93 matches
-
venit pentru mănăstiri. Mănăstirea Dancul nu a rămas pe dinafară. La 8 noiembrie 1734 (7243) se înfruptă și ea din aceasta, prin hotărârea lui Constantin Nicolae (Mavrocordat) voievod, care îi dă o sută de lei pe an „ca să fie de chiverniseală sfintii mănăstiri și să margă ceva vinit pre an și la acea mare mănăstire de la Sfânta Gora”. Cum bag eu de seamă, părinte, vodă nu spune cât să dea mănăstirii de la „Sfânta Gora”, ci lasă să hotărască egumenul mănăstirii Dancul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
acum urmează o faptă domnească demnă de toată lauda - cea din 24 iunie 1758 (7266) a lui Scarlat Grigorie Ghica voievod! Sunt numai urechi, părinte. „Am socotit de lipsa unui lucru... trebuincios țării aceștiia,... adică a fi spitale pentru hrana, chiverniseala, căutarea și odihna săracilor și a mulți bolnavi și neputincioși... Pentru care lucru, viind înaintea noastră cucernicul... Iosaf egumenul de la Sfânta mănăstire a Sfântului... Spiridon, ce acmu de nou iaste zidită din temelie în târgul Iașii, ne-au arătat un
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dat în vederea înființării spitalului Sfântul Spiridon pe lângă mănăstirea cu același nume: „Am socotit de lipsa unui lucru prea trebuincios al țării aceștiia, la acestu orașu și scaun domnescu ce păr-acum încă nu s-au căutat a fi spitale pentru hrana, chiverniseala, căutarea și odihna săracilor și a mulți bolnavi și neputincioși... S-au socotit și s-au pus la cale, ca să să facă spital la mănăstirea nouă, ce din nou s-au zidit aici în orașul Iașilor, a sfântului ierarh Spiridon
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de fieștecare eparhie și ținut câte un dascăl ca toți creștinii a țării aceștiia , mireni și copiii preuților să să procopsască cu învățătură și cu fapte bune... Și prin acest al nostru domnesc hrisov hotărâm plată și lefile dascălilor și chiverniselile ucenicilor celor streini” pentru care hotărăște: “Iară pentru douzăci ucinici streini și săraci ci să vor afla la școală, pentru mâncarea lor, hârtie și cerneală , cu bucătariul și apariul lor prin purtare și iconomiia ipitropilor să să dea pentru trebuința
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Îs făcut să fiu cu ce-i deasupra pămîntului, nu cu ce-i sub el! Au fost Împroprietăriți și Pomenii În satul lor, În 1924, au mai cumpărat cîte ceva din cîștigurile de la București și din petrol, iar după altă chiverniseală n-au mai alergat. Se apropiau de acum de patruzeci de ani. Copiii lor, născuți pe două continente, Îi crescuseră mai mult rudele. Viața Împreună o Începuseră În bunăstare. Averea aceea a Întregii familii o pierduse bătrînul primar din prea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
să afli de ce, citește acest hrisov, din 28 noiembrie 1736 (7245).” Nu stau pe gânduri și încep să buchisesc: „Facem știre pentru David jidov, argintar gospod, carele aflându-se nelipsit de la lucrul Curții gospod,...am socotit și i-am făcut chiverniseală pentru hrana lui, orice fel de negoț ar aduce aici în Iași, l-am iertat de vamă mare...și de alte de toate. Așijderea și pe dânsul l-am iertat, să fie în scuteală...de toate dările, nimărui nimic să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
rădicat sabiia asupra stăpânilor noștri și cu podgheaz împreună cu alții au vinit asupra noastră să ne gonească,...jăcuind pe pământeni și muncindu-i...De s-ar fi potrivit stăpânii noștri sau noi de n-am fi păzit lucrurile cu mare chiverniseală era ca să aducă țara la mare primejdie de robie și sabie...ce dară pentru unii ca aceștie, ce fără nici o pricină s-au hainit și, părăsind moșiile lor, s-au dus cu moscalii...cu mare dreptate s-au luat toate
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
patru, cum plăteau înainte. Acest galben însă era dat în mâna mitropolitului, pentru a avea grijă de școli. Din acești bani se dădeau 100 de galbeni pentru școlile de la Sfântul Mormânt. Apoi, din banii „ce vor prisosi să fie de chiverniseală copiilor celor străini și săraci pentru îmbrăcămintea și hrana lor”. Părinte, pot să întreb ceva? „Când am fost eu împotrivă, dragule?” Spune-mi, te rog, de ce dascălul cel mare elinesc primea 360 lei pe an, al doilea dascăl 120 de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ne mai vedeam, avea pe alta, nu insist că nu eram geloasă, avea și dreptate, că vroia să-i facă viitorul și la alta care avea poate nevoie pă vremurile alea de dezorientare, că nu toată lumea a prins gustul de chiverniseală după revoluție, că așa e la români, jertfă și devotament cât cuprinde, da p’ormă dacă nu se lasă și cu ceva câștig începe să mârâie și să critice de nemulțumiți și așa au rămas mulți dezorientați care nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
jucau GIAMALA. O momâie uriașă, alcătuită, pe dedesubt, din cercuri din tablă. Împodobită cu panglici colorate, țoale fistichii, oglinjoare și săculeți cu farmece. Care, dacă te plesnea peste fălci cu niște lănțișoare descântate, până în trei zile, picai. Ori într-o chiverniseală turbată. Ori în coșciug, din patru surceluțe împuțeai. Zbura și has-Satan, cam într-o dungă, plăcut abțiguit. Iar pîn' la coșconeața din spatele curții Nicoloaicei, nu se opri. Fusese la un botez. Capitolul 8 ZIUA A PATRA: "SĂ NU POFTEȘTI LA
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
nou, fiule pe “Constantin Nicolai Mavrocordat v(oe)v(o)d, domn Țării Moldovei”, care la 20 aprilie 1743 spune: “Facem știre tuturor cui să cade a ști că Sf(întul) Sion din Ierusalim... n-au rânduit alt mijloc de chiverniseală sfintelor biserici, fără numai cu milostenia pravoslavnicilor creștini,... Acum întâmplându-se a veni aici la Moldova al nostru precinstit și duhovnicesc părinte, sfinția sa fericitul patriarh al sfintei cetăți Ierusalimului, chirio chir Parfenie, și văzând domnia mea că nu puțină osteneală
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
bine au voit ca și acel lucru să se chivernisească de buna otprăvuire a înțeleptului domn”; Gheorghe Castriotul a fost trimis la țar, „însă la iveală, pentru pricina ce mai sus pomenim, adecă pentru înnoirea păcii, iar într-ascunsu pentru chiverniseala pământului”; Toma Cantacuzino, care aspira la tron, se afla și el la Iași, „dar prea bunul nostru domnu privind la nestatornicia și tulburarea vremurilor, nimănui dentr-aceștia nu s-au potrivit, nici sfaturilor și îndemnărilor celor fără de socoteală a unora și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lupta electorală este viața popoarelor... De ce te revolți contra adevărului? În contra dreptului?... Oneste bibere, onorabile!... (aprobări din partea grupului.) Farfuridi: (izbucnind) Ia scutește-mă cu mofturile d-tale! Onest d-ta? Pe de o parte "Răcnetul Carpaților", pe de altă parte chiverniseala confraților; pe de o parte opoziție la toartă, pe de altă parte teșcherea la buzunar!... Urlă târgul, domnule... Brânzovenescu: (trăgându-l de mânecă) Tache! Tache! Farfuridi: (smucindu-se) Ia lasă-mă-n pace, să mă răfuiesc odată cu domnul... Ce adică
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
un profitor mărunt, pe aceeași scară a degradării, Pirgu devine, în concepția lui Matei, un Mitică primejdios, perfid și lacom. Lipsit de orice scrupul, el e profitorul îndrăzneț al marilor slăbiciuni aristocratice, maimuțoiul lubric și cu pretenții de gust și chiverniseală din faza lui de totală ascensiune." Profitorului îi proiectează romancierul în stilul unui epilog ce ar fi putut fi dezvoltat într-un al doilea roman o fulminantă carieră, douăzeci de ani mai tîrziu: "de mai multe zeci de ori milionar
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
regie, asupra faptului că dramaturgul... s-a decis să biciuiască un tip mai răspândit din fauna politică a vremii sale, mai actual, rezultat al noilor aspecte pe care le luase viața publică: micul burghez care se desprinde să îmbrace măruntele chiverniseli personale în sforăitoare și găunoase slogane pseudodemocratice, pseudopro-gresiste (Caragialiana, Șerban Cioculescu, Editura Albatros, București, 2003, p.199) De altă părere este același Șerban Cioculescu, care din afirmația lui Sică Alexandrescu desprinde ideea de „fustigație satirică“, considerând că, dimpotrivă, în piesa
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
au dat la domnia mea, arătînd că la satul Lupoaia, județ Mehedinți se află Sfîntă Biserică, zidită de piatră, care din Întîmplarea vremii trecute rezmerițe au rămas neisprăvită, lipsind Încă și o parte dintrînsa și nu are alt mijloc de chiverniseală spre a se isprăvi lucrul ce este lipsă și avînd lipsă cele trebuincioase pă toată ziua, făr decît fiind ca acolo unde iaste această sfîntă biserică, iaste un loc foarte depărtat de Documente privind istoria României, veacul al-XVI- lea, pag
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
din Alecsandri și Odobescu, lipsesc Încă și astăzi o ediție a Momentelor și Schițelor lui Caragiale care, alături de Comedii sunt puternice satire ale policitianismului, puternice arme de combatere a moravurilor și prejudecăților mic burgheze, a trândăviei birocratice, a spiritului de chiverniseală. (Ă). În ultimul timp s-a pornit de la remedierea parțială a lipsurilor semnalate mai sus. Editura de Stat a tipărit pe rând operele lui Vlahuță, Eminescu, Creangă și are sub tipar ediția lui Bolliac și Caragiale. Dar munca de reconsiderare
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în noroi, cât e de mare acuma, cât e de arătos și senin. Iată-l cu ce bravură încalecă milionul! Privește emfaza desgustătoare a parvenitului! [...] Credință, talent, merit, onoare, sentiment? "le cumpăr pe toate am cu ce!" Fraternitate? gheșeft și chiverniseală! Egalitate? impertinență față cu distincțiunea, cu meritul și cu talentul! Libertate? bani, insultă, retevei! Iată marele partid colectivist, urmașul partidului liberal clasic! Iată continuatorii patrioților vizionari de odinioară toxice partide ale unei bătrâne idei generoase."9 Un nivel intermediar și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]