641 matches
-
ori năvălind în grădinile oamenilor când nu mai are loc în matcă.Satul sărac se întinde pe dealuri și se lasă apoi spre vale trecâd pârâul de o parte în alta printr-o mulțime de poduri și punți .Casele de chirpici majoritatea asemănătoare prin arhitectură sunt așezate de-alungul străzilor,înșiruindu-se pe ulițe mici și întortocheate unde noroiul trece peste încălțăminte în anotimpul ploios.Duzii erau pomii pe care îi vedeai orișiunde ți-ai fi aruncat privirea și din care vara
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
bunica Floarea, în vârstă de 103 ani atunci. Dormeam în bordeiul construit din lemne de salcâm și paie, iar ca pat aveam ușa de la beci, pe care era așternută o saltea umplută cu paie și care se sprijinea pe câțiva chirpici[ Chirpici = material de construcție în formă de cărămidă, făcut dintr-un amestec de lut, paie și băligar uscat la soare. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
Floarea, în vârstă de 103 ani atunci. Dormeam în bordeiul construit din lemne de salcâm și paie, iar ca pat aveam ușa de la beci, pe care era așternută o saltea umplută cu paie și care se sprijinea pe câțiva chirpici[ Chirpici = material de construcție în formă de cărămidă, făcut dintr-un amestec de lut, paie și băligar uscat la soare. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
fie atenți la calitate. Școli noi l În așteptarea elevilor În cursul anului 2005, Ministerul Educației și Cercetării a construit și reabilitat o serie de unități de învățământ. Astfel, 258 de școli noi, care le vor înlocui pe cele din chirpici, vor fi date în folosință până la sfârșitul anului în curs. Alte 46 de școli și licee au beneficiat de lucrări de consolidare a structurii, reamenajarea și recompartimentarea spațiilor de învățământ, înlocuirea sau refacerea tâmplăriei, instalațiilor electrice și instalațiilor sanitare. Fiecare
Agenda2005-38-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284214_a_285543]
-
se vor adăuga încă 10. Conectarea la Internet va fi asigurată în baza protocolului încheiat între Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Transporturilor, prin intermediul rețelei optice a CFR. Alte programe de reabilitare a învățământului rural se referă la înlocuirea școlilor din chirpici (program ce se estimează a fi finalizat anul viitor), de formare a personalului didactic, prin intermediul mentoratului, de alimentare cu apă a unor școli etc. L. RONKOV Ședință publică l Pentru ocuparea locurilor Începând cu acest an școlar, conform Metodologiei de
Agenda2005-35-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284133_a_285462]
-
muzeului. „Sunt fericit să aduc aici două mi-lenii de cultură“, a spus ambasadorul. Cultura Chi-mu (1100-1470 d. Hr.) s-a dezvoltat pe coasta nordică a Peru, în jurul capitalei Chan-Chan, actualul Trujillo, considerat cel mai mare oraș din epocă construit din chirpici și totodată centrul ultimului mare regat ce a precedat cucerirea incașilor. Ceramica Chimu a avut dublă funcționalitate, servind atât pentru uz casnic, cât și pentru uz ceremonial, unele dintre piese fiind ofrande aduse morților. Dacă vasele casnice sunt simple, cele
Agenda2005-29-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283963_a_285292]
-
a clădirilor școlare și a condițiilor igienico-sanitare și de confort, precum și eliminarea dezavantajelor educaționale pentru cei care utilizează aceste spații. Programul are ca obiective construirea a 371 de școli noi în mediul rural care vor înlocui tot atâtea școli din chirpici în 31 de județe, beneficiari fiind 39 000 de elevi, reabilitarea a 76 de școli în mediul urban, de care vor beneficia circa 60 000 de elevi, reabilitarea a 9 cămine studențești, în mai multe centre universitare, printre care și
Agenda2005-17-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283616_a_284945]
-
un program special de recuperare a materiei pierdute, câte 2-3 ore suplimentar în fiecare zi lucrătoare și sâmbăta. O singură școală a fost inundată, cea din Ionel, iar aici nu se vor mai putea susține cursuri. Dar școala era din chirpici și oricum urma să fie construit un local, în cadrul programului de reabilitare a învățământului rural. Cea de-a doua categorie de școli afectate le-a cuprins pe cele din Uivar, Pustiniș, Giulvăz, Peciu Nou și Ivanda, unde au fost cazați
Agenda2005-19-05-1-in actualitate () [Corola-journal/Journalistic/283665_a_284994]
-
aceștia, dar și pentru ceilalți elevi afectați, a fost stabilit un program special de recuperare a materiei pierdute. O singură școală a fost inundată, cea din Ionel, iar aici nu se vor mai putea susține cursuri. Dar școala era din chirpici și oricum urma să fie construit un nou local. Cea de-a doua categorie de școli afectate le-a cuprins pe cele din Uivar, Pustiniș, Giulvăz, Peciu Nou și Ivanda, unde au fost cazați sinistrații. Din 4 mai s-au
Agenda2005-19-05-1-in actualitate () [Corola-journal/Journalistic/283665_a_284994]
-
imediat și ei în grup, pășind împreună printre casele în stil colombaj, ce uimesc prin ambianța medievală creată, prin abundența detaliilor și a florilor, cu bârne puternice, înnobilate de vechime, în contrast cu tencuiala zugrăvită în alb a umpluturilor din cărămidă sau chirpici. Plimbarea pe străduțele pietruite, înguste părea o incursiune alături de vreo Cenușăreasă sau de prințul ce o căuta, din basmul fermecător al Fraților Grimm, pășind printre bijuteriile arhitectonice în stil Renaștere, Bidermeier, Art Nouveau, etajate, cu ornamente minunate de piatră sau
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
nu știu de pe unde, căruia îi făcuse o scurgere prin peretele casei, direct afară. În ea ne spălam pe ochi dimineața sau mama spăla vasele folosite. Aceasta era amplasată între găleata cu apă și dulăpiorul-firidă făcut în peretele zidit din chirpici. Tot în polatră era și o sobă metalică cu cuptor, unde pregătea mama mâncarea pe timp de iarnă, când nu se putea găti afară pe plita construită din același material ca și sobele oarbe din casă, cioburi de cărămidă și
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
pe o bancuță de pe hol. Alexandru o trage de mână și o obligă să se îndrepte spre ieșire. -Mergem acasă, ne întoarcem mâine, hai! . Magdalena îl urmează către ieșire cu inima frântă. Ajunși acasă cearta pune stăpânire peste căsuța de chirpici: -De ce nu ai avut grijă de fete?... urlă Alexandru ca ieșit din minți. - Am fost la fântână, am lăsat-o în curte cu mama ta, dacă știam ce-o să se întâmple...răspunde Magdalena cu un glas tremurat. -Acuma dai
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL II de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382942_a_384271]
-
unde-și pusese toate speranțele pentru un nou început. Se sufleca și începea să amestece lutul cu bălegarul străns de pe urmele cailor, niște paie, apă și cu o forță venită din speranța unui viitor bun începea să frământe amestecul pentru chirpici. O muncă grea pentru o femeie abia ieșită din spital, dar motivația și dorința de a face ca lucrurile să capete contur îi dădeau forță. Alexandru venea cu materialele pentru casă dar mereu clatinându-se din cauza aburilor alcoolului îi spunea cu
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
legați cu un bărneț, somnul lor devenea liniștit, erau ca fluturii-n crisalide. Patru ani a trecut la fel de triști fără ca Alexandru să privească cu dragoste către fiica lui, Magdalena rămase din nou însărcinată, același clișeu se derulează în căsuța de chirpici de la marginea satului. Dar speranța că de data asta îi va împlinii dorința soțului nu o părăsise. La aceeași maternitate Magdalena dă naștere unui băiețel frumos, plin de energie și cu trăsături asemânătoare tatălui. În sfârșit tânăra mamă răsuflă ușurată
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
mama cu frățiorul lor. Multă emoție în micuța casă de la capătul cătunului. După nori soarele trimitea raze luminoase către un nou început. Fericirea se citea-n ochii celor trei fete. Poarta se deschide și micul prinț pătrunde-n locuința de chirpici, veselie mare în sufletul tuturor. Fetele exclamă în cor. -A venit Dinu, a venit Dinu!... și sar în brațele mamei să-l să-l sărute pe frățiorul lor. -Ușor mămică că mă dărâmați, spuse Magdalena zâmbind și-și îmbrățișează cu
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
această perioad pe teritoriul comunei Filipeni, în apropierea satului Fruntești, la punctul numit „Valea Dragului” a fost descoperită o așezare carpică, pe o suprafață de un hectar, bogată în resturi arheologice. La suprafață au fost găsite mari cantități de ceramică, chirpici, oase de animale, precum și ceramică superioară, lucrată la roată (căni, oale, fructiere, vase de provizii, amfore romane) sau lucrată, mai puțin fin, de mân (vase, borcane, cești). Au fost descoperite și monede de argint - probabil denari romani imperiali - care atestă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
atârnate la porți, la derigii casei; în alte locuri: teiul, salcia, sânzienele, culese la date fixe. În ceea ce privește materialul din care erau confecționate casele, materiale folosite în mare parte și astăzi, sunt cele cunoscute: lemnul, lutul, huma, lutul galben, stuful, paiele, chirpiciul, cărămida, tabla, țigla, dranița, piatra, cimentul și toată gama de materiale folosite în noile construcții, după 1989. Exceptând locuințele improvizate, sezoniere, vom spune că pe o temelie de piatră se așeza o structură de lemn, de formă rectangulară (pătrată sau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lumea. Loredana a văzut la televizor nesfârșite șiruri de sate acoperite de apă, undeva pe lângă Siret, pe acoperișul unei case care de-abia se ținea din cauza vântului și a apelor, rămăsese un copil singur, supraviețuise puhoiului, cățărându-se sus, peste chirpici și peste table, plângea înconjurat de ape, dar un jandarm îl salvase, coborâse pe scară dintr-un elicopter care zbura pe deasupra coșmeliei și salvase puiuțul, pe alt acoperiș stătea o căprioară speriată, lumea plângea disperată, în hohote, un bărbat care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
fi dorit să se înfrupte din strugurii copți? Înainte de a ne instala ca paznici ai viei, mai întâi scotea tata ușa de la beci, încărca cu paie o saltea din pânză de cânepă, țesută de mama iarna la război, lua câțiva chirpici din tizic[1] și îi arunca în căruță, apoi lua bota cu apă, o putină plină pentru baia săptămânală, pirostriile pentru găleata mare din aramă, calupul de săpun de casă, lemnele din salcâm pentru construcția propriu zisă a colibei, carton
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
fixat cu bolovani de piatră legați cu șfori. Toate acestea pentru ca în caz de ploaie sănu pătrundă apa în bordei. Ușa beciului o așeza la capătul dinspre răsărit al bordeiului, iar sub ea pe la mijloc pe lățime un zid din chirpici de tizic, să nu se rupă ușa sub greutatea mea și a bunicii. Peste ușă era așezată salteaua și un preș țesut de mama din lână vopsită în culori diferite, în loc de cearceaf. Pe atunci nu se foloseau covoare ca acum
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
ciudă când vedea că „nebunul” repara prin sat orice îi cereau oamenii. Și atunci piticul îi juca vesel pe creier: dacă repară și camioneta? Într-o zi l-a văzut pe Bibilică țiganu’, că i-a adus trei căruțe cu chirpici și l-a întrebat: pentru ce? A râs țiganul: --Mi-a făcut niște reparații și n-am avut cu ce să-l plătesc. A văzut la mine stiva cu chirpici refuzați de un client și mi-a zis că el este
S.R.L. AMARU -5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361026_a_362355]
-
văzut pe Bibilică țiganu’, că i-a adus trei căruțe cu chirpici și l-a întrebat: pentru ce? A râs țiganul: --Mi-a făcut niște reparații și n-am avut cu ce să-l plătesc. A văzut la mine stiva cu chirpici refuzați de un client și mi-a zis că el este de acord să-l plătesc cu ei. Cum, mă tot împidicam de stivă și n-aveam cui vinde chirpicii, am fost bucuros să-i dau. Oricum, reparațiile lui făceau
S.R.L. AMARU -5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361026_a_362355]
-
ce să-l plătesc. A văzut la mine stiva cu chirpici refuzați de un client și mi-a zis că el este de acord să-l plătesc cu ei. Cum, mă tot împidicam de stivă și n-aveam cui vinde chirpicii, am fost bucuros să-i dau. Oricum, reparațiile lui făceau mult mai mult. Pricepi cum l-am fraierit? Ha, ha,ha! A priceput Tache și a râs și el: păi, așa l-am fraierit și eu. Dacă e amărăștean, trebuie
S.R.L. AMARU -5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361026_a_362355]
-
bunica Floarea, în vârstă de 103 ani atunci. Dormeam în bordeiul construit din lemne de salcâm și paie, iar ca pat aveam ușa de la beci, pe care era așternută o saltea umplută cu paie și care se sprijinea pe câțiva chirpici din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură , iar când
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
mă trimite să mă nasc în România. Pentru Podișul Transilvaniei, pentru spicul auriu al Bărăganului, pentru fața brăzdată de soare și mâinile bătătorite de muncă ale țăranului, pentru doinele și baladele strămoșești, pentru Eminescu, Slavici și Iorga, pentru bordeiul din chirpici și Atheneu, pentru odăjdiile și predicile preoților, pentru Napoca, Apullum, Sarmisegetusa și Callatis, pentru drobul de miel și saramură, pentru Independența din 1877, pentru Părintele Cleopa și Părintele Galeriu, pentru cultura brâncovenească, pentru plug, grapă și cimpoi, pentru stiloul lui
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]