308 matches
-
București, 1864; Micuța, București, 1864; Trei ovrei: jupânul Shylock al lui Shakespeare, domnul Gobseck al lui Balzac și jupânul Moise al lui Alecsandri, București, 1865; Ion Vodă cel Cumplit, București, 1865; ed. 2, București, 1894; ed. îngr. și pref. I.C. Chițimia, Craiova, 1942; Răzvan-Vodă, ed. 2, București, 1867; ed. 3 (Răzvan și Vidra), București, 1869; ed. 4, București, 1895; Odă la boieri, București, 1869; Poezie, București, 1873; Istoria critică a românilor, I-II, București, 1873-1875; ed. îngr. și introd. Grigore Brâncuș
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
Lăzăreanu, Cu privire la..., București, 1971, 127-192, 271-274; Mircea Eliade, Despre Eminescu și Hasdeu, îngr. și pref. Mircea Handoca, Iași, 1987, 59-110; Vianu, Arta, I, 191-195; Călinescu, Ist. lit. (1941), 320-332, Ist. lit. (1982), 370-381; Haneș, Scriitorii, 123-241; Cioculescu-Vianu-Streinu, Ist. lit., 124-132; Chițimia, Folcloriști, 37-42; Macrea, Lingviști, 81-104; Perpessicius, Mențiuni ist., 525-553; N. Romanenko, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Chișinău, 1957; Dima, Studii, 31-60; George Munteanu, B.P. Hasdeu, București, 1963; Mîndra, Incursiuni, 55-62; Brădățeanu, Drama, 77-112; Studii și materiale despre B.P. Hasdeu, Chișinău, 1966; E.M.
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
fost făcute după versiunea greacă, apărută la Veneția în 1752 și 1775. M. Gaster tipărește pentru prima dată textul Istoriei poamelor în Chrestomație română (II, 1891), reproducând manuscrisul 2379 de la Biblioteca Academiei Române. O variantă superioară a fost publicată de I.C. Chițimia și Dan Simonescu în volumul al doilea din Cărțile populare în literatura românească (1963), cu titlul Împărățâia poamelor și tuturor legumilor. Rangurile și fastul personajelor din original sunt adaptate la realitatea unei Curți domnești autohtone, reunită într-un divan bizar
ISTORIA POAMELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287630_a_288959]
-
și în texte independente, ea a circulat și sub titlul Războiul Troadei sau Legendele Troadei. Cel mai vechi manuscris românesc cunoscut, datând din 1689, are titlul Împărățâia lui Priiam împăratul Troadei cetății ceii mari și a fost publicat de I.C. Chițimia și Dan Simonescu în primul volum din Cărțile populare în literatura românească (1963). Narațiunea înfățișează sumar evenimentele cunoscute din Iliada, deosebirea cea mai mare constând în absența totală a zeilor și în prezența moralei creștine. Adoptată de literatura populară datorită
ISTORIA TROADEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287631_a_288960]
-
Literară „G. Călinescu”, a fost numit în 1966 Alexandru Dima, din 1973, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, iar din 1993 până în 2003 director este Dan Grigorescu. Directori adjuncți au fost Ion Vitner (1952-1955) și Mihai Novicov (1955-1973). În calitate de secretari științifici au funcționat I.C. Chițimia, Stancu Ilin, Ionel Oprișan, Mircea Anghelescu, Mihai Moraru, Michaela Șchiopu, Nicolae Mecu, Adriana Mitu și Laurențiu Hanganu. Institutul are și o „preistorie” a sa, făcând într-un fel legătura cu preocupările Institutului de Istorie Literară și Folclor condus de D.
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
mărturiile păstrate în scrisori și acte reiese că G. Călinescu îi va încredința ani la rând lucrări științifice lui Al. Piru, deși acesta nu figura în statul de funcțiuni, fiind plătit din fondul nescriptic. A venit apoi în Institut I.C. Chițimia, căruia i s-a încredințat postul de secretar științific. Curând, profesorul G. Călinescu va fi scos de la catedră de noua echipă condusă de stomatologul I. Vitner. Vor fi eliminați din facultate și asistenții săi, însă G. Călinescu se va strădui
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
În domeniul cercetării folclorului, sub egida Institutului apare în 1953 primul tom, Poezia, din Antologie de literatură populară (cu o prefață de G. Călinescu). Urmează alte două volume, Basmul (1956) și Legende, povestiri și snoave (1967), sub îngrijirea lui I.C. Chițimia. Substanța antologiei o constituia folclorul clasic din culegerile consacrate, la care s-au adăugat materiale inedite adunate de cercetătorii Institutului. Nici urmă însă de „folclor nou”, promovat de propaganda comunistă și favorizat de funcționari obedienți ai regimului. Acest fapt nu
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
în temutul oficios de partid „Lupta de clasă”, incriminându-se devieri de la linia ideologică oficială, îndeosebi așa-numitele poziții obiectiviste. G. Călinescu a înțeles repede că, de fapt, atacul era dirijat împotriva sa, nu împotriva autorilor masivelor tomuri antologice, I.C. Chițimia, Ovidiu Papadima, Gheorghe Vrabie. Scrie, în consecință, câteva articole pe tema „actualității” folclorului și se hotărăște să realizeze, la Institut, sub conducerea sa, un Manual de folclor, în care să lămurească principalele aspecte teoretice ale domeniului. La acest proiect s-
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
apărut sub egida Institutului în 1964. Gheorghe Vrabie a primit în 1997 Premiul Herder, îndeosebi pentru lucrările întreprinse în Institut: Balada populară română (1966), Structura poetică a basmului (1975). Ovidiu Papadima a scos monografia Literatura populară română (1968), iar I.C. Chițimia Folclorul românesc în perspectivă comparatistă (1971). Generațiile care au urmat au continuat tradiția cercetării folclorului. Astfel, I. Oprișan a înmănuncheat Basme fantastice românești (I-III, 2002), culese de-a lungul anilor din toate zonele țării, iar Iordan Datcu a elaborat
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
Roxana Sorescu, Marian Vasile, Ileana Verzea, Mihai Vornicu, sub coordonarea lui Al. Săndulescu, și Dicționar cronologic. Literatura română (1979), având ca autori pe Mircea Anghelescu, Dorina Grăsoiu, Emil Manu, Nicolae Mecu, Mihai Moraru, I. Oprișan, Despina Spireanu, coordonatori fiind I.C. Chițimia și Al. Dima. Repere bibliografice: Stancu Ilin, G. Călinescu și certitudinea continuității, RITL, 1979, 4; Cornelia Ștefănescu, G. Călinescu sau „Seriozitatea glumei estetice”, București, 1996, 19-51, 141-149. S.I.
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
al „breslei“ cărturărești. Condiția principală pentru a reface o perioadă istorică, o epocă este, așadar, cunoașterea personajelor care, în definitiv, au construit-o. • Noul Testament, apud Crestomație..., I, p. 92. • Psaltire, apud Crestomație de literatură română veche, II, coordonatori I. C. Chițimia și Stela Toma, Cluj-Napoca, 1989, p. 106. • Ștefan S. Gorovei, Fragmente pentru o antropologie socială (Moldova secolului XVII), în „Acta Moldaviae Meridionalis“, XII-XIV, 1990-1992, p. 167. UN NOU DOCUMENT CU PORTRETUL VOTIV AL LUI MIRON VODĂ BARNOVSCHI Petronel Zahariuc „Era
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Pierre 109. Chelcu, Cătălina 107. Chelcu, Marius 73. Cherdivarenco, Alexandru 403. Chevallier, R. 16. Chilendarski, Paisij 47. Chircă, Haralambie 118, 120. Chiriac, dascăl 131. Chiril (Constantin) 45. Chirițescu-Arva, M. 251. Chirtoacă, Pavel 263, 268. Chișcă, E. 482. Chitoiu, Ioan 447. Chițimia, I.C. 115. Chivaran, Gheorghe 447. Chopin, Jean-Marie 95. Christol, M. 469. Churchill, Winston 337. Ciachir, Nicolae 171, 282, 298. Cian Kai Shi 202. Cicanci, Olga 133, 134. Cichorius, Conrad 465. Cihak, Vaclav 147. Cihodaru, C. 43, 44. Cimpoi, M. 399
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
M. Gaster. Viața și opera sa, București, 1940; Artur Gorovei, Literatura populară, I, îngr. și introd. Iordan Datcu, București, 1976, 219-232; Ștefan Pașca, Activitatea lui Moses Gaster în domeniul lingvisticii și al filologiei române, CLG, 1956, 1-4; Macrea, Lingviști, 137-152; Chițimia, Folcloriști, 273-326; Richard M. Dorson, The British Folklorists, București, 1968, 273-276; Vrabie, Folcloristica, 236-237; Ion Mușlea, Cercetări etnografice și de folclor, I, îngr. și introd. Ion Taloș, București, 1971, 201-213; Bucur, Istoriografia, 104-113; Ist. lit., III, 862-874; Bârlea, Ist. folc
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
Geambașu, meseriași. Va urma Liceul Teoretic din Găești (1962-1966) și Facultatea de Limbi Slave, secția polonă-română, la Universitatea din București (1966-1968), ca și Facultatea de Limbă Polonă a Universității din Varșovia (1968-1971), unde i-a avut între profesori pe I. C. Chițimia și pe J. Kulczycka-Saloni. Debutează în 1977 în revista „Steaua”, iar editorial, în 1996 cu monografia Maria Da¸browska. Proza interbelică, susținută, în 1990, ca teză de doctorat sub coordonarea lui I. C. Chițimia. Își începe cariera didactică la Universitatea din
GEAMBASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
i-a avut între profesori pe I. C. Chițimia și pe J. Kulczycka-Saloni. Debutează în 1977 în revista „Steaua”, iar editorial, în 1996 cu monografia Maria Da¸browska. Proza interbelică, susținută, în 1990, ca teză de doctorat sub coordonarea lui I. C. Chițimia. Își începe cariera didactică la Universitatea din București, la Catedra de limbi și literaturi slave, promovând până la treapta de profesor; între 1982 și 1989 funcționează ca lector la Universitatea din Sofia, iar din 1999 la Universitatea Jagellonă din Cracovia. Este
GEAMBASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
București, 1908; Gh.I. Neagu, Ghicitori din Ialomița și Teleorman, Roșiori de Vede, 1939; Ilie I. Mirea, Colecție de ghicitori (cimilituri) pentru șezători, București, 1940; Ghicitori și proverbe, I-II, îngr. Monica Rahmil, București, 1957; Cinel-cinel, îngr. C. Mohanu, pref. I.C. Chițimia, București, 1964; Bulgăre de aur în piele de taur. Ghicitori, îngr. și pref. Radu Niculescu, București, 1975; Sergiu G. Moraru, Ghicitori, Chișinău, 1980. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 224-250; G. Pascu, Despre cimilituri, I, Iași, 1909, II, București, 1911; Lucian
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
1-65; Ist. lit., I, 190-193; Monica Brătulescu, Ghicitoarea, elemente de structură stilistică, REF, 1965, 5; Gh. Vrabie, Din limbajul poetic al cimiliturii, RITL, 1966, 2; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 231-344; Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1970, 285-297; I. C. Chițimia, Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 267-283; Adrian Rogoz, Cimiliturile și rădăcinile invariantelor grafematice, în Semiotica folclorului, îngr. Solomon Marcus, București, 1975, 181-232; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 44-248; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, II, București
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
versuri, păstrată din batrâni, Brașov, 1900; Istoria lui Filerot cu Antusa, CPL, II, 89-122. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 129-131; Vasile Grecu, „Erotocritul” lui Cornaros în literatura românească, Cluj, 1920; Cartojan, Cărțile pop., II, 360-363; Ist. lit., I, 679-680; I. C. Chițimia, Dan Simonescu, Studiu introductiv, CPL, I, V-XXXVI; Dan Simonescu, Introducere la „Istoria lui Filerot cu Antusa”, CPL, II, 87-88; Moraru- Velculescu, Bibliografia, I, partea I, 233-241; Dicț. lit. 1900, 351; Ursu, Contribuții, 416-430. M.A.
FILEROT SI ANTUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286990_a_288319]
-
lit., I, 317-318, 323-324, 406-417, passim; Rosetti-Cazacu-Onu, Ist. lb. lit., I, 133-167; Henryk Misterski, „Psaltirea în versuri” Metropolity moldawskiego Dosoftei’a a „Psalterz Dawidów” Jana Kochanowskiego, Poznan, 1970; Gáldi, Introducere, 80-89, passim; Țepelea-Bulgăr, Momente, 40-44; Dosoftei (1624-1693). Bibliografie, pref. I.C. Chițimia, București, 1974; Curticăpeanu, Orizonturile, 10-11, 53-66, passim; Dan Zamfirescu, Istorie și cultură, București, 1975, 66-75; I.D. Lăudat, 350 de ani de la nașterea lui Dosoftei, mitropolitul Moldovei, Iași, 1975; Dan Horia Mazilu, Barocul în literatura română din secolul al XVII-lea
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
83-88; Ist. lit., I, 456-457; Moraru-Velculescu, Bibliografia, I, partea II, 243-264; Dicț. lit. 1900, 356-357; Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultură românească, București, 1984, 110-116; Valmarin, Studii, 99-177; Cătălina Velculescu, Fiziologul, în Crestomație de literatură română veche, II, coordonatori I.C. Chițimia și Stela Toma, Cluj-Napoca, 1989, 80-84; Cătălina Velculescu, „Fiziologul”. Comparații contradictorii - asemănări neasemenea, LAI, 1995, 5; V. Guruianu, Fiziologul, în Cele mai vechi cărți populare în literatura română, coordonatori Ion Gheție și Alexandru Mareș, București, 1997, 13-103; Cătălina Velculescu, Manuela
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
o mie și una de nopți. Ediții: Halima sau Povestiri mitologhicești arabești, I-IV, tr. I. Gherasim Gorjanu, București, 1835-1838; ed. 2, București, 1857; Aravicon Mithologhicon (Halima) (fragm.), CPL, I, 409-449, republ. în Halima și alte cărți populare, îngr. I.C. Chițimia și Dan Simonescu, București, 1963, 291-342. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 92-103; Cartojan, Cărțile pop., II, 298-320; Piru, Ist. lit., I, 448-452; Lăudat, Ist. lit., II, 245-256; Ist.lit., I, 669-672; Mircea Anghelescu, Literatura română și Orientul (secolele XVII-XIX), București, 1975
HALIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287401_a_288730]
-
Brașov, f.a.; Cântece de irozi la nașterea Domnului, împreunate cu câteva cântări naționale, ed. 2, Brașov, 1876; Cincizeci de istorioare morale pentru băieți și băiete, Sibiu, 1877; Proverbele românilor, Sibiu, 1877; ed. îngr. Constantin Negreanu și Ion Bratu, pref. I. C. Chițimia, Timișoara, 1985. Traduceri: [Autor neidentificat], Pățaniile multcercatei Griselde, Brașov, 1876. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Cercetări asupra proverbelor române, București, 1877, passim; Ion Mușlea, Un sas brașovean - folclorist român: I. C. Hintz-Hințescu. Contribuțiuni bio-bibliografice, în Omagiu fraților Alexandru și Ion I.
HINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287435_a_288764]
-
Mușlea, Un sas brașovean - folclorist român: I. C. Hintz-Hințescu. Contribuțiuni bio-bibliografice, în Omagiu fraților Alexandru și Ion I. Lăpădatu, București, 1936, 561-573; Cercetări etnografice și de folclor, îngr. și introd. Ion Taloș, București, 1971, I, 155-168; Dicț. lit. 1900, 438; I. C. Chițimia, Cuvânt înainte, în I. C. Hințescu, Proverbele românilor, Timișoara, 1985, 5-12; Constantin Negreanu, Ion Bratu, Cel dintâi corpus de proverbe românești, în I. C. Hințescu, Proverbele românilor, Timișoara, 1985, 13-28; Datcu, Dicț. etnolog., I, 314. L.Cș.
HINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287435_a_288764]
-
ipostazele lor inovatoare îndeosebi. Monografia consacrată lui Urmuz expune analitic reliefurile operei scriitorului român în context european, judecățile de valoare conturând o viziune interpretativă cu destule valențe de noutate. SCRIERI: Demetru Demetrescu-Urmuz. Między dadaizmem a surrealizmem, Poznan, 1984. Traduceri: I.C. Chițimia, Literackie studia i szkice rumunistyczno-polonistyczne, Varșovia, 1983 (în colaborare cu H. Misterski, J. Plecinski, J. Styczynski și C. Tokarski). St.V.
HRYHOROWICZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287463_a_288792]
-
obiceiuri românești, îngr. și pref. Vasile Netea, București, 1943; De la Dragoș la Cuza Vodă, îngr. și pref. Vasile Adăscăliței, București, 1966; Antologie de proză populară epică, III, îngr. Ovidiu Bârlea, București, 1966; Povești, snoave și legende, îngr. și pref. I. C. Chițimia, București, 1967; Cuza Vodă în tradiția populară, îngr. și postfață Vasile Adăscăliței, București, 1970; Tony Brill, Legende populare românești, București, 1970; Petru Rezuș, Dochița împărătița, București, 1972; Horea și Iancu în tradițiile și cântecele poporului, îngr. Ovidiu Bârlea și Ioan
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]