234 matches
-
de ungurisme în limbă. Încep a nota moldovenisme. Sudui sudalmă moare de curechiu fotoghin (petrol) bade zgâțâit. șepte șese Miercuri 25 Aug. Ceica. Adunare populară. boboc (numai p. puiul de gâscă) rățucă (rățușcă) gaz-uri laz curătură vreascuri cofă ciubăr chisăliță de hiribe borș de cartofe Am auzit o istorisire despre Constantinescu P. În județul Făgăraș este o școală ș-o fermă de făcut brânzeturi și directorul ei e un ardelean Virgil Pop. Vine C. în inspecție, întreabă ce se face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Mamei, Saveta Munteanu, o fetișcană zglobie, de nici 16 ani, vrednică și plină de viață. La Înjghebarea tinerei familii cred că o influență favorabilă a avut-o și Bunica Raveca Lenghea, conviețuitoare cu Bunicul rămas văduv, vecină cu mătușa Ana Chisăliță, una dintre surorile Bunicului, pe care am mai prins-o În viață, care m-a iubit și m-a chemat lângă ea la Împlinirea vremii (decembrie 1936, la câteva luni după plecarea Bunicii Raveca). Bunica Raveca le oferea tinerilor casa
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
fetelor pe vârtej, loc de atracție și a copiilor și a vârstnicilor. Nu mi-am cunoscut Bunicii din partea Tatei, căci așa cum am menționat anterior, era orfan de ambii părinți. I-am cunoscut doar surorile, mătușile mele: Iustina Bogdan și Sofia Chisăliță; ambele locuiau În Suseni; și Maria (Mia) Bogdan văduvă de război, cea mai apropiată de noi, care locuia la circa 300 m, pe ultima uliță din partea nord-estică a comunei "sub râpă". Avea o fată Mărie și un băiat, Ioan (Ioniță
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
o mai redau. Fapt este că, În aceste condiții, părinții au ajuns la concluzia că nu sunt bun pentru agricultură și trebuie să-mi găsească o altă cale În viață. Un prim ajutor le-a fost oferit de unchiul Dionisie Chisăliță, unul dintre copiii mătușei Ana, sora Bunicului. Le-a propus să-mi pregătească dosarul cu actele necesare pentru Înscriere la examenul de admitere la Școala de aviație din Mediaș, unde mi se asigura toată Întreținerea gratuită. Toți am acceptat și
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
În cadrul familiei au fost mai obositoare decât activitatea școlară. Toamna anului 1938 a mai adus o modificare În statutul meu. Obligațiile familiale și de serviciu ale mătușii Anghelina au determinat-o să-l ia În gazdă și pe vărul Mitică Chisăliță, nepotul mătușii Ana, al cărui tată a fost proaspăt transferat ca șef al reviziei de vagoane CFR din Sibiu, deci șeful mătușii Anghelina. Era o găzduire provizorie până la găsirea unei locuințe proprii. Numărul copiilor adoptivi ai mătușii Anghelina a crescut
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
al copiilor plecați la Învâțătură nu era mai mare decât cel al degetelor de la o mână, În anii 1934-1937 am plecat la diferite licee 8 băieți și 5 fete. Unii au rămas pe drum, alții: Blotor I., Negrea V., Nuți Chisăliță, Luchi Coman, Floarea Lascu, Livia Jarcău, Nina Naghiu am format un nucleu de elevi și eleve care am Început să ne organizăm viața după noi principii. Ni s-au adăugat fiii și nepoții intelectualilor mai vârstnici, care Își petreceau vacanțele
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
care am Început să ne organizăm viața după noi principii. Ni s-au adăugat fiii și nepoții intelectualilor mai vârstnici, care Își petreceau vacanțele la rudele din Axente: Aurora, Sisi și Lucia Rotaru, Sanda Axente din București, Mitică și Mioara Chisăliță din Sibiu, Jeny Paul din Cluj și surorile mai mici: Stela Jarcău și Geta Naghiu. La scurt timp ni s-au alăturat Tudor și Anca Ciortea, ai căror părinți Își organizaseră o frumoasă fermă aproape de gara Copșa Mică. La Început
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
sediul școlii, punându-ne la dispoziția directorului Gh. Jarcău și a cadrelor didactice, altele decât cele care ne-au Învățat alfabetul. Au venit În sat Învățătoarea Silvia Enache și Învățătorul Ioan Boariu. Au terminat Școala Normală Paul Ioan și Norica Chisăliță și Facultatea de Litere, Horea Lupu. Dacă I. Boariu nu ne-a influențat prea mult, doamna Silvia Enache și mai ales Paul Ioan și Horea Lupu s-au apropiat de noi și ne-au stimulat În toate acțiunile. În curând
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
salariul unui asistent universitar (În toamna anului 1951 avusese loc a doua stabilizare monetară). Am ajuns, astfel, la o unitate din Piatra Neamț, situată la capătul dinspre Roman, al orașului. Printre tinerii sublocotenenți ai unității l-am Întâlnit și pe consăteanul Chisăliță Aurel, care Îmi va deveni curând nepot prin căsătoria cu Mărioara, fata leliței Maria de Sub Râpă. Prin el și camarazii lui mi-am găsit o cameră mobilată În apropierea unității, pe malul Bistriței, pe atunci purtătoare a zeci de plute
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
zicem, dar cu toții / Să piară ai lor dușmani / Iar tânăra pereche / Trăiască “La mulți ani!” Miri Mireasa Mireasa și fratele Bârză H. Alaiul În drum spre biserica satului Nuntași (de la dreapta spre stânga): Tanti Ana, verișoara Viorica, mireasa, mirele, Nuți Chisăliță, o prietenă Cele două familii, dreapta, Tata, Mama, În fața ei Marcela și Nitu, Mătușa Anghelina, Tata socru, cumnata Elena În seara zilei de 27 ianuarie am părăsit satul natal și ne-am luat zborul spre cuibușorul nostru bucureștean. Ne aștepta
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
care ne-am creat-o Îl văd jucând Într-o seară “Hai’țurai” cu Vasile Coțofan Într-o vizită ocazională În Iași. La trei ani după sosirea noastră În Iași a venit ca doctorand la Institutul Politehnic și vărul Mitică Chisăliță cu Herta. Locuiau Într-unul din Căminele studențești din Complexul Tudor Vladimirescu. Neavând pe nimeni În Iași, ne vizitau adesea și retrăiam momentele plăcute ale adolescenței din Axente Sever sau din Sibiu. Mitică era foarte mucalit și după un pahar
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
hramul multor biserici de pe Valea Racovei ; Sfântul Neculai, când părinții ne făceau anumite surprize ce ne produceau mari bucurii prin găsirea lor sub pernă. Nu am amintit aici despre produsele ce mi se pare specifice zonei noastre, ca : Sărbușca, Covașa, Chisălița, Mălaiul, Alivanca, și poate în mai multe părți, pasca. Am menționat aceste frumoase datini, unele vechi de nu se știe când, altele de la Hristos spre vremea noastră, iar altele din simțul nostru de a cinsti neamul și eroii noștri. ȘCOALA
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
se rostogolesc pe treptele piramidelor în ovațiile unui public pe lîngă care amatorii de crucificări din Patimile lui Hristos par amatori de operă și de balet. Aici, o măciucă în cap nu e o măciucă în cap dacă nu face chisăliță capul respectiv. Dacă e ca un om să fie mîncat de jaguar, păi să fie mîncat de jaguar începînd cu fața. în astfel de momente, nu poți să nu te întrebi ce-i cu Gibson : de unde-i vine înclinația asta
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
erau că se prinsese a fi prost și bețiv. Tată-său fusese porcar la sat și, fiindcă băiatul era leneș, rău și târziu la minte, a găsit că-i bun de popă. Apoi pe lângă toate astea îl mai chema Ermolachie Chisăliță. Evangheliile le știa pe de rost, unde nu știa ce să zică, zicea Doamne miluiește! or punea pe palamar să zic-un tatăl nostru, iar el secunda cu gagagaga! Când popa se încurca rău și oamenii se întreba: "Ci Doamne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
le-ar fi păsat nici de potop, cu atât mai vârtos că aveau turetci care îngropau în ele pantalonii individului conținut îndată ce timpul devenea problematic 239, ironie care aduce aminte de o altă proză scrisă în acest registru Părintele Iermolachie Chisăliță, unde poetul realizează un autoportret ironic cu influențe din Creangă. Adesea sunt surprinse și descrise mișcări și obiceiuri proprii: Cu coatele așezate pe masă și cu capul în mâini, Dionis descifra textul obscur c-un interes deosebit, până ce căpețelul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
adevărate și să te faci că nu știi nimic. Amicul meu! lumea-i o pânză de painjăn, muștile mari trec prin ea, muștile mici se-ncurcă voind a trece drept prin ea. Suntem muști mici. Cezar {EminescuOpVII 299} PĂRINTELE ERMOLACHE CHISĂLIȚĂ 2255 Părintele era cam nalt de boiul [lui], nu-i vorbă, dar i se ședea, ca popă vezi Doamne. Trecea stânjenul și mai bine, îmbla țapăn, din care cauză reaua omenire îi pusese numele: popa Melesteu. Avea părul și barba
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
se deprinsese a fi prost și bețiv. Tată-său fusese porcar la sat și, fiindcă băiatul lui era leneș, rău și târziu la minte, a găsit că-i bun de popă. Apoi pe lângă toate astea îl mai chema și Ermolachie Chisăliță. Evangheliile le știa pe de rost, unde nu știa ce să zică, zicea Doamne miluiește! or punea pe palamar să zic-un tatăl nostru, iar el îl secunda cu gagagaga!. Când popa se-ncurca rău și oamenii se-ntreba: "Ci
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
la preoțească casă Nici tu papă, nici tu masă, Ș-apoi eu nu-mi dau mălaiul Să-l mănânce parpagaiul. Dedesupt, drept notiță: Aceste stihuri după cum le-am izvodit eu, Ermolapie Pisăliță, ierei, se cântă pe glas vosmai *. [PĂRINTELE ERMOLACHIE CHISĂLIȚĂ] (variantă parțială) 2255 Și, cine, o, muză, numește toate numele ilustre ale acelora cari săriră pentru scaparea Creștinătății de ghearele celui necurat[? ] Înainte mergea cu o prăjină lungă Vasile Buruiană, lui îi urmează barbatoșii Toma lui Culbeci si Toader Zurgălău
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
au de ce să se teamă, hocmanul "luă ciocanul și sfredelul [...], se apropie de stâncă și începu a bate. N-a dat însă a doua oară cu ciocanul: un întreg colț de stâncă se prăbuși și-l făcu pe bietul om chisăliță". Cei ce se tem sunt, se înțelege, cei înțelepți, deoarece au rămas în viață. Urmează istorisirea lui Petre a Rarului: "Odată [...], eu și cu alți cinci așteptam să întrăm în baie. [...] iată un bătrân înalt, cu barba mare [...] răsare înaintea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Școala cu clasele I-VIII nr. 18, director este Mariana Anghel, la Școala cu clasele I-VIII nr. 27, director este Claudia Kortye, iar director adjunct Elena Samfira, la Școala cu clasele I-VIII nr. 24, director adjunct este Radu Chisăliță, la Școala cu clasele I-VIII Giulvăz - director este Gheorghe Totan, la Școala cu clasele I-VIII Grabați - Domnica Rîf, la Școala cu clasele I-VIII Nițchidorf - Tiberiu Bugna, la Școala cu clasele I-VIII Pădureni - Alexandra Nistor, la Școala
Agenda2006-23-06-invatamant () [Corola-journal/Journalistic/285036_a_286365]
-
programul extrem de dens al săptămânii, semnalăm: 23 ocotmbrie, ora 10, în sala Primăriei, alocuțiuni inaugurale rostite de primarul Mirel Patriciu Pascu și viceprimarul Doru Neda, urmate de o trecere în revistă a „Priorităților culturii în Caraș-Severin“ de către prof. dr. Ada Chisăliță, a „Orizonturilor culturale“ de către prof. Dr. Mihai Vișan și o dublă lansare de carte; de la ora 17, la Casa de Cultură începe ediția a XXVII-a a Festivalului de creație și interpretare în grai „Tata Oancea“ și spectacolul folcloric al
Agenda2004-43-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282988_a_284317]
-
a zecea ediție a Memorialului Lucian Ilcău la fotbal s-a încheiat cu victoria nou-promovatei în Divizia C, F.C. Jimbolia, care în finală a dispus de Telecom Timiș Șag cu scorul de 3-0, golurile fiind marcate de Marișescu, Bălu și Chisăliță. În meciul pentru locurile 3-4, Hexe Jebel a învins pe Textila Timișoara după lovituri de departajare de la 11 metri, cu 5-4, la finele timpului regulamentar de joc scorul fiind 0-0. l Câștigând cursa contând pentru etapa a 13-a a
Agenda2004-34-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282797_a_284126]
-
puterii țariste. Am optat pentru această epocă și am redat-o sub forma "reconstituirii romanțate", fiindcă era necunoscută publicului străin, spre deosebire de cealaltă fațetă a biografiei acestuia, de cetățean liber. în acest moment se traduce în limba română, de către doamna Dorina Chisăliță, această capodoperă a dvs. Se află de asemenea în pregătire ediția a doua, revăzută, a romanului Sala Tronului, care a devenit nu demult și un serial de televiziune de mare succes. Este, iată, a treia - dublă - întâlnire a dvs. cu
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
Crâznicu Octavia, 82 ani l Rizek Ana, 84 ani l Pura Gheorghe, 91 ani l Voicu Alice-Mădălina, 12 ani l Crețu Ana, 65 ani l Daicu Natalia, 48 ani l Herbeiu Constantin, 70 ani l Sofroni Toader, 77 ani l Chisăliță Ionel-Gheorghe, 50 ani l Florescu Ecaterina, 78 ani l Voștinaru George, 84 ani l Nimară Vasile, 80 ani l Crilia Ilie, 63 ani l Negoiță Erica, 86 ani lOprea Vasilie-Voicu, 55 ani l Manea Dumitru, 61 ani lTeodor Doina, 50
Agenda2004-22-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/282480_a_283809]
-
Sport din Timișoara organizează sâmbătă, 14 mai, de la ora 19, Balul Profesorilor de Educație Fizică, la Liceul cu program sportiv „Banatul“. Pentru amănunte, persoanele interesate îl vor contacta pe prof. Alexandru Schipor la tel. 0722-193 967 sau pe prof. Radu Chisăliță la tel. 0723-541 336. ( I. B.) Aviație ultraușoară Aeroportul utilitar „Cioca“ va găzdui pe 19 iunie (în caz de timp favorabil) o manifestație de aviație ultraușoară (parapantă, deltaplan, motodeltaplan, sărituri cu parașuta, balon cu aer cald). Organizator este Asociația Sportivă
Agenda2005-19-05-1-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283674_a_285003]