311 matches
-
hrană, obținută direct de pe locurile proprii și cu „sudoarea frunții”. Laptele deținea prioritatea, conform prescriptelor mitice. Era considerat nutriment universal, pentru că i se atribuiau origini prestigioase ce vizau lumea aleasă și pacificatoare a zeilor. Ne-o spune foarte convingător Silvia Chițimia: „În mod firesc, alimentul magic va fi legat, într-un fel sau altul, de figurile Marii Zeițe, adoptate în diverse epoci și culturi tradiționale”. Și: ”Alăptat la sînul mamei, pruncul asimilează substanțialitatea lumii, esența ei vitală. Universul este pentru el
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Kamenitz-Podolsc (Rusia), Iași, 1906; O călătorie la vlahii (românii) din Kraina, Croația și Dalmația, Iași, 1908; Scrierile muzicale ale lui Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, București, 1911; Istoria teatrului în Moldova, I-II, Iași, 1915-1922; ed. 2, îngr. și pref. I. C. Chițimia, București, 1975; Opere, I-II, îngr. Viorel Cosma, București, 1971-1975, III-IV, București, 1978; Puncte extreme ale spațiului etnic românesc, îngr. și pref. I. Oprișan, București, 2003. Traduceri: Deplinele anecdote a lui Balakirev, fostul bufon la curtea lui Petru cel Mare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
I. Oprișan, București, 2003. Traduceri: Deplinele anecdote a lui Balakirev, fostul bufon la curtea lui Petru cel Mare al Rusiei, Iași, 1853 (în colaborare cu Constantin și Mihail Burada). Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 144; Viorel Cosma, Teodor Burada, București, 1966; Chițimia, Folcloriști, 73-159; Vrabie, Folcloristica, 215-219; Ist. comp. Rom., 44-46; Ist. lit., III, 822-834; Bârlea, Ist. folc., 266-272; Șerban Cioculescu, T.T. Burada, „Istoria teatrului în Moldova”, RL, 1975, 31, 32; Dicț. lit. 1900, 135-136; Lucia Berdan, Teodor T. Burada, „pelerin pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
Tache Papahagi, Antologie aromânească, București, 1922 ; C. Brăi-loiu, Bocete din Oaș, București, 1953-1956 ; de asemeni multe alte culegeri semnate L Pop Reteganul, D. Stăncescu, I. C. Fundescu, G. Cătană, A. Gorovei etc. Recent au apărut cîteva ediții monumentale, pe genuri : C. Chițimia și Dan Simionescu, Cărțile populare în literatura românească, 2 vol., București, 1963;. Al. Amzulescu, Balade populare românești, 3 vol., București, 1964 ; Miorița, volum masiv cuprinzînd toate variantele baladei, ediție și note de A. Fochi, București, 1964, A. Bîrlea, Antologie de
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
și snoave, București, 1958; De-ale lui Păcală, îngr. Vasile Adăscăliței și Petru Ursache, pref. Petru Ursache, București, 1964; Antologie de proză populară epică, III, îngr. și pref. Ovidiu Bârlea, București, 1966; Povești, snoave și legende, îngr. și pref. I. C. Chițimia, București, 1967; Nevasta cea isteață, îngr. Sabina Cornelia Stroescu, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1971; Petru Rezuș, Dochița împărătița, București, 1972; Basmul cu soarele și fata de împărat. Povești, snoave și legende argeșene, îngr. Gh. Vrabie, București, 1973; Păcală. Snoave populare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”), publicația are între 1952 și 1963 titlul „Studii și cercetări de istorie literară și folclor”. Redactor responsabil este G. Călinescu, iar redactori sunt Ion Vitner (până în 1956), Perpessicius, Mihai Beniuc, Mihai Novicov, I.C. Chițimia, apoi Zaharia Stancu (1955-1963), Teodor Vârgolici fiind secretar de redacție (1956-1963). În 1964 comitetul redacțional e format din G. Călinescu (redactor responsabil), Mihai Novicov (redactor responsabil adjunct), Mihai Beniuc, Al. A. Philippide, Al. Dima, I.C. Chițimia, Iosif Pervain, D. Micu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289203_a_290532]
-
Beniuc, Mihai Novicov, I.C. Chițimia, apoi Zaharia Stancu (1955-1963), Teodor Vârgolici fiind secretar de redacție (1956-1963). În 1964 comitetul redacțional e format din G. Călinescu (redactor responsabil), Mihai Novicov (redactor responsabil adjunct), Mihai Beniuc, Al. A. Philippide, Al. Dima, I.C. Chițimia, Iosif Pervain, D. Micu, T. Vârgolici. După stingerea din viață a lui G. Călinescu, de la numărul 2/1965 redactor responsabil devine Al. Dima, care cooptează în comitetul de redacție pe Al. Balaci, Șerban Cioculescu, N. N. Condeescu, Jean Livescu. Între 1966
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289203_a_290532]
-
rubricile cele mai interesante sunt „Poetică”, „Mythos și logos”, „Controverse”, „Opinii”, „Evocări”, „Texte și documente”, „Scriitori români contemporani”. De-a lungul vremii contribuie cu studii G. Călinescu (semnatar al unui număr impresionant de materiale, mai ales studii eminesciene), Perpessicius, I.C. Chițimia, Valeriu Ciobanu, Teodor Vârgolici, Mihai Novicov, Marin Bucur, Elena Piru, Ovidiu Papadima, D. Vatamaniuc, Rodica Florea, Stan Velea, Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Paul Cornea, Liviu Rusu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Roxana Sorescu, Ion Pop, Elena Tacciu, Iosif Cheie-Pantea, Rosa Del Conte, Dan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289203_a_290532]
-
Păcurariu (corespondență inedită A.I. Odobescu - B.P. Hasdeu), Octav Păun. La rubrica „Ancheta noastră” sunt intervievați scriitori contemporani importanți, printre care Mircea Dinescu, Al. Paleologu, Ștefan Aug. Doinaș, Andrei Pleșu, Victor Felea. Scriu cronici literare și recenzii Perpessicius, C.I. Botez, I.C. Chițimia, D. Vatamaniuc, Mihai Novicov, Gh. Vrabie, Ovidiu Papadima, Dan Hăulică, Valeriu Ciobanu, Gh. Bulgăr, Stancu Ilin, Stan Velea, Cornelia Ștefănescu, Marcel Duță, Al. Săndulescu. Revista realizează, de asemenea, multe numere aniversare sau comemorative, dedicate unor scriitori români și străini (I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289203_a_290532]
-
ca tip de existență, I-II, București, 1977; Gustav-René Hocke, Manierismul în literatură, tr. Herta Spuhn, pref. Nicolae Balotă, București, 1977; Viorica S. Constantinescu, Considérations sur le baroque roumain, CREL, 1978, 1; [Barocul], RITL, 1978, 1 (semnează Mircea Anghelescu, I. C. Chițimia, Alexandru Duțu, Dan Horia Mazilu, Mihai Moraru, Al. Piru); Simion, Scriitori, I, 543-581, III, 260-264; Alexandru Duțu, Modele, imagini, priveliști, Cluj-Napoca, 1979, passim; Alexandru Ciorănescu, Barocul sau Descoperirea dramei, tr. Gabriela Tureacu, Cluj-Napoca, 1980; Romul Munteanu, Clasicism și baroc în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
aparte. Modul de transmitere prin copii manuscrise dovedește că la Poiana Mărului, deși exista doar un schit, era organizat, în secolul al XVIII-lea, un adevărat scriptorium. Repere bibliografice: Paul Mihail, Două manuscrise necunoscute din secolul XVIII, RSL, 1964; I.C. Chițimia, Les livres populaires dans les littératures slaves et la littérature roumaine, leur fonction littéraire nationale et l’importance en plan universel, RSL, 1968; Paul Mihail, Zamfira Mihail, O traducere românească inedită a scrierii religioase spaniole „Desiderie”, MO, 1972, 7-8, 1973
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286737_a_288066]
-
Literară „G. Călinescu”, a fost numit în 1966 Alexandru Dima, din 1973, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, iar din 1993 până în 2003 director este Dan Grigorescu. Directori adjuncți au fost Ion Vitner (1952-1955) și Mihai Novicov (1955-1973). În calitate de secretari științifici au funcționat I.C. Chițimia, Stancu Ilin, Ionel Oprișan, Mircea Anghelescu, Mihai Moraru, Michaela Șchiopu, Nicolae Mecu, Adriana Mitu și Laurențiu Hanganu. Institutul are și o „preistorie” a sa, făcând într-un fel legătura cu preocupările Institutului de Istorie Literară și Folclor condus de D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
mărturiile păstrate în scrisori și acte reiese că G. Călinescu îi va încredința ani la rând lucrări științifice lui Al. Piru, deși acesta nu figura în statul de funcțiuni, fiind plătit din fondul nescriptic. A venit apoi în Institut I.C. Chițimia, căruia i s-a încredințat postul de secretar științific. Curând, profesorul G. Călinescu va fi scos de la catedră de noua echipă condusă de stomatologul I. Vitner. Vor fi eliminați din facultate și asistenții săi, însă G. Călinescu se va strădui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
În domeniul cercetării folclorului, sub egida Institutului apare în 1953 primul tom, Poezia, din Antologie de literatură populară (cu o prefață de G. Călinescu). Urmează alte două volume, Basmul (1956) și Legende, povestiri și snoave (1967), sub îngrijirea lui I.C. Chițimia. Substanța antologiei o constituia folclorul clasic din culegerile consacrate, la care s-au adăugat materiale inedite adunate de cercetătorii Institutului. Nici urmă însă de „folclor nou”, promovat de propaganda comunistă și favorizat de funcționari obedienți ai regimului. Acest fapt nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
în temutul oficios de partid „Lupta de clasă”, incriminându-se devieri de la linia ideologică oficială, îndeosebi așa-numitele poziții obiectiviste. G. Călinescu a înțeles repede că, de fapt, atacul era dirijat împotriva sa, nu împotriva autorilor masivelor tomuri antologice, I.C. Chițimia, Ovidiu Papadima, Gheorghe Vrabie. Scrie, în consecință, câteva articole pe tema „actualității” folclorului și se hotărăște să realizeze, la Institut, sub conducerea sa, un Manual de folclor, în care să lămurească principalele aspecte teoretice ale domeniului. La acest proiect s-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
apărut sub egida Institutului în 1964. Gheorghe Vrabie a primit în 1997 Premiul Herder, îndeosebi pentru lucrările întreprinse în Institut: Balada populară română (1966), Structura poetică a basmului (1975). Ovidiu Papadima a scos monografia Literatura populară română (1968), iar I.C. Chițimia Folclorul românesc în perspectivă comparatistă (1971). Generațiile care au urmat au continuat tradiția cercetării folclorului. Astfel, I. Oprișan a înmănuncheat Basme fantastice românești (I-III, 2002), culese de-a lungul anilor din toate zonele țării, iar Iordan Datcu a elaborat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
Roxana Sorescu, Marian Vasile, Ileana Verzea, Mihai Vornicu, sub coordonarea lui Al. Săndulescu, și Dicționar cronologic. Literatura română (1979), având ca autori pe Mircea Anghelescu, Dorina Grăsoiu, Emil Manu, Nicolae Mecu, Mihai Moraru, I. Oprișan, Despina Spireanu, coordonatori fiind I.C. Chițimia și Al. Dima. Repere bibliografice: Stancu Ilin, G. Călinescu și certitudinea continuității, RITL, 1979, 4; Cornelia Ștefănescu, G. Călinescu sau „Seriozitatea glumei estetice”, București, 1996, 19-51, 141-149. S.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
de sinteză dedicat de N. Cartojan materialului narativ atât de divers din cultura română axat pe tema Minunilor Maicii Domnului, nu mai există nici o altă cercetare de ansamblu. Ediții: Mântuirea păcătoșilor, în Crestomație de literatură română veche, II, coordonatori I.C. Chițimia și Stela Toma, Cluj-Napoca, 1989, 133-140. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 431-432, 436; M. Gaster, Die rumänischen „Miracles de Notre Dame”, în Miscellanea di filologia e linguistica. In memoria di N. Caix e Ugo A. Canello, Florența, 1886, 333-344; Louis
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287994_a_289323]
-
1952 (în colaborare cu Irina Burlenco); Antonin Zapotocky, Se ridică noi luptători, București, 1952 (în colaborare cu Petre Buga); I. I. Likstanov, Aventurile unui mic marinar, București, 1953 (în colaborare cu G. Antonescu); Boleslaw Prus, Păpușa, I-II, pref. I. C. Chițimia, București, 1954 (în colaborare cu T. Dan [Dan Telemac]); Jules Verne, Cinci săptămâni în balon, București, 1955, Ocolul pământului în optzeci de zile, București, 1956, Arhipelagul în flăcări, București, 1957; I. A. Goncearov, Fregata „Pallada”, I-II, București, 1956 (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
69-73. Repere bibliografice: Bogdan, Scrieri, 270-302, 346-372, 416-431, 457-463; Iorga, Ist. lit., I, 125-131; Pușcariu, Ist. lit., 44-45; Cartojan, Ist. lit., I (1940), 30-38; Panaitescu, Contribuții, 71-73, 125-153; Piru, Ist. lit., I, 19-24; Ist. lit., I, 258-261; Mihăilă, Contribuții, 104-163; Chițimia, Probleme, 13-27; Ștefan Andreescu, Începuturile istoriografiei în Moldova, BOR, 1975, 1-2; Dicț. lit. 1900, 506-507. S.Mr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287789_a_289118]
-
literare, GL, 1957, 50; Teodor Vârgolici , Al. Dima, RMB, 1962, 5617; Nicolae Barbu, Omagiu, IL, 1965, 13; Simion Bărbulescu, Arta și literatura în concepția lui Al. Dima. Sinteza, IL, 1965, 13; Ovidiu Papadima, Al. Dima, scriitorul, IL, 1965, 13; I.C. Chițimia, Elementul folcloristic în sistemul științific și de gândire al lui Al. Dima, RITL, 1966, 1; Al. Andriescu, „Conceptul de literatură universală și comparată”, GL, 1967, 36; Liviu Rusu, „Conceptul de literatură universală și comparată”, VR, 1967, 12; Baconsky, Marginalii, 199-203
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
Profesorul Al. Dima, LL, 1976, 1; Constantin Ciopraga, Despre rigorile actului critic, RL, 1977, 37; Dumitru Micu, Metodologia critică, CNT, 1977, 39; Mircea Vaida, Primatul criticii, TR, 1977, 39; Al. Husar, Al. Dima și estetica literară, CL, 1979, 4; I.C. Chițimia, Al. Dima (1905-1979), RITL, 1979, 2; Marcea, Varietăți, 291-293; Constantin Ciopraga, Viziunea cosmică în poezia românească, ATN, 1983, 10; Velea, Universaliști, 39-48; Mănucă, Perspective, 198-210; Dicț. esențial, 248-250. St.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
suflet”, 1930, 2, 1931, 1, 1934, 1-2; Artur Gorovei, Descântecele românilor, București, 1931, 7-197; I. A. Candrea, Folklorul medical român comparat, București, 1944, 322-375; Gh. Pavelescu, Cercetări asupra magiei la românii din Munții Apuseni, București, 1945; Ist. lit., I, 53-63; Chițimia, Folcloriști, 120-124; I. L. Popa, Contribuții la studiul practicii magice în Banat, în Folclor literar, îngr. Eugen Todoran și Gabriel Manolescu, I, Timișoara, 1967, 151-181; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 347-420; Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1970, 242-249; Petru Caraman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
Bogdan (voievodul a scris Învățăturile... în slavonă), I. G. Sbiera, A. D. Xenopol, Stoian Romanski, Aron Densușianu, Ovid Densusianu, D. Onciul, N. Iorga, Sextil Pușcariu, Al. Lapedatu, T. Gh. Bulat, Al. Procopovici, D. Popovici, Vasile Grecu, Ștefan Ciobanu, G. Călinescu, I. C. Chițimia, Emil Turdeanu ș.a. Începând de prin 1958 se depune un însemnat efort de recuperare (științifică) totală a Învățăturilor... pentru cultura și literatura română: cercetări (precum cea a lui Petre Ș. Năsturel, care a pus în evidență „ieșirea” concomitentă în lume
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
dans les Pays Roumains, Paris, 1947; Ciobanu, Ist. lit. (1947), 62-80; Petre Ș. Năsturel, „Învățăturile lui Neagoe Basarab” în lumina pisaniilor de pe biserica mănăstirii de la Argeș, MO, 1960, 1-2; Lăudat, Ist. lit., I, 48-55; Piru, Ist. lit., I, 41-45, 48; Chițimia, Probleme, 109-144; Ist. lit., I, 266-270; Pandele Olteanu, Contribuții la studiul literaturii omiletice în vechile literaturi bulgară și română, RSL, lingvistică, 1967; Zamfirescu, Studii, 69-183; Damian P. Bogdan, 13 file inedite din cel de-al doilea arhetip al „Învățăturilor lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]