712 matches
-
fost duși la Chestură, cu mâinile ridicate și mereu împunși cu baionetele sau împinși cu patul armelor, am fost eliberat cu acel bilet Liber. Dar în seara aceleiași zile am fost din nou duși, de asta data numai bărbații, la Chestură, unde ne aștepta priveliștea îngrozitoare a unui strat de oameni morți ce zăceau pe pietrele din curte. Două rânduri de soldați români și germani îi primeau cu lovituri de lemne de 1 m pe nefericiții ce erau întâi jefuiți de
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
că într-adevăr am fost gravidă. Mi-au dat un bocanc în burtă zicând ca să nu mai fac jidani, am căzut leșinată și cei patru copii au căzut pe mine și au fost bătuți. Împreună cu ceilalți am fost duși la Chestură unde am călcat pe mii de morți, și pe bărbatul meu l-am pierdut. Tot drumul spre Chestură, bărbatul meu a fost lovit cu arma și el ca rabin cu barbă au luat chibrit și au aprins barba. Când m-
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
jidani, am căzut leșinată și cei patru copii au căzut pe mine și au fost bătuți. Împreună cu ceilalți am fost duși la Chestură unde am călcat pe mii de morți, și pe bărbatul meu l-am pierdut. Tot drumul spre Chestură, bărbatul meu a fost lovit cu arma și el ca rabin cu barbă au luat chibrit și au aprins barba. Când m-am despărțit de el era fript până la sânge. După ce am rămas fără de bărbatul care la el am trăit
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
lucrător. „În ziua pogromului, am fost ridicat de acasă în drum spre adăpost de către soldați înarmați. Soldații văzându-mă cu servieta, mă credeau spion pentru care motiv am fost bătut și apoi fotografiat cu servieta, am fost apoi dus la Chestură unde am fost iar bătut cu patul armei. Apoi am fost duși la gară. Când am fost băgați în vagoane și oamenii mureau ca muștele în primele zile, când trenul era oprit la Tg. Frumos, pentru a grăbi moartea m-
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
vândut..." Iosep Tipra Ovici, născută în 1902, strada Cucu, casnică. „În 29 iunie 1941, am fost scoși din casă eu cu soțul meu și cu un copil de un an, am fost bătuți de 3 soldați români și duși la Chestură. La poarta Chesturii, soțul meu a fost lovit în cap cu arma de un soldat. Atunci copilul a început să țipe și am fost alungați eu cu copil, iar scumpul și nevinovatul meu soț a fost dus la Chestură și
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Ovici, născută în 1902, strada Cucu, casnică. „În 29 iunie 1941, am fost scoși din casă eu cu soțul meu și cu un copil de un an, am fost bătuți de 3 soldați români și duși la Chestură. La poarta Chesturii, soțul meu a fost lovit în cap cu arma de un soldat. Atunci copilul a început să țipe și am fost alungați eu cu copil, iar scumpul și nevinovatul meu soț a fost dus la Chestură și de acolo pus
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
la Chestură. La poarta Chesturii, soțul meu a fost lovit în cap cu arma de un soldat. Atunci copilul a început să țipe și am fost alungați eu cu copil, iar scumpul și nevinovatul meu soț a fost dus la Chestură și de acolo pus în vagon și ucis la stația din Tg. Frumos de unde mi-a și trimis actul de moarte. Și așa am ramas cu copilul meu pe drumuri, cât mi s-a furat, cât am vândut, până și
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
întreține copilul”. „Într-un an am fost evacuată de trei ori..." Ghitta Leib, născută în 1909, strada Lăpușneanu, casnică. „În dimineața zilei de 29 iunie am fost scoși din adăpost în bătăi și batjocură, încolonați în convoi și împinși la Chestura Poliției. Aici, după câteva ore de așteptare în amenințări și batjocură, au trimis femeile și copiii acasă, iar bărbații nu i-am mai văzut căci au fost închiși în vagoane și trimiși pe linia morții, 140 de oameni într-un
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
la creștini (...)”. „Am fost tratați mai rău ca pușcăriașii pe viață...” Iosif Sclear, născut în 1917, strada Nicolina, vânzător „În ziua de 29 iunie 1941, am fost luat de acasă cu forța și bătut tot timpul până ce am ajuns la Chestură și la Chestură am fost jefuit de suma de 50 000 lei, un ceas de mână și un stilou, și am fost lovit cu răngi de fier la corp și rănit grav la cap după ce ne-a băgat în vagoane
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
fost tratați mai rău ca pușcăriașii pe viață...” Iosif Sclear, născut în 1917, strada Nicolina, vânzător „În ziua de 29 iunie 1941, am fost luat de acasă cu forța și bătut tot timpul până ce am ajuns la Chestură și la Chestură am fost jefuit de suma de 50 000 lei, un ceas de mână și un stilou, și am fost lovit cu răngi de fier la corp și rănit grav la cap după ce ne-a băgat în vagoane și am mers
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Pe tăcute, după câteva minute, suntem pe un chei și puțin după asta, în gară, la unsprezece fără zece, în vagoane. Isprava asta, a celor cu vaporul, după câteva luni, la Roma mi-a adus oarecari neplăceri cu cei de la chestură. Plecăm. A doua zi dimineața, descindem în gara Roma, luăm o trăsură, dăm birjarului adresa scrisă pe o bucățică de hârtie, omul ne duce pe unde știe el, intrăm pe niște străzi înguste și ne lasă la o poartă mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
organizate. După ce-i jefuiau, se făceau nevăzuți în bârlogul lor. Astfel că cei adăpostiți trăiau și sub teroarea bombelor și sub tirania acestor lepădături sociale care-i deposedau și de bruma de bunuri pe care o mai aveau. Ca atare, Chestura a luat măsuri de apărare a cetățenilor, trimițând la adăposturi polițiști puternici și cu experiență, capabili să facă față unor atacuri banditești și să anihileze aceste grupuri de răufăcători. Prin urmare, ne-am îndreptat cât am putut de repede spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
condiții civilizate. Asemenea rapoarte pot fi găsite pe parcursul întregului an 1932 și a celui următor, cu o ritmicitate de invidiat, ceea ce demonstrează rolul important jucat de sindicatul lucrătorilor de la Nicolina. În ziua de 4 februarie 1933, o notă informativă a Chesturii ieșene surprindea momentul în care, la Atelierele Nicolina, s-a declarat grevă generală - într-un context economic foarte complicat -, pe fondul crizei economice din perioada 1929-1933. Textual, relatarea abundă în detalii: „La Atelierele C.F.R. Nicolina, lucrătorii au declarat grevă, au
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
și supravegheat”. Activitatea comuniștilor sau a celor bănuiți de empatie cu doctrinele extremiste de stânga a devenit mai atent monitorizată, odată cu transformările cunoscute de scena politică românească spre finele deceniului al treilea, al veacului trecut. O notă informativă adresată șefului Chesturii ieșenea oferea un tablou complet despre lucrătorii de la Nicolina, în special cei de la Turnătorie, secție unde activase și Pintilie, care, între timp devenise un „intens focar de propagandă comunistă”, aflat în permanentă legătură cu liderul mai sus menționat. Mai apăruseră
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Poliției, contribuie cu sume de bani, lunar, la un fond pentru susținerea activistului Chivu Stoica, întemnițat la Închisoarea Galata și a altui deținut - al cărui nume nu era precizat -, transferat între timp la Închisoarea Văcărești. Supravegherea lucrătorilor ceferiști a continuat. Chestura din Iași reține, în 1936, manifestele care comemorau grevele din anii precedenți, pretext pentru a îndemna la noi mișcări de protest. În același sens, ziarul „Muncitorul Căilor Ferate” publica, în ediția sărbătorească de 1 mai 1939, un apel către muncitorii
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Ferate” publica, în ediția sărbătorească de 1 mai 1939, un apel către muncitorii din Atelierele C.F.R., pentru a continua lupta sindicală în scopul redobândirii drepturilor limitate de perioada crizei. Mulți alți indivizi - unii de naționalitate rusă - se aflau în atenția Chesturii din Iași. Din teritoriu, spre exemplu, de la Chestura de Poliție din Galați, vine rezultatul anchetelor despre activitatea lui Gorinov Grigore, lucrător al Atelierelor C.F.R. Nicolina, originar din Tighina și domiciliat în Iași, începând din anul 1931. La scurt timp, aceste
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
1939, un apel către muncitorii din Atelierele C.F.R., pentru a continua lupta sindicală în scopul redobândirii drepturilor limitate de perioada crizei. Mulți alți indivizi - unii de naționalitate rusă - se aflau în atenția Chesturii din Iași. Din teritoriu, spre exemplu, de la Chestura de Poliție din Galați, vine rezultatul anchetelor despre activitatea lui Gorinov Grigore, lucrător al Atelierelor C.F.R. Nicolina, originar din Tighina și domiciliat în Iași, începând din anul 1931. La scurt timp, aceste date ajung la Biroul Poliției de Siguranță, o
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
siguranța statului și nici nu s-a descoperit vreun antecedent penal. Nu la fel au stat, însă, lucrurile în cazul lui Gheorghe Zota, bun prieten și coleg de atelier cu Constantin Vîrlan, ultimul „supectat” de comunism. Deseori apare în rapoartele Chesturii un alt suspect, Mihai Viscun (Visun), originar din Tighina, angajat al Atelierelor Nicolina și implicat în acțiuni subversive. Se consemna în rapoartele Poliției că, în numeroase rânduri, acesta a elogiat nivelului de trai din Uniunea Sovietică, însă, acuza cea mai
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Câmpulung (comisariatele Gura Humorului, Vatra Dornei, detașamentele Coșna, poiana stampei, Cârlibaba); Poliția Stotjineț (comisariatele Adâncata, Văjcăuți și Vijnița); Poliția Rădăuți (comisariatul Siret și detașamentul Dornești); Poliția Hotin (comisriatul Noua Suliță și detașamentul Prigorodoc); Poliția Suceava 8comisriatul Dărmănești și detașamentul Solca); Chestura poliției Cernăuți (comisariatele Cozmeni, Crizceatec, Ghica Vodă și detașamentele Orășeni, Sadagura, Zastavna). În cadrul Inspectoratului Regional de Poliție Cernăuți erau încadrați un număr de 723 de persoane. Ca urmare, pe lângă Guvernământul provinciei Bucovina a fost înființată o Comisie de revizuire pentru
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
el vorbind despre Sfânta Scriptură și despre viața veșnică. În vizitele de fiecare zi la spitalul civil i s-a întâmplat să întâlnească un străin, pe care poliția îl luase de pe stradă. Găsindu-l fără documente, l-au dus la chestură, dar nu reușeau să înțeleagă ceea ce spunea. Din gesturile stranii și din privirea absentă, și-au dat seama că suferea din cauza slăbirii fizice și a dezechilibrului mintal. L-au internat în spital și l-au pus în repartul psihiatric. Don
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Ion a fost în permanentă legătură cu cei de mai sus, ca făcând parte din organizațiunea secretă, dând directive și după încarcerarea sa la închisoarea Tribunalului Civil din Cluj, unde executa o pedeapsă de 6 luni pentru activitate legionară. Organele Chesturii Cluj au capturat în repetate rânduri, manifeste subversive, fără a fi putut prinde pe autori și poate ar fi rămas necunoscuți dacă în seara zilei de 20 August 1938, Poliția gării Cluj, nu ar fi reușit să prindă pe doi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
lipsiți de orizont, Nicolae Petrașcu îl întâlnește pe Boian, care în câteva cuvinte îl pune în cunoștință de cauză cu tot planul aprobat și de Comandant. Acțiunea era împărțită în două: o parte formată din echipele, care trebuiau să ocupe Chestura, Telefoanele, Legiunea de jandarmi și postul de Radio Bod, care intrând în aceste instituții, trebuiau să reziste acolo și altă parte, care avea misiunea de a manifesta în oraș, împiedicând transportul de trupe polițienești și militare dintr-o parte în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și în care, cerând abdicarea regelui Carol al II lea, anunța începerea din nou a luptei Căpitanului. în sfârșit, a venit și seara mult așteptată. împărțiți pe echipe, fiecare cu obiectivul său, legionarii au pornit atacul, principalul punct a fost Chestura de Poliție din Brașov. Aici a acționat Comandantul ajutor dr. Victor Apostolescu cu un grup de 45 legionari. Oamenii au fost strânși mai întâi sub Tâmpa și de acolo au plecat direct spre Chestură, care se găsește în centrul orașului
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pornit atacul, principalul punct a fost Chestura de Poliție din Brașov. Aici a acționat Comandantul ajutor dr. Victor Apostolescu cu un grup de 45 legionari. Oamenii au fost strânși mai întâi sub Tâmpa și de acolo au plecat direct spre Chestură, care se găsește în centrul orașului. Într-un minut au putut să pătrundă înăuntru, reușind să prindă acolo întreg personalul polițienesc, rămas până târziu la serviciu din cauza inspecției colonelului Enescu și a maiorulul Fotina. La intrarea legionarilor se găsea în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cu toate cele necesare, s-au prezentat în fața corpului de gardă unde gardienii așteptau baricadați. Oamenii noștri au somat pe gardieni să se predea. S au predat, ne mai rămânând în felul acesta nici o posibilitate de primejdie din interior. Șeful Chesturii de poliție, maiorul de jandarmi Bărnuțiu, se găsea și el în instituție în momentul în care au intrat legionarii. Văzând primejdia, a scăpat printr-o ușă din dos, așa cum se găsea la birou, descins și cu capul gol. Omul s-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]