora poziția competitivă) și urmăritori (concurenți mulțumiți de situația lor curentă, deoarece obțin suficiente profituri). Un challenger trebuie

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
din challengeri (concurenți dispuși să se confrunte atât cu liderul, cât și Între ei pentru a-și extinde partea de piață și a-și ameliora poziția competitivă) și urmăritori (concurenți mulțumiți de situația lor curentă, deoarece obțin suficiente profituri). Un challenger trebuie să-și construiască propriul avantaj concurențial, deoarece nu Își poate Îmbunătăți poziția competitivă imitând strategia liderului; indiferent de resursele și rezervele de care dispune, challengerul nu trebuie să inițieze un atac frontal asupra liderului cu armele forte ale adversarului

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
competitivă) și urmăritori (concurenți mulțumiți de situația lor curentă, deoarece obțin suficiente profituri). Un challenger trebuie să-și construiască propriul avantaj concurențial, deoarece nu Își poate Îmbunătăți poziția competitivă imitând strategia liderului; indiferent de resursele și rezervele de care dispune, challengerul nu trebuie să inițieze un atac frontal asupra liderului cu armele forte ale adversarului (Porter, 1985, p. 514). În cazurile În care sporirea părții de piață permite realizarea unor economii de cost și creșterea profiturilor, firmele mici au doar două

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
Corola-website/Law/87276_a_88063

SĂ iunie 1994 2700 Tehuelche Agrepez SĂ iunie 1994 2351 Fuji Argenova SĂ iunie 1994 2601 Lugo Argenoca SĂ iunie 1994 2604 Marunaka Argepez SĂ iunie 1994 2608 Sarvo Argenova SĂ iunie 1994 2606 Kaigel Agrenova SĂ iunie 1994 2607 Challenger Agrepez SĂ iunie 1994 2632 Angela Wright Argenova SĂ iunie 1994 2285 Ciudad de Puerto Madryn Scombrus SĂ iunie 1994 2197 Api IV Api Antardida Pesquera Industrial iunie 1994 2203 Api III Api Antardida Pesquera Industrial iunie 1994 2222 Api

jrc2124as1993 by Guvernul României (1993) [Corola-website/Law/87276_a_88063]