398 matches
-
spune ieromonahul: “Aflându-se puțin loc al mănăstirii” cu “patru prăvălii... înspre Târgul de Vite în partea stângă, în care prăvălii era... pivniță, care loc fiind nefolositor și greu de folosit pentru vreun interes al mănăstirii, am făcut schimb cu chir Fotis și cu Panaiotis Nicu... Și i-am dat locul... și acesta a dat șaizeci de stupi”. Știind că pe marginea unor asemenea schimburi am ceva de spus în răspăr, bătrânul privea la mine cu așteptare. Nu m-am lăsat
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
scris mai altfel. --Ai vreun motiv să spui asta? --Mai bine am să-i dau citire: “Se face cunoscut prin prezentul meu înscris cum eu, cel mai jos iscălit, m-am învoit cu sfântul arhimandrit și egumen al mănăstirii Barnovschi, chir Iacob, precum cele trei prăvălii pe care le-am făcut pe locul acestei mănăstiri, în incinta acesteia, dacă au ars în incendiu le-am vândut așa cum au rămas, trei de piatră cu 800 groși,... împreună cu vechea datorie mănăstirii”... “1787 iulie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mănăstire Galata, scriu: “dat-am scrisoarea noastră la mâna dumisale Toader Gheuca logofăt ot (de la n.n) visterie pentru o moșie a mănăstirii Svetii Savii, anume Șătrăreni... de care moșie neavând mănăstirea nici un folos... și” cu “știrea prefericitului patriarhului Ierusalimului chir Partenie... și am dat-o dumisale și... au dat două sute lei”. Spune-mi, ce crezi că au făcut cu acești bani? Au “cumpărat o pivniță de piatră cu dugheană făcută pe pivniță... lângă zidul Svetii Savii”. --Am mai spus noi
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cioburile pocalului din care s-au adăpat cu asupra de măsură străinii... -Dacă nu e suficient ce am spus, atunci ia seama la ce scrie la 1 iulie 1760 egumenul Agapios (moldovean curat!) al mănăstirii sfântul Sava: “Am dat popii chir Parthenios, (un alt moldovean), al doilea didascăl al școlii grecești, un loc pentru două prăvălii care se află în fața mănăstirii”. Și spune mai departe Agapios egumenul: “având preasfinția sa toată încuviințarea... să facă ce vrea,... să le vândă, sau să
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și prea slăvitului domnitor și principe, Domnului Domn Io Duca, Voievodul întregii Moldovlahiei de la Dumnezeu mântuire”<footnote I. Bianu și Nerva Hodoș, op. cit., p. 251 footnote>. Pe foaia a patra se află scris: ,,scurtă povestire despre ilustrul Patriarh al Ierusalimului chir Nectarie”, după care urmează cuprinsul pe 8 foi. La pagina 255 se spune că s-a tipărit de ieromonahul Mitrofan. Moldova primea prin tipărirea cărților un prestigiu cultural și deschidea un orizont mai larg asupra curentelor literare ale epocii. Această
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Efesului, Marcu Eugenicul, prevăzută cu două tabele necesare și foarte bogate. Au fost tipărite cu cheltuiala prea piosului, prea strălucitului, prea seninului Domnitor Io Duca Voievod al întregii Moldovlahii, cu îngrijirea și îndreaptarea a prea învățatului Notar al marei Biserici chir Ioan Molivdul din Heracleea. În respectabila biserică patriarhicească și domnească a prim-corifeilor Apostoli numită Cetățuia, în anul mântuirii 1683, luna octombrie în Iașii Moldovei”<footnote Ibidem, p. 273 footnote>. Cartea are 391 de pagini și 16 foi nepaginate la
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu cheltuiala a prea întru toate strălucitului, a prea piosului și prea măritului Domnitor Domnul Domn Io Duca Voievod a toată Moldovlahia. Cu îngrijirea și îndreptarea a prea învățatului Ioan Molivdul Perintianul, de prea iubitorul de Dumnezeu Episcop al Hușilor chir Mitrofan în anul 1683 ”<footnote Ibidem footnote>. Spre sfârșitul anului 1683, din cauza tulburărilor politice atât tipografia grecească de la Cetățuia cât și cea moldovenească și-au suspendat activitatea. A fost mutată la Mănăstirea Sfântul Sava din Iași, fiindcă cei de după Gheorghe
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Ieni pevețul” pe de o parte și egumenul mănăstirii Cetățuia pe de altă parte. Și toate pentru o casă. Cum să nu? Însă divanul, prin hotărârea de judecată din 6 martie 1743 (7251), întărită de vodă și patriarhul Sfântului Mormânt chir Partenie, arată: „că au parte amîndoi frații în casă și s-au hotărît giudecata lor ca să fie casa împărțitoare și fiind ei numai doi frați ficiori lui Ieni pevițul, Neculai și Lupa, casa să se scoată în vînzare...și să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Și iată, dară, că ne-au înștiințat dumnealui că s-au găsit loc de treaba lor, a misărnicilor și i au aședzat pe locul sfintei mănăstiri Barnovschii, ce iaste de la poarta mănăstirii, dincoace, despre apus, unde și egumenul... sfințiia sa chir Paisie, arhimandritul primindu-i cu voie lui și cu folosul mănăstirii, au cheltuit cîțiva bani de au făcut șoproane, ca să încapă cu toții și alte damuri (bordei pentru vite) pentru ținere vitelor și a cărnii, cu de toată trebuința lor și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
vânzătoarea adaugă: „Această tocmală s-a făcut denainte a mulți oameni buni, neguțitori, care mai jos s-au iscălit”. Nici urmă de „tot săborul”... Să nu fim atât de neiertători, fiule, pentru că sunt și fețe bisericești, printre care și mitropolitul „chir Ghedeon”, care, primind o casă aici pe Podul Vechi de la „Ciocîrlan vornicul”, care „la moartea lui, neavînd copii, s au dat cu tot ce-au avut sfinții sale părintelui Ghedeon mitropolitul”. La toate se adaugă și un zapis al lui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
vândut călugării această moșie? „Neavînd mănăstirea nici un folos de dînsa”, era și firesc ca sfințiile lor să o vândă! Dar cu cele „doaă suti lei” ce-au făcut? Nici nu era nevoie să întrebi, părinte. Cu știrea „prefericitului patriarhului a Ierusalimului chir Partinie” au „cumpărat o pivniță de piatră cu dugheană făcută pe pivniță...ce este lîngă zidiul Svetii Savii, pe Podul Vechi”. Asta da afacere! Cum văd eu, însă, nu ierți deloc pe sfințiile lor...Și dacă-i pe-așa, am să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
bănuiesc. A unui brașovean, pe care pe deasupra îl mai și cheamă „Gheorghi Moldovanu”. Și de unde până unde nu mai este a lui? Ascultă ce spune el: „Adecă eu, Gheorghi Moldovanu de la Brașov adeverez cu încredințat zapisul mieu la mîna dumisale chir Toader Cornea din Iași...” cum „i-am vîndut dugheana mea cea dă chiatră cu marfă cu tot ce să află într-însa, care dugheană se află pe Podul Vechi, denaintea porții Sfintii Savi”. Și a obținut un preț pe care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Ioan Calimah voievod, făcută la 28 august 1761 (7269). Uite ce spune vodă: „Facem știre cu această carte a domniei mele... pentru acestu țigan, anume Drăghiciu, carele fiind țigan strein și domnescu și având... meșteșugul bucătăriei, preosfințitul... părinte svințiia sa chir Gavriil mitropolitul țării l-au tocmit bucătariu cu sâmbrie... Pentru care domnia mea, milostivindu-ne pe acest țigan de mai sus arătat, l-am dat danie... sfintei Mitropolii”. Ei, ce părere ai, fiule? Acest țigan este singurul despre care am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
domnia mea, milostivindu-ne pe acest țigan de mai sus arătat, l-am dat danie... sfintei Mitropolii”. Ei, ce părere ai, fiule? Acest țigan este singurul despre care am aflat că a fost „tocmit bucătariu cu simbrie”... Și dacă „sfinția sa chir Gavriil mitropolitul” l-a „tocmit bucatariu cu simbrie”, cred că a aflat că „Drăghiciu” era mare meșter la mâncăruri... Și eu aș înclina să cred că aista-i adevărul, dar...nu știu cum să spun ca să nu greșesc... Ai iertarea mea înainte de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cele sfinte. Știu ce vrea să spună sfinția ta. Dacă-i așa, atunci să deșertăm sacul... La 22 aprilie 1769 spune vodă: „Facem știre cu această carte... pentru un trunchi de tăiat carne ce va avea aicea în Iași cinstitul... chir Gavriil migtropolit...l-am iertat de camănă și de alte toate dările și angăriile... cu nimică supărat să nu fie”. Asta ar cam însemna că cinstitului mitropolit i s-a acordat dreptul la un câștig personal... Dacă am să spun
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
eu s-o fac pe grozavul. Iertare, părinte!” - am gândit eu, căutând de zor zapisul cu pricina. Iată-l! „Adică eu, Arseniia nepoata Gahiții, soțul lui Costandin bărbieru, am dat... zapisul meu la mâna sfinții sale părintelui egumen Sfântului Savii chir Dionisâie pentru ca să să știe pentru o dugheană ce au avut moș Costandin bărbieru pe locul mănăstirii; și fiindcă au murit moș Costandin, au rămas dugheana la mătușa mea Gafițăi, iar peste puțină vreme murind și mătușa mea Gafiții, au rămas
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a dreptul spus, e mai ușor să apelezi la blesteme decât să ai grijă de bunurile mănăstirii... Curios lucru, părinte. Nu te pot contrazice, fiindcă la 17 iunie 1782 patriarhul trece la fapte: „De vreme ce ne-am înștiințat de cătră cuviosul chir Ignatie, egumenul sfintii noastre mănăstiri Bârnovii,... cum că multe părți de moșie și alte danii de ale sfintei mănăstiri s-ar fi înstreinat și acum s-ar fi stăpânindu și s-ar fi împresurându cu nedreptate de cătră alții” Și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Bârnovei? Uite că, furat de grozăvia blestemului, nu mi-a trecut prin cap cum devine treaba asta... Este limpede că mănăstirea Bârnova era închinată Sfântului Mormânt, că altfel patriarhul nu ar fi spus: „De vreme ce ne-am înștiințat de cătră cuviosul chir Ignatie, egumenul sfintii noastre mănăstiri Bârnovii”... Mereu ai dreptate, sfințite! Las-o mai moale cu laudele, fiule. Mai bine ascultă ce spune Lupul Bătog în zapisul său din 27 mai 1783, în care vorbește de vremea ciumei și de faptul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
7210), când Constantin Duca voievod hotărăște: „Aicea în orașul domnii meli, în Iași, aflându-se o sfântă beserică zidită cu piatră de un răpăusat creștin boiariu de demult, anume Dancul... Deci am socotit... pentru această... beserică Dancul împreună cu sfințiia sa chir Sava mitropolitul... ca să să numască de acum înainte mănăstire și o am închinat la Svânta Gora... la o mănăstire ce se numește Cseropotamo”. Orice voievod, după ce ctitorea o mănăstire - și aici Constantin Duca voievod se socotea ctitor - îi dăruia locuri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
tocmască ce s-ar strica dupe vremi”. Cum văd eu, părinte, din hotărârea „Divanului Cnejiei Moldovii” din 5 martie 1774 mănăstirea Copou a ajuns din nou sub stăpânirea Trei Sfetitelor. Fii mai limpede, dragule! Divanul Moldovei spune: „De vreme ce sfințiia sa chir Elisei arhimandritul și egumenul Trei Sfetitelor au arătat la Divan cum că mănăstirea de la Copou avându moșia sa împregiur sântu trăitori 34 de oameni împregiurul mănăstirii:... vieri, grădinari și alte bresle de la carii mănăstirea n-are nici un folos... Iată printr-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Afinitățile elective de Goethe și multă, multă filozofie. Dorea să cunoască tot, tot. Nicolache îi împrumutase un frumos exemplar care purta o formulă de proprietate cu semnătura Luminăției Sale. Această carte ce se chiamă Scienza cavalleresca am cumpărat-o de la chir Gheorghe țigara. Io Giovanni Vakaresco - cavaler. 1760 iunie 3. Unchiul său i-o încredințase cu lacrimi în ochi. „Ia-o!... Ca să nu te simți prea singur și nici părăsit de familie.” „Dar, cu siguranță, o să-ți simt totuși lipsa, dumneata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
glumeț din bancă a strigat: ”Păi, Beșleagă Marița seamănă cu fata Irinucăi. ”. Clasa de elevi s-a pus pe un râs care cu greu l-am potolit. Până la urmă, le-am explicat că și ea este fată ca toate fetele, chir dacă ei spun că nu e frumoasă, tot se va găsi un flăcău care să o scoată la horă și care să-i spună că-i place. Apoi, 2-02, a continuat să povestească ce s-a întâmplat mai departe la
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
5Căci este o zi de necaz, de zdrobire și de învălmășeală, trimisă de Domnul Dumnezeul oștirilor în valea viziunilor. Se dărâmă zidurile și răsună țipete de durere spre munte. 6Elamul poartă tolba cu săgeți; care de luptători, de călăreți înaintează; Chirul dezvelește scutul. 7Cele mai frumoase văi ale tale sunt pline de care, și călăreții se înșiruie de bătaie la porțile tale. 8A fost dezvelit acoperământul lui Iuda. și în ziua aceasta tu ai văzut armele din Casa Pădurii. 9Ați văzut
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Petru Șchiopu voievod, cu tot ceea ce are sfânta mănăstire, cu sate, cu iazuri, și mori, și vii, și prisăci cu stupi și țigani, acolo unde se slăvește în lumea întreagă, la cetatea Ierusalimului... unde este cârmuitor și purtător de grijă chir Theofan slăvitul și marele patriarh al Ierusalimului”. De aici înainte pornește “ucazul” despre care am pomenit: “De aceea, rugătorii noștri călugării care vor locui... în această... sfântă mănăstire Galata să socotească despre venitul care vine într-un an de la toate
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
pentru hrană și pentru pomenirea ctitorilor... Iar ce va rămâne mai mult din acel venit, din acel an, să aibă a-l strânge și a-l vinde egumenul... și să facă bani, însă toate cu știrea și cu scrisoarea părintelui,... chir mitropolitul Sucevii, și să-i trimită cu pecetea sfinției sale la mai sus scrisa și slăvita cetate a Ierusalimului și să-i dea în mâinile marelui și slăvitului patriarh”. ― M-ai convins, dragule, că porunca voievodului Radu Mihnea este oglinda modului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]