107 matches
-
Alineatul (1) a se înlocuiește cu următorul text: "(1) (a) Prin derogare de la alineatul (1), Finlanda și Suedia sunt autorizate, pentru o perioadă de tranziție prelungită până la 31 decembrie 2011, să introducă pe piață somon (Salmo salar), hering (Clupea harengus), chișcar de râu (Lampetra fluviatilis), păstrăv de mare (Salmo trutta), păstrăv (Salvelinus spp.) și coregon mic (Coregonus albula), provenind din zona baltică și destinați consumului pe teritoriul propriu, cu un conținut de dioxine și/sau un conținut al sumei de dioxine
32006R0199-ro () [Corola-website/Law/295135_a_296464]
-
fântânel CHR Salvelinus spp. Chars (nei) Merlan SME Osmerus eperlanus European Smelt Salmonide SLX Salmonoidei Salmonids (nei) Tip salmonide (sz) STR Salmonoidei Trouts, chars (nei) Coregon lavaret PLN Coregonus lavaretus Pollen (=Powan) Coregon oxirinc HOU Coregonus oxyrinchus Houting Specii de chișcar, țipar LAM Petromyzon spp. Lampreys Specii de scrumbie (sz) SHD Alosa spp. Shads (nei) Pești osoși DIA ex Osteichthyes Diadromous fishes (nei) Cardină MEG (*) Lepidorhombuswhiffiagonis Megrim Calcan comun TUR (*) Psetta mazima Turbot Calcan-neted, calcan-mic BLL (*) Scophtalmus thombus Brill Fletan comun
jrc1854as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87004_a_87791]
-
montandoni (Triton carpatic) - Triturus vulgaris ampelensis (Tritonul comun transilvănean) ANURA Discoglossidae - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roșie) - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă) Pelobatidae - Pelobates fuscus (Broască de pământ, Broasca gheboasă) PEȘTI PETROMYZONIFORMES Petromyzonidae - Eudontomyzon danfordi (Chișcar) - Eudontomyzon mariae - Eudontomyzon vladykovi CLUPEIFORMES Clupeidae - Alosa pontica (Scrumbie de Dunăre) - Alosa caspia caspia (Rizeafcă) SALMONIFORMES Salmonidae - Hucho hucho (Lostriță) Umbridae - Umbra krameri (Țigănuș) PERCIFORMES Percidae - Gymnocephalus schraetzer (Răspăr) - Gymnocephalus baloni (Ghiborț de râu) - Zingel spp. CYPRINIFORMES Cyprinidae - Aspius aspius
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
e.i. Păstrăv-auriu, păstrăv-roșu, fântânel CHR Salvelinus spp. Chars n.e.i. Merlan SME Osmerus eperlanus European smelt Salmonide SLX Salmonoidei Salmonids n.e.i. Coregon lavaret PLN Coregonus lavaretus European whitefish Coregon oxirinc HOU Coregonus oxyrinchus Houting Specii de chișcar, tipar LAM Petromyzon spp. Lampreys Specii de alose n.a.p. SHD Alosa alosa, A. fallax Shads n.e.i. DCX Clupeoidei Diadromous clupeoids n.e.i. Pești osoși DIA ex Osteichthyes Diadromous fishes n.e.t. Cardină MEG (*) Lepidorhombus whiffiagonis
jrc5361as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90530_a_91317]
-
nu sunt niciodată fixe și în care participanții pun în discuție probleme și subiecte care îi preocupă în mod direct, astfel încât momentele create să-i reprezinte cât mai bine. Echipa atelierului: Gabriela Andrei, Paula-Camelia Artin, Andreea Berea, Mădălina Brândușe, Maria-Cristina Chișcari, Ana Corina, Paul Dunca, Lăură Delia Maria, Ioana Jantea, Adina Iliescu, Raluca Matei, Alice Monica Marinescu, Mihaela Michailov, Alina-Gabriela Mîrșu, Anamaria Moraru, Agață Ioana Olteanu, Linh Pham, Katia Pascariu, Alexandru Preda, Alexandra Ristea, Andreea Savu, Andra Ana Maria Smileanschi, Eliza
STAI JOS! - ATELIER DESCHIS DE TEATRU CU ADOLESCENȚI () [Corola-website/Science/295900_a_297229]
-
așteptările elevilor. În cadrul atelierului au fost scrise scurte fragmente de text care au pus accentul pe explorarea vocii personale a participanților. Prezentăm în continuare textul scris de RALUCA MATEI. Echipa atelierului: Gabriela Andrei, Paula-Camelia Artin, Andreea Berea, Mădălina Brândușe, Maria-Cristina Chișcari, Ana Corina, Paul Dunca, Laura Delia Maria, Ioana Jantea, Adina Iliescu, Raluca Matei, Alice Monica Marinescu, Mihaela Michailov, Alina-Gabriela Mîrșu, Anamaria Moraru, Agata Ioana Olteanu, Linh Pham, Katia Pascariu, Alexandru Preda, Alexandra Ristea, Andreea Savu, Andra Ana Maria Smileanschi, Eliza
Atelier de educație participativă și teatru forum: STAI JOS! () [Corola-website/Science/295949_a_297278]
-
așteptările elevilor. În cadrul atelierului au fost scrise scurte fragmente de text care au pus accentul pe explorarea vocii personale a participanților. Prezentăm în continuare textul scris de Ana Spacebar. Echipa atelierului: Gabriela Andrei, Paula-Camelia Artin, Andreea Berea, Mădălina Brândușe, Maria-Cristina Chișcari, Ana Corina, Paul Dunca, Laura Delia Maria, Ioana Jantea, Adina Iliescu, Raluca Matei, Alice Monica Marinescu, Mihaela Michailov, Alina-Gabriela Mîrșu, Anamaria Moraru, Agata Ioana Olteanu, Linh Pham, Katia Pascariu, Alexandru Preda, Alexandra Ristea, Andreea Savu, Andra Ana Maria Smileanschi, Eliza
ATELIER DE EDUCAȚIE PARTICIPATIVĂ ȘI TEATRU FORUM: STAI JOS! () [Corola-website/Science/295973_a_297302]
-
așteptările elevilor. În cadrul atelierului au fost scrise scurte fragmente de text care au pus accentul pe explorarea vocii personale a participanților. Prezentăm în continuare textul scris de Ana Spacebar. Echipa atelierului: Gabriela Andrei, Paula-Camelia Artin, Andreea Berea, Mădălina Brândușe, Maria-Cristina Chișcari, Ana Corina, Paul Dunca, Lăură Delia Maria, Ioana Jantea, Adina Iliescu, Raluca Matei, Alice Monica Marinescu, Mihaela Michailov, Alina-Gabriela Mîrșu, Anamaria Moraru, Agață Ioana Olteanu, Linh Pham, Katia Pascariu, Alexandru Preda, Alexandra Ristea, Andreea Savu, Andra Ana Maria Smileanschi, Eliza
ATELIER DE EDUCAȚIE PARTICIPATIVĂ ȘI TEATRU FORUM: STAI JOS! (Text de Camelia AP) () [Corola-website/Science/295977_a_297306]
-
școlii la așteptările elevilor. În cadrul atelierului au fost scrise scurte fragmente de text care au pus accentul pe explorarea vocii personale a participanților. Prezentăm în continuare un text colectiv. Echipa atelierului: Gabriela Andrei, Paula-Camelia Artin, Andreea Berea, Mădălina Brândușe, Maria-Cristina Chișcari, Ana Corina, Paul Dunca, Laura Delia Maria, Ioana Jantea, Adina Iliescu, Raluca Matei, Alice Monica Marinescu, Mihaela Michailov, Alina-Gabriela Mîrșu, Anamaria Moraru, Agata Ioana Olteanu, Linh Pham, Katia Pascariu, Alexandru Preda, Alexandra Ristea, Andreea Savu, Andra Ana Maria Smileanschi, Eliza
ATELIER DE EDUCAȚIE PARTICIPATIVĂ ȘI TEATRU FORUM: STAI JOS! () [Corola-website/Science/295979_a_297308]
-
apele râului Prut trăiesc o serie de pești cum ar fi: crapul ("Cyprinus carpio"), cleanul ("Leuciscus cephalus"), știuca ("Esox lucius L."), plătica ("Abramis brama"), somnul ("Silurus glanis L."), mreana vânătă ("Barbus meridionalis"), șalăul ("Stizostedion lucioperca L."), bibanul ("Perca fluviatilis L."), chișcarul ("Eudontomyzon danfordi Regan"). Tot aici mai putem găsi scoica de râu ("Unio pictorum"), racul de râu ("Astacus astacus"). Din clasa amfibii se întâlnesc în bălți și iazuri buhaiul de baltă ("Bombina bombina"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"). Din clasa
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
agnatostomele (Agnathostomata) este o supraclasă (după unii autori clasă sau subîncrengătură) de vertebrate cordate primitive acvatice, marine sau de apă dulce, asemănătoare peștilor, dar lipsite de fălci, opusă vertebratelor cu fălci ("Gnathostomata"). le actuale sunt reprezentate prin ciclostomi ("Cyclostomata"): petromizoni (chișcarii) și mixine. În cambrian, silurian și devonian au existat numeroși reprezentanți ai agnatelor cunoscuți cu denumirea de ostracodermi ("Ostracodermi"). Agnatele sunt vertebratele cele mai primitive, fiind niște "pești" foarte primitivi, cu cea mai simplă structură a corpului. Fălcile (maxilare) și
Agnate () [Corola-website/Science/307456_a_308785]
-
Origen este guvernată de omniprezenta posibilitate a ispitei și a păcatului, în timp ce Sfântul Grigorie se ocupă aproape exclusiv cu viața fără de păcat a celor salvați și binecuvântați. Unul înțelege să trateze ideea de progres, iar celălalt manifestă conștiința puterii păcatului; Chișcari Ilie, „ Concepția despre epectază la Sfântul Grigorie de Nyssa - o teologie a dorinței, în Anuarul Facultății de Teologie Ortodoxă «Patriarhul Justinian». footnote>. În epectază există un aspect de stabilitate ce constă în participarea la Dumnezeu și un aspect de mobilitate
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
lemnul câinesc, cătina. În această zonă poți întâlni mistrețul, iepurele sălbatic, vulpea, bursucul, căprioare, țistarul, vipera comună; dintre păsări:rate sălbatice, cocostârci, bâtlani, nagâți.În apele Prutului se găsesc numeroase specii de pești: carasul, crapul, știuca, somnul, salăul, bibanul, plătica, chișcarul și crapul chinezesc. Șesul din cursul inferior al pârâului Vladnic este acoperită cu o vegetație săracă din cauza solurilor sărate,în cursul mijlociu și superior se întâlnește o vegetație specific de baltă cu stufărișuri și păpurișuri. Alte zone împădurite se află
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
lungi ("Myotis capaccinii"); o reptilă și un amfibian: broasca-țestoasă de uscat ("Testudo hermanni") și ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); șase specii de pești: porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), avat ("Aspius aspius"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis") și chișcarul ("Eudontomyzon danfordi"); precum și 22 specii de nevertebrate: gândacul cu aripi scurte ("Oxyporus mannerheimii"), gândacul auriu ("Buprestis splendens"), cărăbuș ("Carabus variolosus"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), gândacul de apă (" Rhysodes sulcatus"), cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), șapte fluturi (din speciile
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"); trei specii de amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"); patru specii de pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata") și chișcarul ("Eudontomyzon danfordi"); precum și zece specii de nevertebrate: racul-de-ponoare ("Austropotamobius torrentium"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), cosașul de munte ("Isophya costata"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), cosaș ("Isophya stysi") și cinci specii de fluturi ("Hypodryas maturna, Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Maculinea teleius, Gortyna
Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului” () [Corola-website/Science/313783_a_315112]
-
cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros); Reptile și amfibieni: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de zid ("Podarcis muralis"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); Pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), chișcar ("Eudontomyzon danfordi"); Păsări semnalate în arealul parcului natural și protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 (anexa I-a), privind conservarea păsărilor sălbatice Uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
14 specii de amfibieni și 82 specii de pești. În a doua ediție a Cărții Roșii sunt înscrise 16 specii de mamifere, 39 de specii de păsări, mai vulnerabile și periclitate cele răpitoare , 8 reptile, 1 amfibian, 12 pești, 1 chișcar, 37 insecte, 1 crustaceu și 3 moluște. În pădurile Moldovei se pot distinge unele specii de animale ca: "căprioara, mistrețul, vulpea, bursucul, veveriță, jderul" sau pisica sălbatică și specii de păsări ca "coțofana, pupăza, privighetoarea, mierla." În zonele de stepă
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
reprezintă o zonă naturală (luciu de apă și zona împrejmuitoare) cu faună specifică zonelor umede din Câmpia Dunării. Fauna este una bine diversificată și constituită în cea mai mare parte din păsări și pești (avat, țipar, petroc, pietroșel, zglăvoc, moioagă, chișcar). Păsările sunt reprezentate de exemplare cu specii de: barză albă ("Ciconia nigra"), barză neagră ("Ciconia nigra"), egretă mare ("Egretta alba"), egretă mică ("Egretta garzetta"), piciorong ("Himantopus himantopus"), bătăuș (Philomachus pugnax), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben
Rezervația Balta Neagră () [Corola-website/Science/329903_a_331232]
-
ursul brun ("Ursus arctos") și vidra de rău ("Lutra lutra"); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"); opt specii de pești: avat ("Aspius aspius"), mreana vânata ("Barbus meridionalis"), zglăvoaca ("Cotus gobio"), porcușor de văd ("Gobio uranoscopus"), chișcar ("Eudontomyzon danfordi"), clean dungat ("Leuciscus souffia"), dunăriță ("Sabanejewia aurata") și fusar ("Zingel streber"); precum și nevertebrate: croitorul alpin ("Rosalia alpina"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum"); precum și trei specii de cărăbuși ("Cărăbuș zawadzkii, Cărăbuș hampei, Cărăbuș variolosus"). În
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
Natrix tessellata"), năpârcă ("Natrix natrix"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca de mlaștină ("Rana arvalis"). Situl adpostește și protejază doi pești din speciiile "Cottus gobio" (zglăvoacă) și "Misgurnus fossilis" (chișcar); precum și doi melci din speciile "Vertigo angustior" și "Vertigo moulinsiana". Vegetația arboricolă a sitului este constituită din specii de: mesteacăn pitic ("Betula nana"), salcie ("Salix pentandra L.") și pâlcuri de arin ("Arinus glutinosa"). La baza desemnării ariei naturale se află
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
Țiparul sau chișcarul ("Misgurnus fossilis") este un pește dulcicol, bentonic, din familia cobitide ("Cobitidae") ordinul cipriniformelor ("Cypriniformes"), din apele stătătoare sau lent curgătoare, cu funduri mâloase și cu vegetație. Trăiește, de obicei, pe fund, îngropându-se deseori în acesta. Este răspândit în Europa
Țipar (pește) () [Corola-website/Science/331101_a_332430]
-
agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"); Pești: mreana vânata (" Barbus meridionalis petenyi"), zglăvoaca ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata bulgarica") și chișcar ("Eudontomyzon danfordi"); Nevertebrate (răci, gândaci, greieri, fluturi): racul-de-ponoare ("Austropotamobius torrentium"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), cosașul de munte ("Isophya costata"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), cosaș ("Isophya stysi") și cinci specii de fluturi ("Hypodryas maturna, Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Maculinea teleius, Gortyna
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), râs ("Lynx lynx") și vidra de rău ("Lutra lutra"); doi amfibieni: salamandra carpatica ("Triturus montandoni") și ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); trei specii de pești: mreana vânata ("Barbus meridionalis"), dunăriță ("Sabanejewia aurata") și chișcar de rău ("Eudontomyzon mariae"); precum și două nevertebrate: croitorul alpin ("Rosalia alpina") și un cărăbuș din specia "Cărăbuș variolosus". La baza desemnării sitului se află trei plante ocrotite: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), ruginita ("Asplenium adulterinum") și curechiul de munte ("Ligularia
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
Lacerta agilis"), salamandra de foc (Salamandra salamandra), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina veriegata"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo") și brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"); Pești din speciile: zglăvoacă ("Cottus gobio"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis petenyi"), chișcar ("Eudontomyzon danfordi"); Nevertebrate protejate semnalate în arealul sitului: gândacul auriu ("Buprestis splendens"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), un gândac din specia "Pseudogaurotina excellens", cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica") și două libelule: "Cordulegaster heros" (calul-dracului) și "Ophiogomphus
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
le (clasa Myxini sau Hyperotreti) (din greaca "myxa" = mucus nazal) sunt animale în formă de țipar care produc din abundență mucus. Sunt singurele animale extante cunoscute care au craniu, dar nu au coloană vertebrală. Laolaltă cu chișcarii, ei nu au maxilare și sunt considerați „fosile vii”; sunt bazali în cadrul vertebratelor, iar mixinele actuale seamănă cu cei de acum 300 de milioane de ani. Clasificarea mixinelor a fost întotdeauna controversată. Problema este dacă mixinele sunt un fel de
Mixine () [Corola-website/Science/333073_a_334402]