1,205 matches
-
efortului excesiv depus la învățătură; nepoliticosul Mirăuță, care face în ciudă negustorilor evrei declamând poezii antisemite, dar nu se obosește prea mult cu școala; Trăsnea, care nu putea învăța gramatica decât memorând întregul manual, fiind foarte supărat din cauza înlocuirii alfabetului chirilic românesc cu cel latin; Zaharia „Gâtlan” Simionescu, un lingușitor care poate convinge adulții să-i tolereze gesturile îndrăznețe; Buliga, un preot dedat consumului de alcool și petrecerilor, care binecuvintează petrecerile întregului grup. Gălăgioasa companie parcurge crâșmele din și de lângă oraș
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
își denumeau limba croato-sârbă (în loc de sârbo-croată) sau croată. Croata și sârba sunt variante ale acestei limbi și nu erau oficial recunoscute la acea vreme, fiind denumite versiunea de est și de vest, și aveau alfabete diferite: alfabetul latin și alfabetul chirilic. Croații protejează limba de orice influență străină, întrucât limba lor a fost supusă constant schimbărilor și amenințărilor din partea limbilor diferitelor imperii care au dominat țara (cuvinte din germana austriacă, maghiară, italiană și turcă au fost schimbate și slavizate). Eforturile de
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
traducere din latină de ~, Cluj-Napoca, 1997 (colaboratori János András, Ambrus Miskolczy și Luminița Dobriban); Inochentie Micu-Klein, "Arhieraticon", ediție îngrijită și studiu introductiv de ~ , Editura România Press, București, 2000; "Biblia de la Blaj. Ediție jubiliară", editor coordonator, studiu introductiv și transcriere din chirilică (alături de alții), Editura Vaticana, Roma, 2000; Simion Bărnuțiu, "Istoria filosofiei", ediție princeps după manuscris inedit, coordonare ediției, text îngrijit și notă asupra ediției de ~, I-II, Editura România Press, București, 2000-2002 (coautori majori: Mihai-Teodor Racovițan, Gavril Matei și Ionuț Isac
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
și Ionuț Isac); Simion Bărnuțiu, "Filosofia după W. T. Krug", ediție princeps după manuscris inedit, text îngrijit, cronologie si notă asupra ediției de ~, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2004; "Biblia Vulgata Blaj 1760 - 1761", editor coordonator, pref., indice și transcriere din chirilică (alături de alții) de ~, I-V, Editura Academiei Române, București, 2005; Timotei Cipariu, "Epistolar", text îngrijit, studiu introductiv și note de ~, Editura Academiei Române, București, 2005 (prefață de Eugen Simion). III. Articole (selectiv). "Publicistica științifică a lui August Treboniu Laurian", în “Anuarul Institutului
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
-și aleagă alt loc de veci?"". Un caz excepțional este cel al ctitorului bisericii Hagi Nicole Dimitrevici, uneori Dumitrovici, cum se sârbizează numele, care s-a născut în anul 1730 și a decedat în anul 1802, așa cum se precizează cu chirilice în Protocolul din 26 ianuarie 1802: ""Au repousat robu lui Dumnăzeu, Hagi Nicolae Dumitrovici, lăcuitori Oreviți care au viețuit 72 ani mai nainte fiind ispovăduit și cuminăcat și în bisărica muerească îngropat prin mină Petru Iorgovici parohu și prtoprez al
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
Nicula, Gheorghe Șelvari - 1810”". Catapeteasma a fost pictată în anul 1818, după cum indică o inscripție de pe icoana Maicii Domnului. Crucea meșterului Ioniță Șalvari se află în curtea bisericii, pe ea aflându-se următoarea inscripție scrisă în limba română cu caractere chirilice: "„Supt aciast sf cru(ce) odihnesc robi(i) lui Dumnezeu Ioniță Șălvar. Cu bunul său soț Maria Hasnăș. Acești multe bunătăți au făcut, adecă, o biserică din nou la Cîmpulung, o biserică din nou la Cîrlibaba și o catapeteasmă nouă
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
1997, biserica de lemn din Colacu a fost resfințită de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților. În curtea bisericii de lemn se află câteva pietre de mormânt din secolul al XIX-lea, pe unele fiind inscripții scrise cu caractere chirilice. De asemenea, tot acolo se află și mormântul dr. Traian Popovici (1892-1946), primar al orașului Cernăuți în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cunoscut pentru că a salvat de la deportare 20.000 de evrei din Bucovina. Biserica de lemn din Colacu
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
limbilor nordice (suedeza, daneza, finlandeza). Absorbția cuvintelor noi are loc nu individual, ci de-a întregul cu frazele în care se folosesc. Până în 1923 a folosit alfabetul arab, între 1923 și 1937 - cel latin. În 1938 a fost publicat alfabetul chirilic. În 1992 o versiune parțial modificată a alfabetului latin a fost reintrodusă, dar din cauza nivelului precar al sistemului educațional numai populația mai educată a făcut trecerea. Autoritățile cecene pro-ruse utilizează exclusiv alfabetul chirilic, ca și o mare parte din rezistența
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
latin. În 1938 a fost publicat alfabetul chirilic. În 1992 o versiune parțial modificată a alfabetului latin a fost reintrodusă, dar din cauza nivelului precar al sistemului educațional numai populația mai educată a făcut trecerea. Autoritățile cecene pro-ruse utilizează exclusiv alfabetul chirilic, ca și o mare parte din rezistența cecenă separatistă, deoarece majoritatea absolută a populației mai educate se află în prezent în diasporă: la Moscova, în Turcia, în unele țări europene (Anglia, Germania, Franța, Danemarca, Finlanda, Polonia, Lituania), cât și în
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
de invazii din Asia au făcut parte și calmîcii atrași în secolul al XVII-lea de stepele europene. Strămutarea în stepele europene a fost decizia lui "Hu Örlög" (sau "Urluk"), șeful tribului "torghuud" (sau "torgut"; în scrierea calmîcă cu caractere chirilice, Торгууд), luată la începutul secolului al XVII-lea ca urmare a unui conflict intern provocat de tribul "hoșuud" (sau "hoșut"; Хошууд). Tribului "torguud" i se alăturaseră cu un secol mai devreme triburile "hoșuud" și "ölöt" (sau "ööld"; Өөлд). Alt trib
Kalmâkia () [Corola-website/Science/298491_a_299820]
-
octogonal pornea de pe o bază pătrată. În patrimoniul bisericii existau două icoane pe lemn, pictate la 1722 de Vasile Zugravul din Sânmihaiu Almașului: Arhanghelul Mihail și Maica Domnului cu Pruncul. Pe dosul acestor icoane se puteau desluși inscripții cu caractere chirilice. Pe icoana Arhanghelul Mihail scrie: „astă icoană a(u) făcută Va(sile) Zugravul...Ion Ale(xandru) Toader Mi(hai)...noi să le fie pomană în veci leat 1722. Icoana a fost parțial repictată la 1791, după cum reiese dintr-o inscripție
Biserica de lemn din Valea Groșilor () [Corola-website/Science/314016_a_315345]
-
prin 'u' ceea ce în limba dacilor era un 'o' închis, așa cum a transcris Ptolemeu.” S-a mai invocat drept argument, de către lingvistul Sorin Olteanu și alții, prezența în scrierile din aceste tăblițe a două semne care există și în alfabetul chirilic (semnele pentru sunetele palatale /č/ și /ğ/), litere care ar constitui un anacronism sau, conform domnului Olteanu, "elemente de românism modern", deoarece alfabetul chirilic a fost creat mult mai târziu. Doctorul în filologie, Aurora Pețan, susține că "originea celor două
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
și alții, prezența în scrierile din aceste tăblițe a două semne care există și în alfabetul chirilic (semnele pentru sunetele palatale /č/ și /ğ/), litere care ar constitui un anacronism sau, conform domnului Olteanu, "elemente de românism modern", deoarece alfabetul chirilic a fost creat mult mai târziu. Doctorul în filologie, Aurora Pețan, susține că "originea celor două semne în alfabetul chirilic este „necunoscută"", așadar, "câtă vreme nu știm de unde au luat slavii aceste semne, acuzația de anacronism nu poate fi susținută
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
palatale /č/ și /ğ/), litere care ar constitui un anacronism sau, conform domnului Olteanu, "elemente de românism modern", deoarece alfabetul chirilic a fost creat mult mai târziu. Doctorul în filologie, Aurora Pețan, susține că "originea celor două semne în alfabetul chirilic este „necunoscută"", așadar, "câtă vreme nu știm de unde au luat slavii aceste semne, acuzația de anacronism nu poate fi susținută." Aceasta mai amintește că "alfabetul chrilic a fost creat la sudul Dunării în secolul IX d.Cr., deci într-o zonă
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
fi susținută." Aceasta mai amintește că "alfabetul chrilic a fost creat la sudul Dunării în secolul IX d.Cr., deci într-o zonă care, cu câteva secole înainte fusese locuită de geți." Semnul pentru sunetul palatal "ci", existent și în alfabetul chirilic, are la slavi valoarea numerică 90. Aurora Pețan observă că același semn, cu aceeași valoare numerică 90, dar fără valoare fonetică, se regăsește în alfabetul gotic, creat în Dacia de către episcopul Wulfila în sec. IV d.Cr. Știind că limba goților
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
la geți, mai ales că ambele alfabete -cel gotic și cel chirilic- au fost create în zona getică?" În privința semnului pentru "gi", acesta există astăzi doar în alfabetul sârb, iar cei mai mulți slaviști sunt de acord că este luat din alfabetul chirilic folosit în textele românești (la sârbi semnul este atestat pentru prima oară cu valoarea fonetică "gi" în sec. XVII, pe când în textele românești apare cu un secol mai devreme). Aurora Pețan subliniază că, desigur, "există și specialiști care afirmă că
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
acest caz, "semnul rămâne cu origine necunoscută în alfabetul sârb, iar problema rămâne deschisă." La toate acestea, dl. Olteanu răspunde că originea literelor în discuție nu este deloc „necunoscută". Așa cum se poate găsi în orice istorie a alfabetelor slave, litera chirilică Ч este împrumutată din alfabetul ebraic, din litera צ "tsade" non-final, o dată cu Ш din ש "šin", în sec. IX. Litera Џ, spune dl. Olteanu, pare a fi cu mult mai nouă, creată pe tărâm românesc, o adaptare a chirilicului Ц
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
litera chirilică Ч este împrumutată din alfabetul ebraic, din litera צ "tsade" non-final, o dată cu Ш din ש "šin", în sec. IX. Litera Џ, spune dl. Olteanu, pare a fi cu mult mai nouă, creată pe tărâm românesc, o adaptare a chirilicului Ц pentru a transcrie sunetul /ğ/ și împrumutată ulterior de alfabetul sârbesc. Cât despre litera gotică adusă în discuție nu este deloc înrudită genetic cu prima, ci este o stilizare uncială, ca toate literele alfabetului lui Wulfila, a semnului grecesc
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
1845-1846 ai erei noastre. Pictura de pe tâmpla dinspre naos a fost semnată de "„meșteri Gheorghe Diaconu, Toma Gheorghe, Gheorghe”". Datarea unor icoane din 1851 surprinde efortul de înzestrare care a urmat. Pe exterior, în dreapta intrării, se află însemnat în cifre chirilice anul erei bizantine "„7360”", care corespunde anilor 1851-1852 ai erei noastre. Datarea punctează probabil încheierea lucrărilor de înnoire și înzestrare ale bisericii. În toamna anului 2009 biserica din lemn de la Pietrari a fost demontată de către o echipă mixtă de specialiști
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
Runcan fiind a unor negustori de cai care făceau negustorie în Moldova și, care ar fi fost întemeietorii Bilborului. Tradiția orală afirmă ca piatra de temelie aflată în altar, a bisericii de lemn cu hramul Sf.Nicolae, este gravata în chirilica cu numele Runcan. Depresiunea este brăzdata de apele Râului Bistricioara și ale afluenților ei. Majoritatea izvoarelor minerale se află în partea vestică a depresiunii pe malul drept al Râului Bistricioara formând un areal relativ restrâns, pe malul stâng găsindu-se
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
, (scris uneori și Zoran Djindjić, sau in alfabet chirilic sârbesc Зоран Ђинђић, //; n. 1 august 1952, Bosanski Šamac, RS Bosnia și Herțegovina, RSF Iugoslavia, astăzi în Republică Srpska, Bosnia și Herțegovina - d. 12 martie 2003, Belgrad, Șerbia și Muntenegru) a fost un om politic sârb, prim ministru al Șerbiei
Zoran Đinđić () [Corola-website/Science/320945_a_322274]
-
este cu o învelitoare din draniță (șindrilă). Piesa cea mai valorosă o reprezintă catapeteasma (iconostasul) realizat din lemn de tei, sculptat, traforat și pictat; iconostasul are la bază 6,6 m iar înălțimea de 6 m. După cum rezultă din inscripția chirilică de pe icoana de pe prestol, iconostasul este opera artistului Ștefan Zugravul care o semnează la 1785. Lângă biserică se află „masa moșilor” care datează din secolul XVIII.
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Cetățele () [Corola-website/Science/330805_a_332134]
-
au început să funcționeze în anul 1508, anul editării la Mănăstirea Dealu a unui Liturghier, la inițiativa voievodului Radu cel Mare (1495-1508). Tipograful acestui Liturgher a fost Macarie, călugăr care lucrase la Veneția în perioada incunabulară, de unde adusese și literele chirilice pentru tipografia de la Dealu. După Cracovia și Veneția, tipografia de la Dealu a fost cea de-a treia tipografie din Europa ce a folosit caractere chirilice.
Tipografie () [Corola-website/Science/324467_a_325796]
-
a fost Macarie, călugăr care lucrase la Veneția în perioada incunabulară, de unde adusese și literele chirilice pentru tipografia de la Dealu. După Cracovia și Veneția, tipografia de la Dealu a fost cea de-a treia tipografie din Europa ce a folosit caractere chirilice.
Tipografie () [Corola-website/Science/324467_a_325796]
-
vie (floră, fauna), fenomene meteorologice (naturale), spațiul geografic și cosmic. ● Adolescentul și spațiul de cultură și civilizație bulgară: Bulgaria (repere istorico-geografice și cultural-stiintifice); personalități din domeniul literaturii, artei; specific național (religie/obiceiuri și tradiții, sărbători). ÎI. GRAMATICĂ 1. FONETICA: ● Alfabetul chirilic, apariția și dezvoltarea limbii bulgare. Limbile slave. Limba bulgară, limba slavă. �� Sunet, litera, silaba, cuvânt. Clasificarea sunetelor. Accent. Pronunție. Ortografie. 2. LEXICOLOGIA: ● Cuvânt, sufixe, prefixe. Sensul cuvintelor: sinonime, antonime, omonime. Vocabularul fundamental și masa vocabularului - mijloace de îmbogățire a vocabularului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]