156 matches
-
putem avea pretenția că gândim! A iubi pe cineva înseamnă a face din acea persoană una din categoriile umanului, orice tentativă de a descrie omenirea având forma: persoana iubită, bărbați, femei... * Sensul propriei vieți își capătă conturul și în funcție de un chimism interior, ce dă naștere diverșilor demoni care ne mână într-o direcție sau alta. * Pentru a-mi motiva greșelile aș fi vrut să am scuza geniului. Din păcate, nu-mi rămâne decât să invoc relativismul judecăților. * Orice titlu nobiliar sau
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
cotidiene lăsând să se ivească doar un "eu" contextual, pe care lumea îl cheamă. Este și motivul pentru care simt că în zona aceasta legămintele sunt definitive. * Dacă ideile rele sunt secretate în aceeași zonă cu cele bune, având același "chimism", înseamnă că articularea oricărui sistem axiologic este una predominant contextuală. * Cum nu putem cunoaște în ceilalți energia care le-ar fi necesară să-și înfrâneze pornirile, efortul cerut de supunerea la normele "noastre", ar trebui să fim mai rezervați și
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
să-i analizeze modul de-a fi. Trimit în acest sens la experimentul lui Wilder Penfield, acesta demonstrând că stimularea unei anumite zone din creier contribuie la apariția unor trăiri mistice. Ceea ce pune problema unei contextualizări a trăirilor religioase în funcție de chimismul cerebral, ridicând întrebarea legăturii acestei zone cu transcendența. * Una din modalitățile posibile de a argumenta utilitatea unui anumit tip de cercetare o constituie clamarea faptului că problema în discuție încă nu a reușit să fie rezolvată, ceea ce ar deschide terenul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ale sarmațianului mediu, au avut primordial aproximativ aceeași constituenți. Acești constituenți calitativi și cantitativi aparțin sărurilor remanente, care au fost apoi spălate de apele de circulație din adâncime, conform teoriei circulației dinamice a apelor subterane emise de N.C. Ignatovici. Schimbarea chimismului acestor ape în decursul timpului se datorează fenomenelor de drenaj, procesului de absorbție și schimbului de ioni dintre aceste ape și argilele peste care curg. Ceea ce reiese în mod incontestabil este faptul că apele actuale de adâncime din Podișul central
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
de specialitate, a obiectivelor din profilul sau (baraje, tunele, galerii și canale pentru lucrări hidroenergetice, clădiri de centrale hidroelectrice), necesare documentațiilor tehnice complexe ale altor organizații de proiectare; - cercetări pe teren și de laborator cu caracter geotehnic pentru lianți, betoane, chimismul apelor, pe modele hidraulice și modele structurale etc., necesare elaborării și fundamentării documentațiilor tehnico-economice, precum și pentru alte obiecte energetice, necesare activității proprii și Institutului de studii și proiectări energetice; - studii de teren geologice, geotehnice, hidrologice, geodezice și topografice, precum și alte
HOTĂRÂRE nr. 191 din 12 aprilie 1963 privind organizarea şi profilarea activităţii de proiectare, precum şi unele măsuri pentru mărirea capacităţii de lucru a organizaţiilor de proiectare şi îmbunătăţirea activităţii acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128748_a_130077]
-
rocii din frontul de retenție și din cuveta depozitului, principalele caracteristici mineralogice și fizico-chimice, caracteristici de calcul adoptate, accidente tectonice) 2.3. Situația hidrogeologica (descrierea straturilor-suport și a principalelor caracteristici, surse de alimentare și drenaj și parametrii lor de bază, chimismul apelor subterane, captări de ape subterane în zona) 2.4. Seismicitatea zonei, actuala și la proiectare. 3. Descrierea lucrărilor depozitului 3.1. Sistemul de realizare a depozitului și modul de înălțare 3.2. Datele constructive în stadiul actual de dezvoltare
METODOLOGIE din 8 decembrie 1999 privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127982_a_129311]
-
2.2. Situația geologică (natură rocii din frontul de retenție și din cuveta lacului, principalele caracteristici mineralogice și fizico-chimice, caracteristici de calcul adoptate, accidente tectonice) 2.3. Situația hidrogeologica (descrierea straturilor-suport și a principalelor caracteristici, surse de alimentare și drenaj, chimismul apelor subterane) 2.4. Seismicitatea zonei, actuala și la proiectare. 3. Descrierea lucrărilor din frontul de retenție 3.1. Datele constructive (plan de situație și secțiuni caracteristice, materiale utilizate etc.) 3.2. Lucrările de etanșare și drenaj (descriere, amplasare, tehnologie
METODOLOGIE din 8 decembrie 1999 privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127981_a_129310]
-
rocii din frontul de retenție și din cuveta depozitului, principalele caracteristici mineralogice și fizico-chimice, caracteristici de calcul adoptate, accidente tectonice) 2.3. Situația hidrogeologica (descrierea straturilor-suport și a principalelor caracteristici, surse de alimentare și drenaj și parametrii lor de bază, chimismul apelor subterane, captări de ape subterane în zona) 2.4. Seismicitatea zonei, actuala și la proiectare. 3. Descrierea lucrărilor depozitului 3.1. Sistemul de realizare a depozitului și modul de înălțare 3.2. Datele constructive în stadiul actual de dezvoltare
METODOLOGIE din 8 decembrie 1999 privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127999_a_129328]
-
2.2. Situația geologică (natură rocii din frontul de retenție și din cuveta lacului, principalele caracteristici mineralogice și fizico-chimice, caracteristici de calcul adoptate, accidente tectonice) 2.3. Situația hidrogeologica (descrierea straturilor-suport și a principalelor caracteristici, surse de alimentare și drenaj, chimismul apelor subterane) 2.4. Seismicitatea zonei, actuala și la proiectare. 3. Descrierea lucrărilor din frontul de retenție 3.1. Datele constructive (plan de situație și secțiuni caracteristice, materiale utilizate etc.) 3.2. Lucrările de etanșare și drenaj (descriere, amplasare, tehnologie
METODOLOGIE din 8 decembrie 1999 privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127998_a_129327]
-
rocii din frontul de retenție și din cuveta depozitului, principalele caracteristici mineralogice și fizico-chimice, caracteristici de calcul adoptate, accidente tectonice) 2.3. Situația hidrogeologica (descrierea straturilor-suport și a principalelor caracteristici, surse de alimentare și drenaj și parametrii lor de bază, chimismul apelor subterane, captări de ape subterane în zona) 2.4. Seismicitatea zonei (actuala și la proiectare) 3. Descrierea lucrărilor depozitului: 3.1. Sistemul de realizare a depozitului și modul de înălțare 3.2. Datele constructive în stadiul actual de dezvoltare
METODOLOGIE din 11 februarie 2002 privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142740_a_144069]
-
2.2. Situația geologică (natură rocii din frontul de retenție și din cuveta lacului, principalele caracteristici mineralogice și fizico-chimice, caracteristici de calcul adoptate, accidente tectonice) 2.3. Situația hidrogeologica (descrierea straturilor-suport și a principalelor caracteristici, surse de alimentare și drenaj, chimismul apelor subterane) 2.4. Seismicitatea zonei, actuala și la proiectare 3. Descrierea lucrărilor din frontul de retenție: 3.1. Datele constructive (plan de situație și secțiuni caracteristice, materiale utilizate etc.) 3.2. Lucrările de etanșare și drenaj (descriere, amplasare, tehnologie
METODOLOGIE din 11 februarie 2002 privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142739_a_144068]
-
rocii din frontul de retenție și din cuveta depozitului, principalele caracteristici mineralogice și fizico-chimice, caracteristici de calcul adoptate, accidente tectonice) 2.3. Situația hidrogeologica (descrierea straturilor-suport și a principalelor caracteristici, surse de alimentare și drenaj și parametrii lor de bază, chimismul apelor subterane, captări de ape subterane în zona) 2.4. Seismicitatea zonei (actuala și la proiectare) 3. Descrierea lucrărilor depozitului: 3.1. Sistemul de realizare a depozitului și modul de înălțare 3.2. Datele constructive în stadiul actual de dezvoltare
METODOLOGIE din 6 martie 2002 privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142743_a_144072]
-
2.2. Situația geologică (natură rocii din frontul de retenție și din cuveta lacului, principalele caracteristici mineralogice și fizico-chimice, caracteristici de calcul adoptate, accidente tectonice) 2.3. Situația hidrogeologica (descrierea straturilor-suport și a principalelor caracteristici, surse de alimentare și drenaj, chimismul apelor subterane) 2.4. Seismicitatea zonei, actuala și la proiectare 3. Descrierea lucrărilor din frontul de retenție: 3.1. Datele constructive (plan de situație și secțiuni caracteristice, materiale utilizate etc.) 3.2. Lucrările de etanșare și drenaj (descriere, amplasare, tehnologie
METODOLOGIE din 6 martie 2002 privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142742_a_144071]
-
2.2. Situația geologică (natură rocii din frontul de retenție și din cuveta lacului, principalele caracteristici mineralogice și fizico-chimice, caracteristici de calcul adoptate, accidente tectonice) 2.3. Situația hidrogeologica (descrierea straturilor-suport și a principalelor caracteristici, surse de alimentare și drenaj, chimismul apelor subterane) 2.4. Seismicitatea zonei, actuala și la proiectare 3. Descrierea lucrărilor din frontul de retenție: 3.1. Datele constructive (plan de situație și secțiuni caracteristice, materiale utilizate etc.) 3.2. Lucrările de etanșare și drenaj (descriere, amplasare, tehnologie
ORDIN nr. 289 din 6 martie 2002 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022 şi a Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142741_a_144070]
-
rocii din frontul de retenție și din cuveta depozitului, principalele caracteristici mineralogice și fizico-chimice, caracteristici de calcul adoptate, accidente tectonice) 2.3. Situația hidrogeologica (descrierea straturilor-suport și a principalelor caracteristici, surse de alimentare și drenaj și parametrii lor de bază, chimismul apelor subterane, captări de ape subterane în zona) 2.4. Seismicitatea zonei (actuala și la proiectare) 3. Descrierea lucrărilor depozitului: 3.1. Sistemul de realizare a depozitului și modul de înălțare 3.2. Datele constructive în stadiul actual de dezvoltare
ORDIN nr. 289 din 6 martie 2002 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022 şi a Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142741_a_144070]
-
2.2. Situația geologică (natură rocii din frontul de retenție și din cuveta lacului, principalele caracteristici mineralogice și fizico-chimice, caracteristici de calcul adoptate, accidente tectonice) 2.3. Situația hidrogeologica (descrierea straturilor-suport și a principalelor caracteristici, surse de alimentare și drenaj, chimismul apelor subterane) 2.4. Seismicitatea zonei, actuala și la proiectare 3. Descrierea lucrărilor din frontul de retenție: 3.1. Datele constructive (plan de situație și secțiuni caracteristice, materiale utilizate etc.) 3.2. Lucrările de etanșare și drenaj (descriere, amplasare, tehnologie
ORDIN nr. 116 din 11 februarie 2002 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022 şi a Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142738_a_144067]
-
rocii din frontul de retenție și din cuveta depozitului, principalele caracteristici mineralogice și fizico-chimice, caracteristici de calcul adoptate, accidente tectonice) 2.3. Situația hidrogeologica (descrierea straturilor-suport și a principalelor caracteristici, surse de alimentare și drenaj și parametrii lor de bază, chimismul apelor subterane, captări de ape subterane în zona) 2.4. Seismicitatea zonei (actuala și la proiectare) 3. Descrierea lucrărilor depozitului: 3.1. Sistemul de realizare a depozitului și modul de înălțare 3.2. Datele constructive în stadiul actual de dezvoltare
ORDIN nr. 116 din 11 februarie 2002 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022 şi a Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142738_a_144067]
-
de apă și calitatea apei la sursă față de exigențele folosinței, debimetre. - Prezentarea lucrărilor de traversare a canalelor sau conductelor de transport a apei, cu diguri, cursuri de apă, vai naturale a rețelei de puțuri hidrogeologice pentru urmărirea în timp a chimismului subteran și a nivelurilor acestora. - Cînd irigarea se execută cu ape uzate epurate, se vor prezenta caracteristicile fizico-chimice, bacteriologice și helmintologice ale acestora; program de supraveghere a evoluției calității solului și a apelor subterane. c. Amenajări piscicole - Descrierea zonei amenajării
ORDIN nr. 437 din 17 iulie 1991 privind reglementări din punct de vedere al protecţiei mediului a desfăşurării activităţilor ce au legătură cu factorii de mediu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139662_a_140991]
-
de transfer. 6. Vitaminele riboflavina și nicotinamida intră în structura unor coenzime ale dehidrogenazelor. Să se completeze și să se indice prin formule de structură următoarele reacții de oxidoreducere: Substrat - H2 + FAD ↔ Substrat -H2 + NAD + ↔ 7. Să se precizeze dependența chimismului procesului vizual de modificările structurale stereochimice ale retinalului și să se comenteze semnificația acestor modificări. 8. Unele vitamine hidrosolubile și liposolubile participă la reacții de oxidoreducere. In acest sens, să se completeze următorul tabel: Denumirea vitaminelor Reacții de oxidoreducere (cu
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
porțiune din vechea caldeiră, acoperind o suprafață de 361km2 și înregistrând o adâncime maximă de 94m. Izvoarele fierbinți sunt un alt element caracteristic Parcului Yellowstone, fiecare dintre ele fiind unicate din punct de vedere al temperaturii apei, ratei de scurgere, chimismului apei, conținutul de bacterii, alge și oxizi care le conferă culori splendide etc. Se estimează la cca. 3500 numărul izvoarelor din parc, unele dintre ele fiind izvoare cu lac, altele izvoare cu terase peste care se revarsă apa fierbinte, cum
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Iosif Gabrea, Mișcarea pedagogică din România în anii 1930-1940, Editura Cartea Românească, București, 1940, p. 26. 70 Vasile Băncilă, "Un congres internațional de educație în România", în Revista de Filosofie, nr. 2, XIV, 1929, p. 202. 71 I. V. Luca, "Chimismul ereditar și selecțiunea valorilor în liceu", în Anuarul Liceului A. T. Laurian, 1927-1928, Botoșani, Tip. B. Saidman, 1928, p. 6. 72 C. Narly, Educație și ideal, Editura Casa Școalelor, București, 1927, p. 121. 73 I. Gabrea, Mișcarea pedagogică..., p. 16
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Liceului de Stat în Siret pe anul școlar 1921-1922, Tip. Luceafărul, Cernăuți, 1923, p. 35. 163 Franz Pieszczoch, Din istoria Liceului "Lațcu Vodă", s.n., Siret, 2005, p. 29. 164 M. Vlădică, Vatra Dornei..., pp. 184 -185. 165 I. V. Luca, "Chimismul ereditar și selecțiunea valorilor în liceu", în Anuarul Liceului Laurian pe anul școlar 1927-1928, Tip. B. Saidman, Botoșani, 1928, pp. 5-6. 166 Anuar IV al Liceului de Stat în Siret pe anii școlari 1928-1929..., Editura Glasul Bucovinei, Cernăuți, 1931, p.
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
se trag foloase. Să ne reamintim cum acționează creșterea temperaturii asupra unei biocenoze. Segmentul ei heterotrof, adică consumatorii (animalele) și descompunătorii (organismele saprofite) vor necesita În acest caz condiții de mediu mai oxidante. Cum de regulă mediul acvatic este, prin chimismul său, relativ oxidant, aceste organisme vor găsi acum, la temperaturi mari, condiții optime de dezvoltare. Aceasta Înseamnă atât un ritm mai alert de creștere a peștilor, cât și de mineralizare a reziduurilor rezultate de la ei. În cazul concret de la Spondon
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
frumoasă pajiște, dar Împănată cu cutii de conserve, sticle goale și altele asemenea. Cum putem caracteriza această poluare? Prin analize chimice? Nicidecum. Prin potențialul redox, parametru mai general? Nici atât. Pentru că avem de-a face cu materiale insolubile, ce nu modifică chimismul mediului. E Însă vizibilă dezordinea, adică o entropie mare. Dacă Însă acele deșeuri sunt strânse Într’o grămadă, avem ordine: de-o parte o pajiște curată, de alta o grămadă ordonată. Entropia devine astfel minimă. Dar s’a consumat pentru
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
uite că și natura vrea s’o poată face. Ca și cel de sus, ea este și iubitoare, dar și dreaptă. Și, mai ales, nu obișnuiește să uite. În ceea ce privește poluarea de origine fizică, chimică și biologică, adică acelea care modifică chimismul mediului, sunt destul de rezervat: posibilități de a o controla și contracara sunt - nu voi uita desigur să vă informez printre picături și despre ceea ce se face În cazuri concrete din acest domeniu; mai greu e cu sursa de energie necesară
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]