286 matches
-
Sinonime ale acestei cingători, ce încorseta mijlocul și făcea zvelt trupul, numit, în unele părți ale țării brâu, au umplut cu semnificații vocabularul limbii române, spunându-i-se când șerpar, praștie, tisău, chingă (în zonele Banatului și ale Olteniei), când chimir. Ultima denumire datând deodată cu nemurirea, adică din sanscrită kemer, cu același sens pe care îl are și astăzi în portul nostru bărbătesc. Bărbatul din Apuseni e mândru când își petrece mijlocul cu brâul din piele, ”mă ține aprig la
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
îl are și astăzi în portul nostru bărbătesc. Bărbatul din Apuseni e mândru când își petrece mijlocul cu brâul din piele, ”mă ține aprig la muncă”, spune el, îi dă vigoare și siguranță în mișcări și îi spune mai repede chimir decât brâu, cu toate că îi sunt cunoscute toate apelativele acestuia. Șerpar i s-a spus într-o vreme, când hunii au vrut să vină și în țara lor, identificându-l cu o armă de apărare, pentru că desfăcut de la brâu devenea aprig
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
ne-a dat sensul potrivirii acestui element auxiliar al îmbrăcăminții, descoperindu-i semnificațiile atât materiale, cât și spirituale. Rostul lui este de a încinge, a vindeca, a întreține viața și nicidecum a împresura mijlocul mărginindu-i trăirea, pentru că brâul (cingătoarea, chimirul) are și rolul de a poziționa biped omul, tocmai pentru a-l diferenția prin fel de toate ființele pământului. Spiritual, el semnifică simbolul unirii strânse cu cosmicul, cu planul sacru al divinității, al acelei legături constante întru binecuvântare și al
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
ori Lucreții, Elisabete sau Ilene își relevă măiestria lor neîntrecută, conturează cu sârg și temeinicie în fir de borangic roșu, albastru, galben, motive florale, antropomorfe și zoomorfe pecetluite în creații de artă populară neasemuite: ii și fote, tulnici și dulmane, chimire și pieptare înflorate inegalabil, toate admițând echilibrul preocupărilor țărăncii din Muscel. Se numesc cusătorese, și-atât. A încercat cineva să le zică altfel și au zâmbit. Binevoitor sau nedumerit. Măiestria lor a fost mărturisită și încercată -în creații de artă
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 by http://confluente.ro/Taranca_din_muscel_.html [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
Ori cât ai clipi din pleoape, Drumul lor brusc se sfârșește. Zâna-n brațe-l înfășoară Și-l privește-n ochi tăcută, El, cu inima ușoară, O strânge și o sărută. Prințu-abia, abia mai poate, Bagă mâna sub tunică, Din chimir inelul scoate Și i-l pune-n palma mică. Ea în juru-i se rotește, Bucuroasă ca o pruncă, Sare-n sus, îi mulțumește, Și la piept iar i se-aruncă. Peste munți, peste cătune, Calu-i duce-n zbor spre
INELUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1416902060.html [Corola-blog/BlogPost/372003_a_373332]
-
cu care ai mei conlucrau și conviețuiau. Surpriza a constituit-o prânzul exclusiv românesc , sarmale, smântână cu ochiuri și telemea cu mămăliguță ca și ambientul din bucătărie și living-room, cu ștergare cu motive de la țară, chenare cu râuri la un chimir, la cămașă cu poale sau la ie de costum popular bărbătesc și femeiesc din ținuturile Romanaților și Teleormanului, antren cu muzică populară românească înregistrată pe CD-iuri, cântată de rapsozi din aceste ținuturi, inclusiv formația condusă de un fiu al acestor
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA (15) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_15_.html [Corola-blog/BlogPost/350952_a_352281]
-
ai auzit, preasfinte, Cum e și la procurori? Avocați, judecători... Cum, ce zici, te trec fiori? Cum să nu te înfiori, Că nu poți nici ca să mori! Cele sfinte-s pentru noi, Au și preoții nevoi; Nu bagi mâna la chimir, Nu ai loc la cimitir! Cum ce drepturi avem noi? Noi n-avem, avem nevoi, Doar atâta, să muncim, Datorii ca să plătim, Impozite și dobândă, La străini ca să ne vândă! Mai avem, avem ceva: Dreptul să votăm câțiva Ca s-ajungă-n
SCOALĂ, MĂRIA TA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_maria_ta_.html [Corola-blog/BlogPost/355822_a_357151]
-
nr. 2116 din 16 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Toate bune și frumoase-n țărișoara noastră dragă, Toți cei ce-au furat odată vor imaginea să-și dreagă, Merg la moaște, dau cu mir, se-nscriu la Teologie Fac orice pentru chimir,numai bine să le fie. Se unesc și se despart, se împroașcă cu noroi Și de dincoace de sticlă îi privim cu dezgust, noi, Cei care le vom da girul pentru încă patru ani Lor, ce sărăci-vor țara și
CANDIDATURI de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1476600372.html [Corola-blog/BlogPost/376997_a_378326]
-
de diferite profesii. Au interpretat dansuri și cântece populare din întreaga țară. Fetele poartă părul în coc, cu coroniță de flori, cămașă, ilic brodat cu motive florale, ciucuri, fotă, poale, pantofi. Băieții: ie, ilic brodat, cu ciucuri, ițari din postav, chimir lat din piele, brodat cu motive florale, cizme. Pe lângă dansatori, a fost reprezentat la festival de soliștii vocali: Cătălin Anghel și Bogdan Șeitan. Ansamblul “Floare de cireș” de la Bănești, județul Prahova, coordonator Mihaela Tudose, coregraf Cristi și Vali Colezea, are
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1440852787.html [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
ultimul timp în bătrâna Evropă. Un subiect tragic, dar românul nu se dezminte cu umorul său cel de toate zilele! „Minciună sfruntată! Ioroparlamentara noastră nu se teme să meargă la Bruxelles! Din contra: înarmată cu două bombe cu prepoziții, cu chimirul plin de cratime și vesta burdușită cu diftongi și triftongi a pornit în cautarea teroristului neprins. Nu vă amăgiți - șalul e pentru inducerea în oroare a teroristului pe care îl va păli drept în moalele capului cu un citat!” îmi
TABLETA DE WEEKEND (132): PARADOXURI ROMÂNEŞTI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1448789752.html [Corola-blog/BlogPost/383223_a_384552]
-
pe marginile mânecilor. Acest motiv este reluat, ca un chenar, în jurul ciupagului și la bata din jurul gâtului. Decorul cu motive geometrice de la bondiță poate fi preluat în gulerul cămășilor care se încheie cu acesta. Peste cămașă, bărbații se încingeau cu chimire ori curele din piele tăbăcită, ornamentate prin presare, care se închideau cu mai multe catarame. Curelele puteau fi cusute cu mărgele ori cu mătase de către femei specializate, astfel că bărbații puteau să se încingă, în zile de sărbători, fiind mândri
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
mai mult decât un impostor numai bun de luat la șuturi; urmând o facultate de duzină, crede că va fi mai mult decât un absolvent de doi lei; discutând politică, crede musai că are habar ce vorbește; purtând ie sau chimir, crede că e român autentic; trăindu-și viața pe net, crede că are o viață; urmărind emisiuni cu, despre și pentru proști - ca să se amuze, chipurile -, crede că n-ar fi un asemenea ipochimen. Ia să vedem, cine mai e
Prostul știe orice, mai puțin ce să facă cu propria-i viață by https://republica.ro/prostul-stie-orice-mai-putin-ce-sa-faca-cu-propria-i-viata [Corola-blog/BlogPost/339120_a_340449]
-
născut în localitatea Bovu, din Epir, azi orășel în Albania, în anul 1800. A participat la luptele pentru eliberarea Greciei, a făcut parte din „Eteria”. În 1830 se stabilește la Brăila, ca om cu avere de invidiat. Cu banii din chimire, Zappa cumpără mari suprafețe de teren în Țara Românească și intră în comerțul cu cereale, de pe urma căruia strânge o avere uriașă. Banii îi investește în diverse mici corporații (mori, poverne etc.), în construcția de imobile luxoase, cum a fost și
O reparaţie morală aşteptată – Românul Zappa, pionier al renaşterii Olimpiadei moderne () [Corola-website/Journalistic/296327_a_297656]
-
sau în scopuri similare (vezi Notă 7 de la acest Capitol). Se numesc chingi panglicile foarte groase și rezistente, în general din bumbac, în, cânepă sau iuta care se utilizează la fabricarea articolelor de șelărie, hamurilor, curelelor, pentru confecționarea centurilor și chimirelor, la fabricarea scaunelor etc. Se clasifică, de asemenea, aici chingile pentru jaluzele compuse din două panglici fixate la intervale egale cu benzi mici, totul fiind obținut prin țesere într-o singură operație. Produsele cuprinse la această poziție sunt țesute de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166800_a_168129]
-
55A Str. Cascadei - nr. 1 - 21; 2 - 24 Str. Călăreților - nr. 1 - 21; 2 - 18 Int. Căruței - nr. 4 - 12 Str. Căruței - nr. 4 - 60 Str. Cheia - nr. 1 - 17; 2 - 20 Str. Chihlimbarului - nr. 1 - 9; 8 - 14 Str. Chimirului - nr. 1 - 23; 2 - 34; Bl. S4 Str. Cibinului - nr. 1 - 25; 2 - 24 Int. Ciolpani - nr. 1 - 17 Int. Ciorăști - nr. 1 - 29; 14 - 16 Int. Ciuboțica Cucului - nr. 1 - 33; 18 - 38 Str. Ciuboțica Cucului - nr. 1 - 47
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
în care își țineau amnarul, iasca și cremenea pentru aprins țigările, iar vara, pălării din pâslă neagră cu boruri mici, pe care le procurau de la Brașov. Cămășile purtate de localnici erau din cânepă, un brâu colorat de lână și un chimir; peste cămașă ei îmbrăcau vara laibărul (o vestă scurtă din dimie) și un suman scurt, iar iarna pieptare (bunde din blana de oaie, înfundate la piept și încheiate peste umar si la subsioară) și cojoace scurte pe sub sumanul scurt sau
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
piele de bou sau porc tăbăcită. Costumul bărbătesc e mai simplu, compus dintr-o cămașă lungă, pantaloni lungi strâmți și sunt confecționați din material țesut în casă pe țesătoare. Peste cămașă bărbații îsi pun un brâu țesut manual sau un chimir de piele. Confecționarea unui astfel de costum presupune o muncă de câteva luni de zile, de la țesutul pânzăturilor , brâurilor, cioarecilor până la brodatul cămășii. Țesutul este o îndeletnicire ce presupune pricepere, îndemânare si măiestrie. Tehnica de lucru a pânzăturilor țesute permite
Portul popular românesc din Transilvania () [Corola-website/Science/329470_a_330799]
-
având mâna dreaptă întinsă mimând lupta. Sabia este improvizată dintr-o coasă și mâna stângă se sprijină pe coada unei toporiști proptită de pământ. Arsenalul de armament ușor, cum sunt pistoalele ghintuite, imită moda turcească iar hangerele sunt ținute în chimirul lat. Compoziția bogată în elemente descrise foarte exact, suferă prin lipsa unei caracterizări mai elaborate și a unui portret psihologic autentic. În cele două portrete ale haiducului Radu Anghel, este de menționat modul cum a reușit distribuirea luminii pe detaliile
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
foarte exact, suferă prin lipsa unei caracterizări mai elaborate și a unui portret psihologic autentic. În cele două portrete ale haiducului Radu Anghel, este de menționat modul cum a reușit distribuirea luminii pe detaliile "naturii moarte" a armamentului purtat în chimir. Prin studierea amănunțită a acestor două tablouri, specialiștii au determinat faptul că lucrarea de la Muzeul Brukenthal din Sibiu este mai puțin picturală și mai restrâns construită, ea având unele scăderi în cromatica detaliilor specifică replicilor. Bustul ar fi fost creat
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
era largă și lungă, cu poala despicată în părți sau nu, asemănătoare portului dacilor de pe columna lui Traian. De asemenea cămașa scurtă cu mânecă largă se purta peste pantaloni, fiind încinsă cu un brâu din piele. Brâul, numit șerpar sau chimir, de lățimi diferite era folosit a se strânge/încinge la mijloc. El avea buzunare pentru păstrat tutunul, amnarul pentru aprins țigara sau ceasul de buzunar. Izmenele aveau un croi specific, asemănător pantalonilor, fiind ajustate pe picior și prevăzute la partea
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
straiță - săculeț de pânză, cu brâu de ținut în mână sau pe umăr, confecționată din țesătură frumos colorată, - strimfli - ciorapi de lână, - strujac - saltea pentru pus în pat umplută cu paie, - sucală ( vârtelniță ) - ustensilă pentru pregătirea firului de țesut, - șerpar - chimir, - știompi - borne de piatră sau lemn, - tălpigă - componentă a războiului de țesut, - thebe - unelte casnice, - tingă - parte componentă la șaua calului, scărița de pus piciorul, - tioc - mic suport din metal sau lemn scobit, de formă conică, în care cosașii țineau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
din piele de oaie cu "prim" negru din piele de miel. PORTUL BĂRBĂTESC este alcătuit din: opinci, ițari (pantaloni) albi din pînză, cioareci (pantaloni albi din lână), cămașă albă cu "pui" (flori) albi sau negri cu "ciupag" (guler) înflorat, "curea" (chimir), bunda cu "prim", cușma sau pălărie, sumanul negru scurt din lână, cojocul din piele de oaie cu "prim" negru. Acest costum se poate vedea în zilele de sărbătoare la biserică. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Straja se ridică
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
cu rol funcțional, se pot vedea pe mesada hainei care este desfăcută pentru a se putea vedea pântecele și pieptul. Gulerul cămășii este larg răsfrânt cu lavalieră neagră, ea fiind înnodată în stil romantic spre partea stângă. Personajul poartă un chimir lat, un fel șerpar din piele ce are patru catarame și buzunare dispuse în patru etaje, totul fiind înconjurat cu împletituri ornamentale negre pe fond castaniu, albastre sau portocalii. La brâu se văd înfipte două pistoale de mari dimensiuni. Accentele
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
mici și calota semisferică, sau pălăria bătrânească cu boruri mai mari și calota mai turtită, căciuli retezate, ciobănești, sau cu moț; cămașa cu clini, ori cu fustandelă; cioareci strâmți de dimie; zeghea sau sarica și cojocul ciobănesc pentru vreme rea, chimirul, de piele, simplu ori împodobit cu cusături, opinca dacică etc. Toate, la un loc, constituie o grăitoare dovadă în sprijinul afirmațiilor celor care consideră portul popular din Muscelprintre cele mai vestite în galeria atât de bogată a producțiilor geniului artistic
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
comentariu: "„Povestea prăbușirii în sine a lui Ilie Moromete, privită ca un șir de așteptări mute. Moromete pândește cerul, micul Niculae pândește oile, vecinul îl pândește pe Moromete să-i smulgă locul din fundul curții și salcâmul, perceptorul îi pândește chimirul, cârciumarul îi pândește votul, mătușa îi pândește fiii ca să-i ațâțe în împărțeala averii pe care Moromete o tot amână. Romanul lui Marin Preda inspiră o peliculă alb/negru pe care Vivi Drăgan Vasile înscrie un univers claustrat în suferință
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]