620 matches
-
fi putut sugera un dans. Era însă nimic pe lângă ce făceau prințesele în jurul slăvitei lor mame. Sau prinții cu gagicele lor blonde. Acolo mișcare tată! Cele câteva mii de invitați, electrizați de impulsul artistic, începură să frământe pământul bătăturii, să chiuie și să dea cu pălăriile de pământ. Iureșul fu totuși întrerupt de apariția întunecatului duce Pardailan care făcu închinarea de protocol și invită lumea la masă în corturile multicolore din jurul castelului. Rupt de emoția evenimentului, împăratul se năpusti asupra bucatelor
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Mesajul_mihai_batog_bujenita_1380815212.html [Corola-blog/BlogPost/352337_a_353666]
-
azi, pentru ca mâine să rămână în urmă un cântec folcloric veritabil! Este un artist ivit din cununa străbună de flori și stele spirituale ale neamului românesc. I s-a dat versul și doina, ca să plângă tristețea omului, ori să-i chiuie veselia, într-o expresie rafinată, din veac în veac, să apere în acest fel, folclorul autentic amenințat să plece în bejenie, izgonit de măgăoaiele cu muzică de factură kitsch. Câteodată, în viață, ochii ei au vărsat un râu de lacrimi
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/_maria_salaru_ce_merita_suf_aurel_v_zgheran_1373284283.html [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
mi-e că-mi rupe coasta, din care te-ai născut, Mario! și ce-aș călca-o în picioare, m-aș da de-a tumba pe alei, topit ă -n lacrimi de fecioare, m-aș îmbăta la glezna ei. aș chiui pe ulicioară, pe-o sanie cu clopoței, dar bate-un vânt de primăvară și mă gândesc la... ghiocei. m-aș hârjoni cu iarna asta, că, uite, ce frumoasă e!, dar o să-mi pun în cap nevasta și-o să-mi mânânce
M-AŞ HÂRJONI CU IARNA ASTA... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/M_as_harjoni_cu_iarna_asta_george_safir_1357716575.html [Corola-blog/BlogPost/348723_a_350052]
-
spus asta domnul Diță întregii clase, cât ar fi crescut în importanță... * - Sări și tu dacă ai curaj! - Curaj am, dar nu am chef. - N-am timp să te cred. Ceilalți nici că-l îndeamnă, își văd de salturile lor chiuind cu o plăcere nebună. Pe rând; Cioxe, Broască, Ulise și ceilalți, pe care nu apucase încă să-i cunoască, de parcă nu le-ar ajunge înălțimea malului abrupt, își iau avânt, bătând cu hotărâre pragul imaginar, încearcă să se înalțe cât
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1467902478.html [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
se înalțe cât mai sus, se arcuiesc și plonjează. Chiuitul lor este urmat de zgomotul căderii în apă, zgomot ce încântă auzul și sufletul. - Sări Moșule! Albert nu se mai poate codi. Își ia avânt scurt, execută saltul fără să chiuie, plonjează, contactul cu apa este deosebit de plăcut dar simte că înțepenește subit, fruntea lovindui-se de nisip. Ca prin minune se ridică răcnind ca pentru a-și arăta satisfacția. Cioxe însă nu poate fi păcălit: - Te-ai turtit Moșule, așa-i
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1467902478.html [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Iarna la sat Din văzduh se cern ușor Fulgi pufoși într-un covor, Iarna iar s-a instalat, Totu-i alb pe câmp și-n sat. Mi-amintesc, eram micuță Când ne jucam pe uliță, Chiuind ne dam pe gheață, Iarna astfel prindea viață. Dar ce este? Glasul mamei Îl aud ca și-altădat`: "Hai, copilă, treci la masă, Tu nu vezi că s-a-nnoptat?" Referință Bibliografică: Iarna la sat / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
IARNA LA SAT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Iarna_la_sat.html [Corola-blog/BlogPost/356378_a_357707]
-
într-un luminiș la vedere, să se usuce la soare. Verzi și adânci sunt costișele și văile acestei coline. Potecile dintre vii conduc la pâlcuri năstrușnice de fete, îmbrăcate în culori țipătoare, ca s-o petreacă pe capră și să chiuiască până-n câmpie. Uneori mai apar șiruri de coșuri de fructe, dar nu urcă pe culme țăranii, ci le poartă acasă, în spinare, gârboviți, și se pierd printre frunze. Au prea multe de făcut și nu se duc să-l vadă
Meseria de a trăi. Jurnal 1935-1950 by http://revistaderecenzii.ro/meseria-de-a-trai-jurnal-1935-1950/ [Corola-blog/BlogPost/339284_a_340613]
-
Și-nflori grădina toată, zău așa! - Da, smiorcăita de mă-sa... Baba, de...Mai plânge? - Păi, n-o lasă fie-sa, ca să nu mai plece... Uite-așa, bârfa plutea pe aripi de zvon și zbură cu viteza gândului, fluturând și chiuind prin toate urechile întâlnite în cale. Astfel că vestea ajunse rapid la urechile slujitorilor Primăverii. Toți se bucurară nespus de mult. Mai ales vrăjitorul Rază de Vis simți că acest eveniment îi oferă prilejul să joace din nou rolul principal
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427009185.html [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
în căruțe frumos împodobite, cu coviltire de salcie înflorită, cu liliac și bujori pe la loitre, spițele roților cu brebenei și viorele , trase de căluți cu hamuri de mătase țintuite cu bujori, lalele și zambile. În căruțe, flăcăi și fete mari chiuiau și dansau în cântec de vioară și țambal. Întreba câte un bătrân mirat: - Încotro, măi nebunaticilor? - La nunta lui Mărțișor! Hai cu noi, tăicuță! Și râdeau cu toții în hohote. Uite așa alaiul veseliei ajunse în sătucul uitat, revărsându-se în
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427009185.html [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
nedescris. Căpitanul Zefir și soldații săi abia mai făceau față să mențină ordinea. Ce se întâmplase? O ceată de flăcăi, îmbrăcați ca Mărțișor, cu cămăși înflorate, cu pene de păun la pălărie, cu brâuri late, călări pe cai, cântau și chiuiau, zicând că ei merg la măritul Soare-Împărat să-i ceară pe mândra Primăvară ca să-i fie soțioară chipeșului Mărțișor, care-așteaptă cu mult dor... Iar la astă nuntă mare, să poftească mândrul Soare! Și dă-i chiote și pocnete de bici
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427009185.html [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
cavalerii lui Mărțișor. Așa mi-a spus unul. Dar eu nu i-am văzut. Căpitanul Zefir zâmbi, pricepând șolticăria, și zise soldatului: - Taci, mă! Pe ăștia n-o să-i vezi niciodată. Apoi se îndreptă spre ceata de flăcăi voioși, care chiuiau și plezneau din bice, iar din când în când pupau o ploscă. Căpitanul își zise că flăcăii poate beau vreo licoare de raze, dăruită de maestrul Rază de Vis. Îl știa ce poate. Astfel că le adresă întrebarea: - Licoare de
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427009185.html [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
Mărțișor râse, îl luă pe Norocel de mână și merse la poartă cu căpitanul Zefir. Căpitanul alergă la ceata vorniceilor: - Gata, flăcăi, împăratul vă primește, dar să fiți cuminți, să nu vă faceți de râs! Vorniceii unde nu începură să chiuie, lăutarii să cânte mai cu înverșunare și tot alaiul se îndreptă spre curtea Speranței. Dar aici intrară numai cei curajoși, ceilalți rămânând pe uliță. Când văzură împăratului așa de orbitoare, vorniceii pierdură curajul, căzură la pământ și nu mai îndrăzniră
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427009185.html [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
le primiți cu sinceră bucurie, precis vă aduc fericire și noroc, așa cum are Mărțișor, zise Primăvara zâmbind. - Trăiască Mărțișor și mireasa lui, gingașa Primăvara! strigă vornicelul orator, care luă mâna prințesei și o puse în mâna lui Mărțișor. Ceilalți vornicei chiuiră, strigând și ei: - Trăiască mirii noștri cu multă fericire! Începură lăutarii să cânte mai cu foc, să rupă nu alta corzile viorilor și bețele țambalelor. Cântau „Hora Mărțișorului”. Acolo, în uliță, se prinseră cu toții în horă. Nici pe Soare-Împărat nu
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427009185.html [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
horă, suflând peste nuntași, cărora le agăța în piept mărțișoare strălucitoare. După ce se termină hora, tot alaiul de nuntă, în frunte cu Soare-Împărat și Speranța, cu Mărțișor și Primăvara, s-a îndreptat pe valea pârâului, spre lac, în poiană. Vorniceii chiuiau și pocneau din bice, iar tarafurile de lăutari cântau hore și sârbe. Un iepuraș isteț sări în fața Primăverii, care râse și-l întrebă: - Tu ce vrei, mă? - Vleau și eu mălsisoale! - Ce să faci cu ele? - Să le duc la
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427009185.html [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
ce-și șoptesc blestemul de-a trăi-ntr-o țară care i-a uitat. Dorul meu de casă nu e pâinea albă ce-o rupeam fierbinte, foamea stăpînind. Nici țigani cu fuste și monede-n salba, Veseli cum învie stradă chiuind. Dorul meu de casă nu înseamnă țară dusă la ruină fără pic de milă. Nu e sărăcia ce mi-a fost povară, nici conducătorii ce-mi stârnesc azi sila. Dorul meu de casă e copilăria, chiar de-a fost prea
DORUL MEU DE CASĂ de ANA MARIA MORARU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/ana_maria_moraru_1472624224.html [Corola-blog/BlogPost/354967_a_356296]
-
a afla cum am fost când ființa cânta pătimaș, cu-al speranței flaut doar biruința. Și sunt fericit că-mi iese-nainte tânărul superb doldora de planuri, care nu rata niciun fel de ținte și-avea elanuri. Sufletu-n extaz chiuie pe creste bucuros că ard doar în împlinire, că-n inima mea de o viață este numai iubire. Și n-aș mai pleca din această vreme unde simt că sunt totdeauna altul, care de nimic nicicând nu se teme iubind
MĂ ÎNTORC de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1446913645.html [Corola-blog/BlogPost/382225_a_383554]
-
la un moment dat chiar să-i trântesc câteva palme... Ce s-a întâmplat după aceea a fost o nebunie curată; nu știu cât am stat acolo pe iarbă tăcuți, fiecare cu gândurile rătăcite aiurea. La un moment dat doamna Deleș a chiuit îngrozitor: “Mihaly, privește!” M-am uitat și eu în locul cu pricina și am văzut, încolăcită la capul nostru o viperă uriașă cu capul întors spre noi și cu limbile scoase din gură în vânt. Ne-am sculat repede și am
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1442040483.html [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
da? Carol dădu afirmativ din cap. - Tați te iubește mult, mult, dar acum nu mă mai pot juca cu tine. Mă duc să-mi iau țigări și ție o păpușă frumoasă, așa, ca tine, după care ma intorc, OK ? Carol chiuia și sarea în sus de bucurie, ochii ei de copil exprimând o dragoste pură pentru omul care-n toată viața lui nu-i acordase mai mult de zece minute pe lună. Timp de câteva săptămâni l-a tot așteptat, punându
NICIODATA SA NU SPUI NICIODATA! de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/carmen_suissa_1485984496.html [Corola-blog/BlogPost/380388_a_381717]
-
un câine... Mergeau tăcuți, urmându-și drumul drept. Căsuța cu cerdac îl aștepta tăcută, Acoperită de nămeți ca un moșneag, În curte năvălise crunta iarnă, Și așezase neaua din uliță în prag. Pe-aici cândva săreau în sus copiii, Tot chiuind de dragul albei nea, Acum ograda stă nemăturată, Și parcă tot omătul a căzut în ea. Ia uite! Prispa stă să cadă! S-a scorojit și varul pe pereți! Ce mult a mai trecut de când cu toții, Mâncau pe prispă-n multe
BUNICII de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1483811640.html [Corola-blog/BlogPost/383487_a_384816]
-
de șerpi. Peste puțin timp, gândi el, aveau să sosească și acrobații, apoi muzicienii, dansatorii, pictorii henna și-n cele din urmă tarabagii. Mahmud strânse plasa de rafie, îi aruncă lui Ahmed cele trei fructe de cactus rămase, apoi fugi chiuind de bucurie spre piață. Lui Ahmed nici nu-i venea să le mai mănânce, chit că îi era o sete teribilă. Îi dăduseră lacrimile de necaz, știind că nu se poate merge și el. De trei ori se sculă cu
BELAY, REGELE MAIMUŢĂ de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Belay_regele_maimu_.html [Corola-blog/BlogPost/355994_a_357323]
-
fi putut sugera un dans. Era însă nimic pe lângă ce făceau prințesele în jurul slăvitei lor mame. Sau prinții cu gagicele lor blonde. Acolo mișcare tată! Cele câteva mii de invitați, electrizați de impulsul artistic, începură să frământe pământul bătăturii, să chiuie și să dea cu pălăriile de pământ. Iureșul fu totuși întrerupt de apariția întunecatului duce Pardailan care făcu închinarea de protocol și invită lumea la masă în corturile multicolore din jurul castelului. Rupt de emoția evenimentului, împăratul se năpusti asupra bucatelor
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 by http://confluente.ro/Mesajul_mihai_batog_bujenita_1337100265.html [Corola-blog/BlogPost/358669_a_359998]
-
ce-și șoptesc blestemul de-a trăi-ntr-o țară care i-a uitat. Dorul meu de casă nu e pâinea albă ce-o rupeam fierbinte, foamea stăpînind. Nici țigani cu fuste și monede-n salba, Veseli cum învie stradă chiuind. Dorul meu de casă nu înseamnă țară dusă la ruină fără pic de milă. Nu e sărăcia ce mi-a fost povară, nici conducătorii ce-mi stârnesc azi sila. Dorul meu de casă e copilăria, chiar de-a fost prea
ANA MARIA MORARU by http://confluente.ro/articole/ana_maria_moraru/canal [Corola-blog/BlogPost/355000_a_356329]
-
alungat.Nici bătrânii jalnici ce-și șoptesc blestemulde-a trăi-ntr-o țară care i-a uitat.Dorul meu de casă nu e pâinea albăce-o rupeam fierbinte, foamea stăpînind.Nici țigani cu fuste și monede-n salba,Veseli cum învie stradă chiuind.Dorul meu de casă nu înseamnă țaradusă la ruină fără pic de milă.Nu e sărăcia ce mi-a fost povară,nici conducătorii ce-mi stârnesc azi silă.Dorul meu de casă e copilăria,chiar de-a fost prea scurtă
ANA MARIA MORARU by http://confluente.ro/articole/ana_maria_moraru/canal [Corola-blog/BlogPost/355000_a_356329]
-
problemele care determină înfruntările și confruntările cu divinitatea. În această sferă, universul liric este populat de Dumnezeu, îngeri, draci, oameni, păsări, animale: Luase foc grădina de la stele/ Și de la ea luase drumul foc;/ Dezlănțuit din gândurile mele,/ Am început să chiui și să joc.// Un înger spânzurat de cornul lunii/ Mi se părea c-avea țigara-n gură/ Și că în scrumul ei ardeau lăstunii/ Și că un drac de Dumnezeu înjură.// Mi-am descălțat opincile-ntr-o doară/ Și-am
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 by http://confluente.ro/Mai_tin_de_vorba_clipa_nicoleta_milea_1331408604.html [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
vină iar acasă. Ți-om face nuntă cu alai, Cu mare fast și veselie, Că vine vremea iar să stai În vatră, la chindie. În dreapta mamei tu vei sta Și straja fi-vor nașii, Iar sufletu-ți va fremăta Când chiui-vor toți nuntașii. Amaru-ți chin se va topi În sârbe, hore și-nvârtite. Cu brațele deschise te-om primi Și-n brâul tot rotit te-om prinde. Te-om înfășa ca pe un prunc, Te vom moși cu vorba sfântă iară
TRECUT-AM APA de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/ioan_adrian_trifan_1434126222.html [Corola-blog/BlogPost/348568_a_349897]