156 matches
-
București, 1900, I, partea I, 415-503, partea II, 881-1055, 1363-1455; Tit Bud, Poezii populare din Maramureș, București, 1908, 45-64; Florian Cristescu, În mijlocul horelor. Chiuituri sau strigăte la horă adunate din jud. Teleorman, Craiova, 1910, 7-63; S. Fl. Marian, Hore și chiuituri din Bucovina, București, 1910, 30-174; Ovid Densusianu, Graiul din Țara Hațegului, București, 1915, 91-227; Ion Pop-Reteganul, 1000 doine, strigături și chiuituri ce se obișnuiesc la jocurile și petrecerile noastre poporale, ed. 4, Brașov, 1923; Ion Bârlea, Balade, colinde și bocete
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
În mijlocul horelor. Chiuituri sau strigăte la horă adunate din jud. Teleorman, Craiova, 1910, 7-63; S. Fl. Marian, Hore și chiuituri din Bucovina, București, 1910, 30-174; Ovid Densusianu, Graiul din Țara Hațegului, București, 1915, 91-227; Ion Pop-Reteganul, 1000 doine, strigături și chiuituri ce se obișnuiesc la jocurile și petrecerile noastre poporale, ed. 4, Brașov, 1923; Ion Bârlea, Balade, colinde și bocete din Maramureș, București, 1924; Ion Bârlea, Literatură populară din Maramureș, II, îngr. Iordan Datcu, pref. Mihai Pop, București, 1968, 259-332; G.
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
Pop, București, 1968, 259-332; G. F. Ciaușanu, G. Fira, C. M. Popescu, Culegere de folclor din județul Vâlcea și împrejurimi, București, 1928, 109-125; Horia Teculescu, Pe Murăș și pe Târnave. Doine și strigături, Sighișoara, 1929, 151-206; Andrei Grobei, Vladimir Diaconița-Poiana, 1070 chiuituri ale Chioarului, Șomcuta Mare, 1931; Vasile Gh. Costin, Strigături și poezii originale, București, 1936, 3-70; M. C. Serghi, Nunta la țară, Iași, 1937; Ion Marcu Munteanu, Strigături populare din toată țara românească, București, 1938; Const. Brăiloiu, Nuntă în Someș, București
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
1941, 5-17; Gheorghe Cernea, Strigături de joc din județul Sibiu, Sibiu, 1941; Strigături, îngr. pref. C. Ciuchindel, București, 1958; Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română, II, introd. Ion Mușlea, București, 1966, 111-147; Ion Iliescu, Petru Baciu, Chiuiți pogan, flăcăi. Chiuituri din Orăștie, București, 1967; Flori de câmp, îngr. Ion Mărgineanu, Arad, 1969, 173-248; Folclor din Moldova, București, 1969, vol. I, 65-73, 154-179, 364-381, vol. II, 263-396, 626-647; Ioan Meițoiu, Spectacolul nunților. Monografie folclorică, București, 1969, 454-456, 495-497, passim; Virgil Medan
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
Orăștie, București, 1967; Flori de câmp, îngr. Ion Mărgineanu, Arad, 1969, 173-248; Folclor din Moldova, București, 1969, vol. I, 65-73, 154-179, 364-381, vol. II, 263-396, 626-647; Ioan Meițoiu, Spectacolul nunților. Monografie folclorică, București, 1969, 454-456, 495-497, passim; Virgil Medan, 1000 chiuituri de pe Someș, Cluj, 1969; Dumitru Pop, Folcloristica Maramureșului, București, 1970, 197-225, 239-319; I. H. Ciubotaru, Silvia Ionescu, Vânătorii. Monografie folclorică, Iași, 1971, 83-90, 235-252; Strigături din Hunedoara, îngr. Clemente Constandin și Aurelian Sârbu, Deva, 1972; Vasile Oarcea, Poezii populare din
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
multe texte inedite, rămase, în parte, în manuscris. În prefața la Trandafiri și viorele (1884) face o clasificare a versurilor folclorice în cântece bătrânești, voinicești, ostășești, de bucurie, de dragoste, de jale, de dor, de urât, satirice, de nuntă și chiuituri. Din același volum rețin atenția cântecele de cătănie, o frumoasă variantă a motivului „amărâtă turturea”, „cântecele găinii” din ceremonialul nunții, precum și colindele cu destinație specială (după ocupație, vârstă, sex). Despre haiducul Pintea Viteazul a alcătuit o culegere de „tradiții, legende
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
1884; Chiuituri de care strigă feciorii la joc, Gherla, 1887; Povești ardelenești culese din gura poporului, I-V, pref. Alexiu Viciu, Brașov, 1888; ed. îngr. Vasile Netea, București, 1943; ed. București, 1957; Cine nu știe striga cetească cartea asta, adecă Chiuituri de care strigă feciorii în joc, Gherla, 1891; Starostele sau Datini de la nunțile românilor ardeleni, Gherla, 1891; Povești din popor, pref. Zaharia Boiu, Sibiu, 1895; Bocete adecă Cântări la morți, Gherla, 1897; Opșaguri cât cioplite, cât pilite și la lume
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
adecă Cântări la morți, Gherla, 1897; Opșaguri cât cioplite, cât pilite și la lume împărțite, Gherla, 1897; Pintea Viteazul. Tradiții, legende și schițe istorice, Brașov, [1898]; Românul în sat și la oaste aprețiat din cântecele lui poporale, Gherla, 1899; 125 chiuituri de care strigă feciorii în joc, Gherla, f.a.; Poezii poporale. Cântece bătrânești, Sibiu, 1900; Zidirea lumei. Adam și Eva. Originea sfintei cruci și cele 12 Vineri după tradiții poporale și manuscrise vechi, Gherla, 1901; De la moară. Povești și snoave, I-
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
lumei. Adam și Eva. Originea sfintei cruci și cele 12 Vineri după tradiții poporale și manuscrise vechi, Gherla, 1901; De la moară. Povești și snoave, I-II, Budapesta, 1903; Povestiri din viața țăranilor, I-II Sibiu, 1911-1913; 1000 doine, strigături și chiuituri ce se obișnuiesc la jocurile și petrecerile noastre poporale, ed. 4, Brașov, 1923; Din Țara Hațegului. Povestiri, Sibiu, 1930; Munți, animale și pământ, Sibiu, 1935; Legende, povestiri și obiceiuri românești, îngr. și pref. Vasile Netea, București, 1943; Crâncu, vânătorul codrului
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
Florea-Rariște, Cristofor Vitencu. Proza aparține lui Tudor Pamfile, Leca Morariu, Vasile Grecu, Tudor Ulmanu, E. Simionovici, Teodor C. Grossu. Se fac traduceri din Lenau, Petöfi, Theodor Storm. Publicația cuprinde și articole pe teme politice, medicale, istorice, religioase, agricole, cugetări, epigrame, chiuituri, anecdote, curiozități. Alți colaboratori: T. Robeanu, Nicu Dracinschi, V. Huțan, I. Nistor, Vasile Grecu, R. Cândea, Oltea I. Nistor, D. Marmeliuc, Artur Gorovei, Areta Vitencu, Teofil Lianu, Gh. Antonovici, Ion I. Nistor. A.P.
CALENDARUL „GLASUL BUCOVINEI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286019_a_287348]
-
Em. Papazissu, D. Anastasescu-Diana, Ion Lolu (eseuri), Radu Sandu (critică literară). Revista mai conține fragmente din Sburătorul, „poem dramatic în patru acte și în versuri”, și din Orfeu, „tragedie antică în 5 acte” de Em. Papazissu, epigrame, umor popular, strigături, chiuituri, proverbe, aforisme, anecdote, articole pe teme pedagogice și folclorice. Alți colaboratori: Nic. Badea, Tudor Măinescu, Emil Diaconescu, Ion Marinescu, B. Zăinescu, Achil Constantinescu, Eustațiu Țintea, V. Ghețea. A.P.
CAMINUL NOSTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286053_a_287382]
-
Radu Mărgean, reluată în 1929 sub nume propriu, cu titlul Sufletu-mi de-odinioară, este mărturia înclinațiilor lui literare, ca și romanul Duhul cel rău (1927), încheiat încă din 1921, la Paris. Pe lângă alte câteva culegeri de cântece, strigături și chiuituri populare, broșura Gazetele poporale din Transilvania și Banat (1939) se înscrie, de asemenea, între preocupările lui. Recunoscându-i-se meritele și autoritatea morală, gazetarul a fost, în mai multe rânduri, președinte al Sindicatului Presei Române din Ardeal și Banat, iar
BORNEMISA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
unei largi acțiuni de adunare a folclorului, inițiată de corpul didactic din Maramureș. Întocmește și un apel în acest sens, în „Gutinul” (1889), reprodus apoi în „Familia” și în „Amicul familiei”. Colecția de folclor Poezii populare din Maramureș (balade, doine, chiuituri și colinde), recomandată de Al. Țiplea lui I. Bianu, a apărut în 1908, în seria Din viața poporului român, editată de Academia Română. Ca în majoritatea culegerilor efectuate prin intermediari, textele nu sunt însoțite de date privind proveniența lor și nici
BUD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285908_a_287237]
-
remarcabilă a informației, a întocmit mai multe antologii de poezie și proză românească. Folcloristul a tipărit culegerea Cântece poporane moldovenești (1928), meritorie prin încercarea de a releva repertoriul unui talentat rapsod din Drăgușeni - Suceava (231 de cântece bătrânești, hore și chiuituri). SCRIERI: Pagini de istorie literară românească. Scriitori vechi, I, Arad, 1927; Ion Budai-Deleanu, București, 1928; Tratat de bibliografie, București, 1931; Istoria literaturii românești de la origine până în zilele noastre, București, 1938; Viața lui Mihai Eminescu (1850-1889), București, [1939]; Introducere în literatură
CARDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
prezentă urările de Anul Nou ca un mare îmbrăcat în hainele de bărbat. Cu toate acestea, Anul Nou era Anul Nou. Apa picura veselă din zăpada de pe acoperiș și din țurțurii de pe streașină, iar din apropierea grajdului de cai se auzea chiuitul lui Gonshirō călărind pe un cal din lemn de bambus. La răstimpuri valea răsuna de pocnete îndepărtate de puști. Stăpânirea îngăduia vânătoarea de păsări sălbatice numai de Anul Nou. Pesemne că și Kanzaburō luase câțiva țărani cu el și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
capul oaselor și scoase un oftat adânc. „Da, ce-i? bolborosi ea ținându-și Încă ochii Închiși... Ce s-a-ntâmplat? Trebuie să pregătesc tainul la viței?“ Atunci, din spate, trombonul intonă marșul funerar. Ceilalți Îi țineau isonul, cântând, printre chiuituri, prohodul. În cimitir se făcu o hărmălaie de nedescris. Babulea stătea Încordată, În capul oaselor, cu gura căscată și ochii Închiși. Nemernicii trăgeau câte un gât din sticle și se tăvăleau pe jos de atâta râs. „La ce viței visezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
cravate, cu madamele în strasuri și mătăsuri grele, să încingă o horă, să chiuie și să se țuce iar, într-un consens fripturisto-țuicăresc pe care „boboru” nu-l vede niciodată în mass-media. Pe fondul cu pricina, într-o pauză de chiuituri și tropăieli, am început o discuție în contradictoriu cu senatorul V. Dură de tot. Extrem de dură. Eu le despuiam partidul și conservatorismul lui de stânga, el mă ataca pe tema: așa te-au pus liberalii să gândești. Un ziarist de lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
prietenoasă, îi răsărise un zâmbet. Părea prietenoasă. A părea nu e totuna cu a fi. — Amicul lui, tună sonor Cale-Bătută Peckenpaw, are o pană în păr. îmi aduce aminte de ziua când am scalpat o căpetenie de trib indian. îRâsete, chiuituri, huiduieli.) Și asta aprinse o scânteie în amintirea lui Vultur-în-Zbor. Nu a unei experiențe, ci a unei istorii. Știa de ce anume îi aducea aminte sosirea lor: filmele vechi din cinematograful ponosit din Phoenix, vizitat pe ascuns. Piele-roșie intră în saloon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
mofturile unei femei care Încerca să-l prindă În mrejele sale, ci, Înfigându-i degetele În beregată, o Îndepărtă de pe trupul lui, aruncând-o printre jerbele veștede de flori risipite pe mormintele din jur. Triumful și-l serbă printr-un chiuit, urmat de o bătută scurtă, articulată din călcâie, strivind sub rădăcinile sale zeci de cochilii de melci ce se târau prin iarba dintre cripte. Dacă femeia-șarpe voia cu tot dinadinsul să se Încolăcească pe grumazul cuiva, n-avea decât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
râs, de sub claia aceleiași căciuli mițoase s a auzit din nou glasul, care încă gâlgâia de un râs abia stăpânit: ― Dragii mei, nu știu dacă noi mergem sau stâlpii de telegraf aleargă dimpotrivă? Toți au privit pe geamuri. Atunci, un chiuit scurt a confirmat plecarea trenului. ― Și iar mă întorc și zic că românul de necaz bea, iar de bucurie nu se dă în lături din fața balercii cu țuică. Ca drept urmare, hai să cinstim începutul de drum, care cine știe unde duce? Sau
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
închingată - și-a spus părerea profesorul... Omul cu fluierul nu a așteptat să fie rugat de două ori. A pornit să cânte o „bătută” înfocată. În acest timp, s-au auzit chiar și câteva tropote pe dușumeaua vagonului și un chiuit scurt. Când cântecul a încetat, a pornit glas din celălalt capăt al vagonului: ― Ar fi cazul să mergem la culcare, fraților, fiindcă au cam cântat cocoșii a doua oară și când om ajunge la destinație ne iau de odihniți - și
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
ogradă, În asfințit. M-au despărțit de Nora, nu mai stăm la Doamna, din pricina chestiei. Eh, și asta-i viața. Dormeam. Adormisem după amiază. M-au trezit din somn chiote, apoi Împușcături pe-aproape, apoi din nou chiote prefăcute În chiuituri de bucurie, ca la nuntă - și iar Împușcături. Înfrigurat de somn, cu toate că afară-i cald și bine, cobor În curtea pustie: unde-or fi gazdele? Dar mama? Mama, unde-i? Străbat ograda prin troscotul gros și gras, răcorit de umbra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
domnișoarei; taman așa cum ni-l arăta, la tablă (cu mâinile, nu cu gura): trenul, negru și dând strașnic din roate, tunelul și el, afumat primprejur, de la fumul lulelei lui Moș Severin. Nu lipsește nici puf! puf! puf!-uitul locomotivului, nici chiuitul, atât că, pe la noi, la Mana, chiuie, nu trenul, ci tunela; când Îi intră. Stau În calidorul de jos, din curtea Înzăpezită; văd ce văd și-mi zic ce-mi zic - dar nu spun; nu se cade să te uiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
plin, făcând un zgomot ca de tobă lovită cu ceva greu: zdup! Incredibil cât de tare a putut să țipe câinele ăla. Nu era nici chelălăit, nici lătrat, nici urlet, era durere pură, țâșnită dintr-o bucată de carne. Un chiuit, ai zice, necîinesc, așa cum zici uneori "urlet neomenesc". Mașina a dispărut, iar câinele a rămas în mijlocul străzii, învîrtindu-se repede în jurul cozii, țipând la fel de tare și tîrîndu-se doar pe labele din față. Cele dinapoi paralizaseră, inerte. Țipa continuu, până când s-a
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
capul. Și? - a fost și mai curioasă Maranda. Ei. Pe urmă am așteptat să se afișeze rezultatele. Și ce au spus rezultatele celea? - nu s-a lăsat Toaibă. 170 Să vezi foială, țipete de bucurie, plânsete ca la mort, leșinuri, chiuituri ca la nuntă, mutre ce priveau în fundul dracului în neștire... Ce mai? Potopul lui Noe nu alta! Da’ tu ai reușit? - a presat, cu sufletul la gură, Maranda. Apoi, până ce să aflu ce am făcut sau mai degrabă ce a
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]