261 matches
-
care se identificau imitând sunetele cucului. Asta a dat numele satului - Kuk. Apoi, prin drumul descoperit de iscoade, combatanții au pătruns târâș la noua poziție (unde apoi a apărut satul Upolzî), l-au învins pe dușman (Vâbiti) și apoi au chefuit (Ugoșea). În sat se găsește moșia principilor Vasilcikov care a aparținut acestora până la Revoluția din Octombrie. În perioada sovietică, moșia s-a transformat în centrul unuia din cele mai vechi colhozuri din țară - "Sovhozul lui Lenin". În martie 1920, moșia
Vîbiti () [Corola-website/Science/309616_a_310945]
-
rost de alimente, soția - să gestioneze gospodăria și să supravegheze copiii, iar copiii (chiar și cei mari) - să fie supuși părinților și poruncilor lor. Conform „Domostroi”-ului, o soție trebuie să fie „harnică și tăcută”; este foarte rău dacă soția „chefuiește”, „bârfește” sau „preacurvește”. Soția trebuie să discute mereu cu soțul său orice activitate legată de gospodărie. Copiii trebuie educați (chiar și cu ajutorul forței fizice - «не ослабляи, бия младенца» - „"nu-ți fie milă, bătându-ți copilul"”); astfel, fiicele trebuie învățate lucrul
Domostroi () [Corola-website/Science/335849_a_337178]
-
mai frumos în viață? Nu e ea floarea pămîntului? Făcând confuzie între femeia care naște și care în timpul sarcinii ne e superioară, trăind în apropierea morții pe care, născând, o sfidează, și muierea stăpânită de toți dracii... cu care bea, chefuiește și dansează"... "Cu cine, Petrică, bea, chefuiește și dansează? ii întrebă Matilda cu un glas suav. Cu dracii sau cu artiștii?" Dar Petrică, sardonic, râse din plin, cum nu-l auzisem până atunci, și nu răspunse. "Petronius e un naiv
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
floarea pămîntului? Făcând confuzie între femeia care naște și care în timpul sarcinii ne e superioară, trăind în apropierea morții pe care, născând, o sfidează, și muierea stăpânită de toți dracii... cu care bea, chefuiește și dansează"... "Cu cine, Petrică, bea, chefuiește și dansează? ii întrebă Matilda cu un glas suav. Cu dracii sau cu artiștii?" Dar Petrică, sardonic, râse din plin, cum nu-l auzisem până atunci, și nu răspunse. "Petronius e un naiv descriind moravuri romane naive. Ei da! exclamă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în oraș și se ocupa cu comerțul cu cherestea. A pierdut tot cu naționalizarea și de inimă rea bătrânul a paralizat. Asta, Costaichie, că așa îl cheamă pe numele lui mic, după ce trăise ca un fecior de bani gata și chefuise cu șapte curve pe-un picior fără să facă nimic, acuma, la ananghie, îl lasă pe tat-său la mila trecătorilor... Primea de pomană la poartă tîrîndu-se cum putea cu picioarele lui rablagite. Lumea îi da, muierile, fiindcă din averea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nu se prea putea lăuda că are din plin. Altfel de ce l-ar fi dus gândul tocmai acolo, că de aceea vroiam eu să mă mut și să rămân singur și de aceea aveam atâta nevoie de bani, nu ca să chefuiesc cu damele? Adică un lucru pe care el nu prea îl putea face? La un chef, așa, îl auzii că zice, invită-mă și pe mine, mă Petrini! Serios! Sau crezi că noi ăștia, șefii de cadre, nu știm să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ne naște și că el fusese, în acel vis al neantului, omul care mă dominase totdeauna. Singurul om, adică nu om, singura entitate. Da, mă pomenii gândind, omul ăsta o să mă ajute, iar eu o să-l invit la mine să chefuim cu dame (cum o să-l invit?!} și bineînțeles că n-o să divulg nimănui acest secret (care nu va fi!) și nici n-o să-l șantajez. Oricum, reflectai cu o siguranță de sine plină de recriminări la adresa directorului Bularca, cinismul acestui
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Ce mai puteam gîndi? Era adevărat că la căsătoria mea cu Matilda n-o chemasem și pe mama. Cum să-i spun astăzi că nu chemasem pe nimeni, când descopeream că ea crezuse tot timpul că am petrecut și am chefuit numai cu rudele ei? Și la urma urmei de ce mă ferisem eu să sărbătoresc însurătoarea mea? Pentru că știam că Matilda o mai făcuse ele două ori în viața ei, prima dată cu evreul, a doua oară cu Petrică. Nu chemăm
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pahar, ca și când ar fi descoperit și el în clipa aceea că o singură viață are omul, și asta l-ar fi entuziasmat, și ciocnirăm cu expresii semnificative: dacă o singură viață avem, atunci ce mai andarbrambura, să bem și să chefuim. "Așa este, strigă marele Vasile, șeful clanului, neschimbat se pare, cu regimul lui alternat între carne și vitamine, o viață are omul și un trai nenorocit." Nu s-ar fi zis. În ceea ce îl privea, sau cine știe? Dintre ei
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
se poate trimite cui vrea... Dar, acest oraș vesel, simpatic este și tărâmul ispitelor... Întors cu trupele rusești, după ce se ridică asediul imbatabilei Silistre de vizavi de Călărași, apărată de otomani, pe ziua de 23 iunie a aceluiași an, Tolstoi, chefuind iar și jucând cărți, notează: “Pe parcursul drumului de la Silistra la Maia (un sat astfel numit pe atunci, la nord-est de Buc., n.n.) am trecut prin București. Am jucat și a trebuit să împrumut bani. Situație înjositoare pentru oricine, iar pentru
Tolstoi despre români (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13064_a_14389]
-
strânse într-o grămadă leșurile celor căzuți în luptă în număr de 7.000. „Și mai sunt și mulți alții ale căror leșuri nu au fost strânse.” Pierderile au fost mari și pentru că mulți unguri au fost surprinși prin case, chefuind sau doborâți de somn, „tum somno, tum vino o ec cupatos”, cum scrie cronicarul ungur Thuroczi sau cum scrie Ureche „cându ei era fără de nici o grijă. Și fiindu și beți și negătiți de război”. În studiul lui E. Antoche, Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ea aici, la Suceava. Iarna anului 1987 venise cu zăpadă puțină. Și cu geruri siberiene. Sfântul Nicolae, ziua onomastică a lui Bițu zi care coincidea și cu cea de naștere căzuse într-o duminică. Ne-am întâlnit cu toții și-am chefuit ca de obicei, sporovăind vrute și nevrute și încercând s-o consolăm pe Corina și Bițu, care-a fost mai tandru ca oricând, și eu, și Vera, și Florinel, și soția acestuia, Fabyola dar ea plângea. Și bea, cum n-o mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
prind, vă rog frumos nu trageți spre mine”. Când m-am dus pe faleză... era doar un ciuline, care din cauză că sufla vântul, se mișca În stânga și În dreapta. Și ei trăgeau cu mitraliera În el. Și am recontinuat munca. Dincolo de sârmă chefuiau... și noi lucram. A fost o viață grea. Cine a ieșit de acolo trebuie să fie erou... Ce alte munci ați mai prestat În detenție? Mai mi-aduc aminte când eram repartizat la Tichilești, ne-a băgat la agricultură și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o să zici! M-he! Zacuscă de smochine! Treaba ta, dacă nu mă crezi. Mi se clatină. Dar eu, cât oi trăi, n-am să uit niciodată iepurele ăla. Iepure de pază! Și cum mai strălucea, domnule, cum strălucea... Aleluia! Să chefuim! Da! Să pitrecem! Foaie verde, bob de linte, Lunga vară e fierbinte, Când te scoli c-un ceas-nainte Și trăiești ca Kunta Kinte! Cioc-boc, boboc și poloboc! Păi, ce faci, neică? Te-ai stâlpit?! Torna, torna, fratre! În traducere
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
toleranța față de isprăvile soțului și alte asemenea prostii aferente domesticității conjugale. Istoria epicurismului păstrează numele unor Mammarion, Hedeia, Erotion și Nikidion, Leontion și Themisa, tot atâtea pretinse curtezane cu care, dacă e să-i credem pe adversarii săi, hedonistul Epicur chefuia, evident... Mai probabil, ele au filosofat absolut de la egal la egal cu Metrodoros sau cu dedicatarii celor trei faimoase scrisori - Pythocles, Herodot și Meneceu. Ceea ce nu putea intra în creierul unui grec obișnuit din vremea aceea, convins, ca toți masculii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
dimineață. Numai că, așa cum se Întîmplă de obicei, În pofida eforturilor Întregii elite intelectuale, rolanzii au Înțeles mesajul autorităților taman deandoaselea. Nu-i deloc exclus ca tocmai asta să se fi urmărit. Dacă ar fi fost Îndemnați să bea și să chefuiască pe săturate, fiindcă nu mai au mult de trăit, probabil că ar fi trecut din proprie inițiativă la măsuri de austeritate, și-ar fi făcut provizii de apă și hrană, s-ar fi ascuns fiecare În casa lui și ar
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Îndopa cu carne de porc și cârnați, se mângâia cu vinișorul roșu din butoaie, iar a doua zi de dimineață se dregea cu zeamă de varză ori cu murături, ca s-o poată lua de la Început odată cu venirea prânzului. Oamenii chefuiau cu inimile ușoare, căci nu aveau treburi de făcut prin ogradă, iar la câmp - abia spre primăvară. Dordonică, după ce se convinsese la autogară că nu pleca nici o cursă, n-a vrut cu nici un chip să renunțe la misia lui de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
chiar cum a zis Foiște; el avea interes să vorbească așa. Anul trecut de Ziua Învățătorului l-am auzit. O fi el al dracu’ Directorul, dar În ziua asta de sărbătoare nu mai bate și nu mai urlă la nimeni. Chefuiește și el laolaltă cu ăilalți profesori și Învățători. În fiecare an face la fel. Cere de la Colectivă un camion cu obloane Înalte, Încarcă de la Tatapopii mese lungi, bănci de lemn, farfurii, pahare, sifoane, grătaru - ăl mare pentru nunți - tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de ele. Pentru zile negre, dar, mai ales, pentru zile bune, soldații Îngropaseră sticle cu vin la care se juraseră să nu umble decât la ocazii mari. Se așezară pe iarbă, nu departe de ferestrele sălii de ședințe unde se chefuia temeinic și cu strigături. La Început, pe burțile goale, vinurile din sticlele Înfundate li se părură acre. Încet-Încet, Însă, acreala dispăru și li se dezlegară limbile. În sala de ședințe, Directorul intră cu un zâmbet de mare om darnic Întins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
unii singuri sau aruncau priviri cețoase pe pereți. Alde Căloi obosiseră și ei. Directorul bătu cu o lingură În masă ca să se facă ascultat și admirat. „Tot cinste din partea mea, că eu nu mă uit la bani când e să chefuiesc. Țigane, bagă tare, nu lâncezi! Hai, fă, sus cu voi!” Muți de băutură și de surpriză, bețivanii Începură să aplaude și să tropăie când cele două curve urcară pe masă În ritmuri de manea. Directorul trimisese mașina după ele Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
De obicei, după cum bine știți - din auzite -, flăcăii de la noi se duc În fiecare an să se bată cu ăi din satul dinspre Răsărit - adică să se Înjure nițel, să-și Încrucișeze ciomegele și să se pună, după aia, pe chefuit cu vin nou. Câte unii se Îmbată, se Încaieră de-adevăratelea, ca să aibă după aia ce povesti un an Întreg. Când pleacă la Război, mulți cară după ei chivăre și platoșe sparte și Îndoite ca vai de mama lor, moștenite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
din urmă nu fusese la război, căci apucase să se Însoare și să facă și copii, dar În sufletul lui stăruia părerea de rău că nu se dusese și el pe câmpuri, În tranșee, să se Încaiere și apoi să chefuiască, scăldat În vin nou și aprig, cu ăi din satul vecin. Și tocmai părerea de rău din sufletul lui Îl Împiedicase să-i ceară lui Mihai Enin bani pentru lucrarea cea războinică. Era un soi de praștie uriașă, cu zgârciul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
a fost altul și potrivnic. Singurul nostru portar - care, oricum, n-ar fi trebuit să fie distribuit pe acest post, deoarece măsoară mai mult pe lat decât pe lung -, Baronu, deci, a găsit cu cale să se bețivănească și să chefuiască toată noaptea de dinaintea meciului În care atâția onești cetățeni Își puseseră nădejdea. Pretextul a fost reîntâlnirea cu un prieten din copilărie care În prezent s-a răzlețit de satul nostru și are fumuri de orășean. Este vorba despre cel căruia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
vedea - că părintele Își Îngroașă și Își lungește coada verde de gușter; pesta porcină face ravagii și, pe cale de consecință, pentru că boala nu se ia la om, mulți localnici Își sacrifică porcii mai abitir ca de Crăciun, se pun pe chefuit cu zilele - căci carnea trebuie consumată repede, să nu se strice -, iar taraful Căloi a intrat În repaus medical din pricina vocilor gâjâite și a degetelor Înțepenite; Titel Meșteru se fălește - În așteptarea unui investitor serios și cu posibilități financiare solide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
vreme urma să afle că, În fiecare joi de după plecarea sa, mama lui fierbea coleașă cu care Îi Îmbia pe copiii vecinilor. Dragul nostru Monstrulică, nu te preface că ai uitat de promisiunea făcută, așa că fă-ți vânt Încoace să chefuim, să ne amintim de locotenentul Foameangât, să-l Înjurăm și să-l iertăm. Tu ești tot burlac? Noi pe-aicea ne-am cam Însurat și am Început să facem copii și să ne rotunjim burțile de oameni Împliniți și serioși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]