2,019 matches
-
taluz 1:1; - rigolă tip canal dreptunghiular din beton. Apele meteorice colectate de pe suprafața halelor de producție a societății ajung în actuala stație de pompare și pompate către cursul de apă din apropierea incintei, iar apele pluviale din jurul depozitului de cherestea ajung în desnisipatorul cuplat cu separator de grăsimi și uleiuri și de aici cu ajutorul unei pompe sunt pompate către canalul de transport ape pluviale. 2.2.5. Prezentarea datelor tehnice ale rețelei de canalizare 2.2.5.1. Rețeaua de
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
conducta existentă cu Dn300 mm) - de la CV8 la CV15 va fi un traseu cu cămine de vizitare noi și conducte din PEHD cu diametru Dn300 mm; - de la CV15 la decantor va urmări același traseu. Apele meteorice colectate din zona Magazie cherestea vor urmări același traseu (colector secundar CS1) modificându-se doar conducta (conductă trasă din PEHD cu diametre variind între Dn125 mm și Dn150 mm prin conducta existentă cu Dn300 mm) și va descărca apele colectate în colectorul principal 1 (CP1
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
CS13 și CS14. Colectorul principal CP1 descarcă apele pluviale în stația de pompare pentru ape pluviale și de aici sunt transportate către cursul de apă din apropiere. Colectorul secundar CS1 Colectorul secundar CS1 colectează apele uzate din zona magaziei de cherestea și descarcă apele pluviale în colectorul principal CP1 în punctul GS6. Are lungimea de 49,12 m și este realizat din conducte din material plastic cu D125 mm pe tronsonul 2-3 și Dn150 mm pe tronsoanele 3-4 și 4-5. Colectorul
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
afaceri de aproximativ 1.600.000 de dolari, începând cu anul 2002 fiind distribuitorul de produse de grădinărit cu cea mai mare cifră de afaceri din România. UMT are trei tipuri de clienți: - companii de exploatare a lemnului și de cherestea (30% din total), - proprietari individuali de păduri (50%) , - clienți individuali amatori de grădinărit (20%), tendința fiind de creștere a numărului de clienți din ultimele două categorii. Circumstanțele înființării firmei Ultima experiență de angajat la reprezentanța Husqvarna din București a fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
ai "Cooperativei". Luni, Petre și Ana participară la solemnitatea punerii "pietrei de temelie", părintele Haralambie binecuvântă șantierul, nu se știe cine anunțase și "presa", așa că erau prezenți ziariști și fotoreporteri. Au fost scoși bani și au apărut camioane cu cărămizi, cherestea, ciment, betoniere, tablă pentru acoperiș. S-a făcut și un gard pentru îngrădirea obiectivelor și polițaiul din Bucura a fost solicitat să fie cu ochii pe "materiale". Cu șantierul inaugurat și toate puse la punct, Petre răsuflă ușurat. Reveni la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Lespezi figura cu 26 de familii evreiești; în 1879, existau 100 de familii, în 1894 erau 300 de familii, iar în 1930 existau deja 1039 de persoane. Evreii făceau comerț cu băuturi spirtoase, mărunțișuri, piei de animale, negoț cu vite, cherestea și luau în arendă moșii, cârciumi și mori. Erau, de regulă, argintari, blănari, cizmari, croitori, măcelari, cofetari, medici, funcționari sau lăutari. Prin activitățile lor au contribuit la apariția relațiilor de tip capitalist, ajutând la modernizarea economiei, cât și a vieții
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
lemnul: - S.C. Noroc bun SRL - moara de grâu și porumb - Boroiană V. - Heci; - S.C. Dulgherstar SRL Lespezi - prelucrarea lemnului - Dulgheriu Ilie; - P.F. Suditu Lenuța-Irina - presă ulei - Suditu L. - Dumbrava; - S.C. 2A Drumuri SRL - construcții - Adomnicăi A. - Lespezi; - S.C. Tehnoforest SRL - cherestea - Jugrin Adrian - Heci; - A.F. Toma Maria - presă ulei - Toma Maria - Dumbrava; V.S. 3.4. COMERȚUL Dintre toate ramurile economice, în comuna Lespezi cea mai dezvoltată ramura este comerțul, având tradiții în acest domeniu. Satul Lespezi a fost declarat târg
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
vad al Siretului. De atunci, în fiecare vineri vin negustori și comercianți de mai departe (Dorna, Botoșani, Hârlău, Pașcani) și țărani din localitățile din jur, unde vând și cumpără cereale, legume, fructe, produse meșteșugărești, animale și produse industriale, alimentare, textile, cherestea, materiale de construcții. La bâlciul de la 20 iulie vin oameni de toate vârstele pentru a participa la spectacole de circ, menajerii, serbări de dans și întreceri sportive. Cu această ocazie se întâlnesc și fiii comunei, depănând amintiri. În timpul comunismului, aprovizionarea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a arătat spre mine. — Hei, tu, vino încoace! A luat-o cu pași iuți spre crângul de pini și eu l-am urmat, cu inima cât un purice, de teamă și de încordare. S-a oprit lângă o stivă de cherestea adusă proaspăt de la joagăr și s-a întors spre mine. Cred că e îngrozitor să muncești astfel zi de zi. Astăzi te rog să nu faci altceva decât să păzești cheresteaua. Zâmbi și i se văzură dinții albi. Adică, trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
de încordare. S-a oprit lângă o stivă de cherestea adusă proaspăt de la joagăr și s-a întors spre mine. Cred că e îngrozitor să muncești astfel zi de zi. Astăzi te rog să nu faci altceva decât să păzești cheresteaua. Zâmbi și i se văzură dinții albi. Adică, trebuie să stau aici? E răcoare și liniște. Poți să tragi și un pui de somn pe stiva asta. Dacă te plictisești, poate vrei să citești cartea asta. A scos din buzunar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Sud... Îngrozitor... A clătinat din cap cu compasiune. — În orice caz, astăzi stai de pază. Am să-ți aduc eu prânzul mai târziu. Te rog să-ți tragi sufletul liniștită. S-a îndepărtat cu pași mari. M-am așezat pe cheresteaua stivuită și am început să citesc. Citisem cam jumătate de carte, când bocănitul încălțărilor i-au anunțat întoarcerea. — Ți-am adus de mâncare. Cred că te-ai plictisit singură. A pus cutia cu mâncare pe iarbă și a plecat iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
cuptor de combustie lichidă, înlocuind cărbunele cu păcura. Evident că obține stima tuturor specialiștilor și proprietarilor fabricii. În ciuda insistențelor acestora, se întoarce în 1907 în țară și preia conducerea Industriei Metalurgice Române. Din 1911 funcționează ca director al fabricii de cherestea "Sylva". Tot în 1911, la 5 martie, se căsătorește cu Antoinette (Tony) Neuman. Despre existența unui frate al lui N. Steinhardt se găsesc câteva mărturisiri lapidare în textele autobiografice ale acestuia. După cum se știe, Steinhardt își începe colaborarea la Revista
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
crengi/ altele respirau lipicioase prin pielea de lemn/ rămâneau ca un prurit/ în porii deschiși/ incapabili să se apere./ Era un fel de pornografie în vânt/ aveai un trunchi găurit/ aveai un fel de păsări pe spate/ care-ți ciuguleau cheresteaua/ să te vindece.// Cum ai fi putut să le ucizi/ decât ascunzân-du-te prin pădurea/cu litere calde/ așteptând să le adoar-mă/ gurile"(Terapie cu păsări) sau, în sfârșit, "De-ai ști focul cum mă/ bântuie/ ca o malarie/ pe marginea
O editură, două cărți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9580_a_10905]
-
de activitate. Unchiul Gică, pe lângă faptul că a învățat și a preluat meseria bunicului Ioan, a urmat și o școală profesională de electricieni, meserie rară în anii ’50, fiind repede angajat ca electrician șef la atelierul mecano-electric al Fabricii de cherestea Vama, unde am făcut și eu trei ani ucenicie. Deosebita înclinație profesională în repararea aparatelor de radio cu lămpi și a televizoarelor Grigorescu și Dacia, care, ce-i drept, se stricau mai greu, l-a determinat să-și înființeze întâi
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
-i că este din Bucovina și stă la 15 km de casa de la Câmpulung Moldovenesc a Ministrului, și, asemenea lui Gică, și-a tăiat la ferăstrăul circular degetele de la o mână. Din muncitor în depozitul de bușteni al Fabricii de Cherestea Vama, pe unde am trecut și eu mai târziu, datorită calităților profesionale și organizatorice, a fost ales între anii 1958-1962 primar al comunei Vama, continuând ca președinte al Cooperativei de Consum și șeful Serviciului de Expediție al Fabricii de Cherestea
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Cherestea Vama, pe unde am trecut și eu mai târziu, datorită calităților profesionale și organizatorice, a fost ales între anii 1958-1962 primar al comunei Vama, continuând ca președinte al Cooperativei de Consum și șeful Serviciului de Expediție al Fabricii de Cherestea. S-a remarcat prin înființarea primelor magazine cu autoservire din comună îalimentară, metalo chimice și textile), prin construirea Cabanei Turistice în anul 1974, mai mult prin muncă voluntară, prin organizarea, în anul 1968, în comuna Vama, a finalei pe țară
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
muncă voluntară, prin organizarea, în anul 1968, în comuna Vama, a finalei pe țară a „Cupei Agricultorului” cu participarea a peste 400 de sportivi din toată țara. Mi-a fost șef în anii în care am lucrat la Fabrica de Cherestea, încadrat ca muncitor sortator, încărcător vagoane C.F.R. Marfă, fiind foarte sever cu mine, și cu cumnatul său, Niculai Simionescu. După pensionare, a continuat să lucreze tâmplărie, să ridice case din lemn împreună cu verii mei Ticu și Gabi. Cultul muncii la
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
apăsat blestemul căsătoriei nefirești : tanti Viorica a orbit total la patruzeci de ani, unchiul Milian a fost arestat și condamnat politic, iar după grațiere a fost degradat din drepturile civile, angajându-se, cu greu, ca simplu muncitor la Fabrica de cherestea, iar Ramiro cum am spus, ghebos, irascibil și inadaptabil social, a murit după cincizeci de ani, holtei. La Ramiro te șocau privirea ageră, șireată, limbajul colorat și toate nătângiile sale de om obsedat, complexat și frustrat. Cu toate acestea, el
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
mic am fost nevoit și obișnuit să-mi câștig bucata de pâine prin angajările sezoniere din vacanțele de vară, în clasele V-VIII, în cadrul CFR-ului la plivit buruieni de pe calea ferată. În perioada liceului, am lucrat la Fabrica de cherestea, la secția de confecționat panouri pentru silozuri și cofraje industriale. Săptămânal, la magazia de produse agricole din stația CFR, erau garate vagoane aduse din Jos, încărcate cu cereale, făină și tărâțe, pe care le descărcam de marfă tocmai noi, cei
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
își dorea două camere separate la etaj. Lucrările au durat aproape doi ani, care au coincis cu primii mei ani de liceu, perioadă destul de austeră din punct de vedere financiar, fapt pentru care am lucrat în timpul vacanțelor la Fabrica de cherestea, situată în spatele căii ferate. Munca și sportul mi-au fost prietenii de nădejde, într-o perioadă de progres economic național, datorată și unei relaxări politice care a lăsat oarecum în urmă „vânătorea de vrăjitoare”. Liceu, paradis al tinereții mele Efervescența
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
oară, Întregul parcurs al drumului, cu toate etapele intermediare, pînă la capătul lui... Întîlnirea, din după-amiaza aceleiași zile, cu Feder și Nut, a fost, la drept vorbind, dezamăgitoare. L-au dus Într-o magazie din curtea unui fost depozit de cherestea și i-au arătat mai multe pisici, despre care susțineau că fuseseră obținute prin clonare. CÎnd doctorul a vrut să ia una În brațe, nu l-au lăsat, atrăgîndu-i atenția că ar putea deveni agresivă. De fapt, erau Închise În
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
și fără nici un regret. Așa, bunăoară, cum ar bea apă. Marea Spirală Fusese cîndva un teren de fotbal; pe partea dinspre stradă erau blocuri muncitorești cu patru etaje, iar de cealaltă parte, locul se Învecina cu un fost depozit de cherestea. În spatele blocurilor se aflau garaje, dincolo de care, pe marginea terenului de fotbal, se ridicau mormane de gunoi menajer. La unul dintre capete, acolo unde fusese poarta de fotbal, rămăsese Înfiptă În pămînt aproape jumătate de stîlp. CÎțiva metri mai departe
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
care le-o atribuie participanții sau martorii lor. În ultimă instanță: depinde cum privești lucrurile. De aici plecau cele mai multe neînțelegeri și cam toată confuzia. Nici măcar locul Întîmplărilor nu mai era stabilit cu suficientă rigoare. Terenul de fotbal din preajma fabricii de cherestea dovedindu-se neîncăpător și prea puțin cunoscut, Întreaga poveste a fost mutată pe Stadionul Municipal, fiindcă publicul avea nevoie de un spațiu cît mai amplu, În care să-și poată manifesta plenar setea de ficțiune, calitativ destul de convențională totuși, destul de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Îi blocaseră destinul. Acum Însă doctorul hotărîse să-și ia destinul În propriile mîini - și trebuia să se grăbească, fiindcă noile idei Îi veneau În avalanșă! Primul pas fusese deja făcut. În momentul cînd ieșise pe poarta fostei fabrici de cherestea, știa că nu se va mai Întoarce niciodată acolo. Era hotărît, În schimb, să-și Încerce norocul direct la MSAMDR, deși nu știa unde se află sediul acestuia și nici nu știa pe nimeni care să știe; spera ca, În
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
rufe puse la uscat - În schimb, imediat alături lumina felinarul intrării unui bar de noapte care se numea Blue Sky. Doctorul Thomas descoperi abia atunci cît era de obosit și de stresat, după orele petrecute toată după-amiaza la depozitul de cherestea, și socoti că un mic răgaz și o mică votcă i s-ar fi potrivit de minune, i-ar fi ordonat ideile. Mulțumit că, pînă la urmă, hoinăreala lui fără scop ajunsese la un final convenabil, căci găsise totuși ceva
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]