99 matches
-
dădeau dreptul și îi confereau obligația să aibă în grijă soarta așezării și a oamenilor săi. Cînd simțea că-și pierde simțul datoriei, oricui i se poate întîmpla așa ceva, însă numai Radul Popianu își dădea seama, atunci intra acolo, în chilerul casei unde mai mirosea încă a nucă și a ceară de albine și a fuioare de cînepă topită și melițată, intra acolo și își plimba palma peste cotoarele cenușii. Praful se aduna ca o pulbere de făină dintr-o moară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
îmbia brânza cu smântână. Ulcelele de lut așteptau să fie umplute la timpul potrivit. Se vedea de departe că acolo-i mână de femeie. Bănuiala că în jurul bătrânului sălășluiește un suflet femeiesc mi s-a adeverit în timp ce ne ospătam. Din chiler, a apărut o fată purtând smerit un ulcior cu vin. S-a apropiat fără să i se audă pașii. Parcă plutea. A umplut ulcelele de pe masă și a dispărut ca un fulg... Din toată sfiiciunea ei, am reușit să-i
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
se apropia cu pas șoptit, mă străpungea cu ochii ei nepereche... Bătrânul mă urmărea cu privire blajină și surâs de înțelegere a celor lumești... Când am ieșit din chilie, mi s-a părut că o umbră a intrat grăbită în chiler... “Cred că am vedenii. Sunt prea obosit” - gândesc eu, întorcându-mi fața spre bătrânul rămas în pragul chiliei. --Noapte bună, dragule. Mâine om mai sta la cislă pe îndelete. --Mulțumesc și bogdaprosti pentru cină, părinte. Noapte bună. --Să fie primit
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mă strecor în așternutul aspru - călugăresc. Ostenela de peste zi nu mă iartă și îndată cad într-un somn adânc, lipsit de vise... Dimineața... din prag îmi surâd aceiași ochi pe care i-am urmărit aseară când fata a intrat în chiler purtând strâns la sân ulciorul cu vin... Mă frec la ochi pentru a-mi da seama dacă imaginea din fața mea este aevea sau e doar o năzărire... În deschizătura ușii care se clătina din țâțâni nu era decât o rază
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
peste măsură, am intrat... Pe măsuță aburea mămăliga, alături de strachina cu tochitură. “Tare mă tem că asta nu-i cu îngăduința sfinției sale părintele, ci mai degrabă ființa nevăzută mă răsfață” - gândeam eu, când am băgat de seamă că ușa dinspre chiler s-a întredeschis fără zgomot, cât să intre un fluture... M-am așezat, dar ochiul și urechea au rămas la pândă, pentru a prinde măcar un semn care să-mi arate că nu sunt singur cuc. Nimic însă nu mi-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
arate că nu sunt singur cuc. Nimic însă nu mi-a confirmat bănuiala. Am mâncat pe îndelete și am gustat din vinul ce aștepta în ulciorul de pe colțul mesei. Zăbovit-am apoi vreme îndelungată cu privirea pe deschizătura ușii dinspre chiler, cu gând ascuns că voi reuși să ațâț nerăbdarea ființei din umbră și voi vedea vreo mișcare. Nici un bâzâit de muscă, însă, nu a tulburat firea. Îmi țiuiau urechile de atâta liniște... În cele din urmă, m-am ridicat... mă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
bureți prăjiți ieșeau prin ștergar. Pe prichiciul vetrei, adăsta ulcica alături de ulciorul cu vin. M-am dus întâi să stau de vorbă cu izvorul. Despuiat până la brâu, m-am ghilosit în voie. Când mă îmbrăcam, mi-am îndreptat privirea spre chiler. Tocmai atunci o nălucă se retrăgea în umbra încăperii. “Înseamnă că tot timpul cât m-am hârjonit eu cu apa cineva m-a urmărit...” Cu această imagine în minte, am mâncat și apoi am băut o ulcică cu vin rece
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
nu ne-au lătrat. Ajungem la poartă ca să ieșim în drum. Spre norocul nostru nu trecea nimeni pe drum. Fugim cât putem de repede spre ograda noastră, care nu era departe, intrăm întrun suflet și mama, care trebăluia ceva prin fața chilerului, când ne-a văzut, a început a râde, întrebându-ne ce ni s-a întâmplat. Îi povestim că nu ne-am mai găsit pantolanașii în capătul ogorului nostru, că cineva ni-i furase. Dăm oala cu pește, intrăm în casă
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
din partea de sus a Iașului. - Dom’ Pandele, eu zic să-mi dai atât. Și-i spuse suma pe care o pretindea... Până la urmă s-au înțeles. Bătrâna la poftit să rămână la ea peste noapte, că are un pat în chilerul de vară, unde poate dormi. L-a omenit cu o masă la prânz și cu una seara. A doua zi s-au dus în târgul Hușului, la un notar și au făcut actele pe imașul acela de o falce, cam
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
cu frate-meu. Acasă-i? ANISIA: Iaca nu-i. A plecat până devale, la crâșma lui Bercu Croitoru, să dea și el peste cap un șip cu rachiu, ca orice barbat înainte de masă. DĂNILĂ: Am priceput. Da' nu are în chiler ulciorul cel cu rachiu de perje, de trage la crâșmă? Bun rachiu! ANISIA: De unde știi tu, Dănilă, ce fel de rachiu avem noi în chiler? Nu cumva ai cotrobăit pe-acolo când eram noi plecați? DĂNILĂ: Ferească Sfântul, cumnată! Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
șip cu rachiu, ca orice barbat înainte de masă. DĂNILĂ: Am priceput. Da' nu are în chiler ulciorul cel cu rachiu de perje, de trage la crâșmă? Bun rachiu! ANISIA: De unde știi tu, Dănilă, ce fel de rachiu avem noi în chiler? Nu cumva ai cotrobăit pe-acolo când eram noi plecați? DĂNILĂ: Ferească Sfântul, cumnată! Eu mâna pe bunul altuia nu pun fără voia aceluia. M-a cinstit și pe mine, odată, bădița, când am trecut pe aici... Bun rachiu! Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
bine zici! Cuviosul o fi flămânzit, bietul, după câte minuni a făcut pe inima goală. Cap la noi, măi femei, să lăsăm cogemite sfântul să se întindă de foame... BABA SAFTA: Chiar așa! Ia vezi, Ilincă, vezi de cată-n chiler ceva de-ale gurii, să i le punem în față cuvioșiei sale... (Ilinca iese. Safta, către Sisoe) Aduce Ilinca ceva de mâncare, cuvioase... ILINCA (revine cu o ulcică, o strachină și o lingură. Trece la Sisoe) Ia de ici, sfinția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
micul grup de olari din zonă. Curtea, nu prea mare, era plină cu oale aflate În diferite stadii de uscare. Uscarea era un proces cu importanță mare pentru rezultatul final obținut de către olar. Oalele „crude” erau stagiare În casa cu chiler, așezată paralel cu poarta pe un teren În pantă, cele „moi” -scoase de o zi-două de pe roată erau rânduite, la umbră, În „bordei”, o cocioabă rămasă cu o cameră mică și joasă și o tindă În care Întregul mobilier era
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de a-i arăta că Încearcă să vorbească la nivelul mătușii sale și că era de partea ei În tot ceea ce Întreprindea ea. Apoi, Aneta mergea În camera de sus (În sensul că se ajungea acolo urcând două trepte din chilerul de jos) și după ce se uita pe fereastră și se asigura că nu vine căruța „de la târg”, lua capacul de pe un olăreț cu lapte pus la prins, și cu coada unei linguri de lemn (opera meșterilor de la Pușcași) lua smântână
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Va la o masă sărăcăcioasă: Hai să mâncăm, avem lapte, mămăligă și ...ceapă verde! Copilul se sătura repede și mergea să miroase florile roșu-siclam ale oleandrului său, până când Aneta Îl chema: Hai, vino să facem „Puiușorul”! Mergeau pe patul din chiler, Îl legăna cu „naninani nestemat”, Îl acoperea cu ceva, ori Îl trăgea către trupul ei, Îl săruta cu o anumită duioșie și cu gândurile ce-i zburau spre Cociobana, copilul simțea diferența și noutatea față de cum era sărutat de Ochenoaia
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de cheltuială, cu vârf și-ndesat! Bunicul Ghiorghi a zis cu un glas de mare șef al familiei: Ămâia mătii, Vizanti, te-ai făcut rău de crapă chelea pe tine! Lasă-l Ileanî, gata! Și pe când bunica Ileana bucătărea În chiler, bunicul Ghiorghi fura o bucată generoasă de mămăligă rece și o dădea pe ascuns lui Vizanti, spunându-i prietenește: Bravo, Vizanti, iar i-ai Înroșit botu’, iar tu te ai ales numa’ c-o zgârietură! Ia de-aici și ai
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de ani, l-a privit pe Va, i-a făcut cruce pe pernă și l-a culcat spunândui vorbe despre Domnul Isus și Îngerașii care veghează somnul copiilor cuminți și care nu spun minciuni s-a culcat și ea În chilerul de jos, cu gândurile Încâlcite și prevestitoare de nimic bun pentru Ghiță al ei. A mai spus: Anetă, să nu uiți să dai mâncare la câini! Va dormea și moș Ene Îl purta prin felurite vise din care nu lipseau
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
sufletele tuturor, În toate s-au petrecut schimbări majore. Victor și cu Va s-au mutat și au ocupat bordeul, a Început sș lucreze oale și să le vândă, bunicu’ Ghiorghi a stagnat producția pentru că instalarea și amenajarea șchelii În chiler și În casă a durat foarte mult, bunica Ileana Încerca zădarnic să facă de mâncare pentru toți, Va dormea În aceleași condiții de curățenie și civilizație și de multe ori singur pentru că Victor, bărbat tânăr și frumos, era dorit de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de-al nostru. S-a ajuns acum. I-am spus păsul meu, că după ce mi-a murit bărbatul, mi-au luat și casa. Au făcut dispensar veterinar în ea. Acum stau cu copiii într-o bucătărie de vară și un chiler din vălătuci. După ce-și șterse fruntea cu o basma continuă în același ritm și cu aceeași nedumerire: Președintele de colectivă vrea să-mi ia și cele șapte prăjini, care mi-au mai rămas, dacă nu fac norma. Dacă așa
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
deznoda farmece și a vindeca prin descântece persoanele bolnave. Locuia Chiar pe malul apei, cam pe locul unde acum se află Centrul de cultură George Apostu, într-o casă din vălătuci, asemănătoare cu Bojdeuca din Țicău, cu două odăi și chiler, care era în același timp, și sală de așteptare. După ce i-a cerut cincizeci de lei, i-a stins patru bucăți de jar într-un ibric cu apă rece pe care-l ținea strâns cu ambele mâini în apropierea gurii
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cu pridvorul împins în față, cu strașină lată și ceardac înalt, dominând ograda. Pe poarta larg deschisă, se puteau vedea grajdul, cotețul pentru orătănii, și alte acareturi trebuitoare într-o ocină. Totul era făcut trainic, din bârne de lemn tare. Chilerul, tinda largă între două odăi podite cu scândură de stejar, în capătul ei un iatac cu geam ce da înspre pădure. Un șir de copaci înalți și rămuroși, străjuiesc de jur împrejur ograda. În spatele dâmbului și dilavale de gard, de
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cu stuf și o altă casă compusă din una odaie acoperită cu tablă”, precum și Neculai Bute care, de asemenea, lasă fiului său tot prin act de vânzare „răzășie veche și o casă cu două odăi și o sală și un chiler, construcție de pământ, acoperită cu stuh”. Cum înaintașul acestui Neculai Bute fusese preot, iar fiul său, Gheorghe, dascăl, oameni considerați cu bună stare materială, înțelegem că învelirea caselor cu „stuh”, aflat din belșug în preajmă, nu era ceva înjositor, așa cum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
datorii de 260 lei către primarul comunei, Neculcea Sobieschi. În Ordonanța de adjudecare a imobilului se arată componența și starea casei astfel: „...compusă din o odae și o cămăruță, construită de nuiele cu lut, acoperită cu stuf, având și un chiler, cu locul ei aproximativ de 12 prăjini, pe care se află câțiva copaci, înconjurată cu gard de nuiele”. Țăranul datornic care își pierdea casa se numea Neculai Lupu Bulai din satul răzeșesc Umbrărești. Este locul pe care se va stabili
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vița de vie și pomet”. Este locul unde a stat Ghică Teleoacă și Constantin Răducan, ambii căsătoriți cu fiicele lui Vasile Năstase. Desigur că lipsesc descrierile necesare privind arhitectura locuinței lor, dar din cele menționate desprindem câte ceva: învelitul cu stuh, chilerul, iatacul, căsoaia din preajmă, vie, pomi împrejur. Iar în interior coții de pânză și alte țesături, lada „de Brașov” și altele rămase acum în domeniul vestigiilor istorice. CAPITOLUL VII COMUNICAȚIILE „Drumu-i rău și zgrunțuros Și nu pot merge pe jos
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]