488 matches
-
fiind epuizată, este înlocuită de o nouă dinastie. Antichitatea greacă și cultura greco-romană cunoscuseră ideea de „progres”. Anticii nu aveau ideea viitorului, acesta fiind un lucru vag și nesigur, sentimentul declinului.Grecii și, mai apoi, romanii au un sentiment al ciclicității istorice. Societatea romană avea să fie demoralizată de acest pesimism istoric. Romanii credeau că ciclul se va încheia, declinul fiind ireversibil. Lumea greacă instaurase raționalismul, dar sfârșitul Antichității aduce o înclinare spre iraționalism, Roma fiind sedusă de magie, astrologie, practici
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
că răspândirea fulgerătoare a creștinismului este explicabilă în acest context. Au loc schimbări majore: identitatea locală dispare, iar cetățenia și devotamentul față de comunitatea locală și cetate lasă loc dependenței față de un imperiu uriaș. Istoria creștină este liniară și scurtă, spre deosebire de ciclicitatea antică. Biblia oferă informații clare, istoria începând cu Facerea Lumii (4163 î. Hr., conform lui Flavius Josephus, istoric evreu) și se termină cu Judecata de Apoi. În evul mediu timpuriu scrierile istorice au constat în anale și cronici ce consemnau evenimente
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
mai târziu la menținerea acestuia. Forsyth ne prezintă cursul circular al conflictului în grupurile mici; astfel, avem de-a face cu șase faze ilustrate în figura 21: Figura 21. Cursul circular al conflictului în grupurile mici (adaptare după Forsyth) Această ciclicitate a procesului trebuie privită mai degrabă evolutiv - ca o dezvoltare în spirală, în sensul includerii unor noi achiziții care vor conduce la un nou dezacord - decât ca un proces circular, închis. Să urmărim succint nivelurile prin care autorul ne propune
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aceste trei civilizații generate una din alta ocupă la un loc mai bine de 6000 de ani, întrucât ultima verigă din fiecare lanț al unei asemenea civilizații este una încă în viață"7. Este vorba despre succesiune, dar și despre ciclicitate. În interiorul creșterii de tip civilizațional, intuim că totul este moștenire, dar și schimbare prin acumulare. Acumulările de tip social se aseamănă celor de ordin biologic, semnalate de Darwin, cu deosebirea că în acest caz acumularea se bazează pe trecut și
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
un spațiu geografic la altul. Putem spune că omul, în devenirea sa, copiază natura, ca parte a naturii în expansiunea sa infinită? Karl Popper 270 sesizează la Heraclit "o tendință de a-și reprezenta legile dezvoltării ca legi ciclice"271. Ciclicitatea este o lege universală a devenirii despre care vorbesc, după cum se vede, chiar și filosofii antici. Mihail Drăgănescu 272 leagă ondulația, sau dezvoltarea umană de lumea socială. "Se poate afirma că ondulația ar putea avea un efect favorabil asupra vieții
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ansamblu, ținând cont de natura ondulatorie a multor procese din natură, de ritmurile biologice ale omului, și poate de ritmurile necesare vieții sociale"273. Savantul român aduce dezbaterea înspre social și societate umană, considerându-le supuse acelorași principii universale ale ciclicității și ondulației. Georges Bataille, la rândul său, confirmă legătura dintre evoluția expansionistă, infinită, a lumii materiale, fizice, și evoluția în aceleași cadre a lumii sociale. El insistă asupra faptului că: "nu există în plan general creștere, ci numai, sub toate
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
categorie care să-și fi spus ultimul cuvânt în înțelegerea devenirii sociale a omului. Dimpotrivă, împrumutând conceptele și aparatul de lucru al lui Darwin, folosit pentru a explica apariția și dezvoltarea lumii vii, vom înțelege mai ușor mecanismele devenirii umane. Ciclicitatea socială și economică poate fi înțeleasă mai ușor și explicată în contextul ciclicității și devenirii fizice universale. Folosința aparatului matematic este doar un început în înțelegerea dimensiunii sociale a firii umane. Ne așteptăm la progrese pe viitor, pornind tocmai de la
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
omului. Dimpotrivă, împrumutând conceptele și aparatul de lucru al lui Darwin, folosit pentru a explica apariția și dezvoltarea lumii vii, vom înțelege mai ușor mecanismele devenirii umane. Ciclicitatea socială și economică poate fi înțeleasă mai ușor și explicată în contextul ciclicității și devenirii fizice universale. Folosința aparatului matematic este doar un început în înțelegerea dimensiunii sociale a firii umane. Ne așteptăm la progrese pe viitor, pornind tocmai de la considerentele pe care le-am expus. "... într-un moment sau altul al dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dar și a lumii fizice, materiale. De asemenea, în economie discutăm despre ciclul de viață al produsului, la nivel de întreprindere, de microeconomie, dar și despre ciclul macroeconomic, care stă la baza funcționării economiei naționale și chiar a economiei mondiale. Ciclicitatea nu este o simplă formulă filosofică a lui Vasile Conta în opera sa ,,Teoria ondulațiunii universale". Ea este o realitate constatată care survine ca urmare a unei analize a economiei și societății, de-a lungul întregii istorii cunoscute "Oamenii sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
activ sau pasiv la acest proces de construcție a societății, după principiile lumii fizice. Prin om și prin natura umană, lumea fizică își prelungește normele în viața socială. Omul este, din acest punct de vedere, și un intermediar, o interfață. Ciclicitatea acționează în toate sistemele economice 280, indiferent de natura lor281. Totul se supune și funcționează după principiile Teoriei ondulațiunii universale, vizualizată de către Vasile Conta. Ciclicitatea economică are legătură cu modul de organizare al economiei; cu sistemul de repartiție, proprietate, distribuție
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în viața socială. Omul este, din acest punct de vedere, și un intermediar, o interfață. Ciclicitatea acționează în toate sistemele economice 280, indiferent de natura lor281. Totul se supune și funcționează după principiile Teoriei ondulațiunii universale, vizualizată de către Vasile Conta. Ciclicitatea economică are legătură cu modul de organizare al economiei; cu sistemul de repartiție, proprietate, distribuție și poziția oamenilor în raport cu proprietatea sau deținerea factorilor de producție sau a rezultatelor muncii. Economia funcționează ca un acordeon, pe principiul expansiune - retragere, în orice
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de repartiție, proprietate, distribuție și poziția oamenilor în raport cu proprietatea sau deținerea factorilor de producție sau a rezultatelor muncii. Economia funcționează ca un acordeon, pe principiul expansiune - retragere, în orice condiții. Cu atât mai mult este eronată părerea "austriecilor", care consideră ciclicitatea economică ca fiind datorată folosinței banilor de hârtie 282. Părerea lor este că ciclicitatea, crizele economice, inflația și deflația sunt fenomene specifice economiei banilor din hârtie. Am pus în ghilimele sintagma ,,darwinism social", deoarece trebuie să spunem că evoluțiile de
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sau a rezultatelor muncii. Economia funcționează ca un acordeon, pe principiul expansiune - retragere, în orice condiții. Cu atât mai mult este eronată părerea "austriecilor", care consideră ciclicitatea economică ca fiind datorată folosinței banilor de hârtie 282. Părerea lor este că ciclicitatea, crizele economice, inflația și deflația sunt fenomene specifice economiei banilor din hârtie. Am pus în ghilimele sintagma ,,darwinism social", deoarece trebuie să spunem că evoluțiile de tip social au caracteristicile lor aparte, mult diferite de modul în care evoluează fenomenele
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
este niciodată unul liniar. De multe ori lumea pare a avea o tentație de a reveni de unde a plecat, aceste întoarceri pregătind de fapt un nou salt, înspre alte orizonturi și modalități de exprimare și construcție socială. Este vorba despre ciclicitate și acceptarea sa ca formă universală a dezvoltării lumii fizice, dar și a dezvoltării lumii sociale 14. Criza nu este decât o parte a ciclului dezvoltării, partea cea mai de jos, cea mai discutată și cea mai disputată. Se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
această percepție de dezvoltare a lumii este una tipic occidentală, și că percepție asupra dezvoltării lumii, la orientali este cu mult diferită. Anton Dumitriu pune în evidență în lucrarea sa ,,Culturi eleate și culturi heracleitice"18, deosebirile despre care vorbim. Ciclicitatea celor două tipuri de lumi, indiană și occidentală, poate fi imaginată astfel sub forma a două spirale, ale evoluției sau involuției umane. Pare paradoxal, dar noi, occidentalii, chiar nu putem înțelege cum omul ultimei epoci poate fi o ființă involuată
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și leagă existența crizei, definesc criza economică, prin aceea că este o parte a ciclului economic. Teoria ciclurilor reale este aceea care leagă existența crizei de modul în care se manifestă și se impune productivitatea pe parcursul unui ciclu economic. Practic, ciclicitatea este determinată de modul în care factorii de producție sunt cheltuiți. În momentul în care factorii de producție sunt utilizați cu eficiență, prin intermediul eficacității sau productivității, în economie există avânt economic, după cum în momentul în care factorii de producție nu
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
deoarece este momentul care întrerupe ,,veselia" și în care răul își face apariția. O criză economică atrage în mod special atenția deoarece oamenii sunt prea puțin încântați de efectele sale și doresc, întotdeauna, oprirea sa cât mai rapidă. Spuneam că ciclicitatea universală induce ciclicitatea socială și economică, deoarece omul este parte a universului și construiește social după chipul și asemănarea sa. ,,Văzând lucrurile așa vom schimba puțin perspectiva asupra fenomenelor de criză și ciclicitate și vom înțelege mai bine ce se
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
care întrerupe ,,veselia" și în care răul își face apariția. O criză economică atrage în mod special atenția deoarece oamenii sunt prea puțin încântați de efectele sale și doresc, întotdeauna, oprirea sa cât mai rapidă. Spuneam că ciclicitatea universală induce ciclicitatea socială și economică, deoarece omul este parte a universului și construiește social după chipul și asemănarea sa. ,,Văzând lucrurile așa vom schimba puțin perspectiva asupra fenomenelor de criză și ciclicitate și vom înțelege mai bine ce se întâmplă în jurul nostru
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
oprirea sa cât mai rapidă. Spuneam că ciclicitatea universală induce ciclicitatea socială și economică, deoarece omul este parte a universului și construiește social după chipul și asemănarea sa. ,,Văzând lucrurile așa vom schimba puțin perspectiva asupra fenomenelor de criză și ciclicitate și vom înțelege mai bine ce se întâmplă în jurul nostru și mai ales de ce se întâmplă"34. Explicațiile și orice discurs despre criza economică trebuie să plece de la constatarea că în societate și economie nimic nu este întâmplător și totul
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
35. Dacă există un continuum spațio-temporal, al lumii fizice, putem discuta despre un continuum spațio-temporal al lumii sociale. Și fenomenele sociale dețin această caracteristică, a devenirii permanente și intercondiționate, pe baza sistemului propriu de legi. Tocmai pentru a surprinde mecanismul ciclicității în economie, Fernand Braudel vorbește despre ,,vreme bună" și despre ,,vreme rea" în economie, asemuind în mod plastic ciclurile naturale cu cele economice. În context, oamenii de afaceri începători sunt asemuiți cu o lume a inocenților care sunt sacrificați fără
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
tip Kondratieff (care au durata de 50 de ani); cicluri seculare (100-120 de ani); cicluri lungi(de 180 de ani); cicluri foarte lungi (de 500 de ani). În ceea ce ne privește, dincolo de toată literatura de specialitate și părerile exprimate în legătură cu ciclicitatea economică, considerăm ciclul de tip Kondratieff ca fiind definitoriu pentru evoluția economică, deoarece acest ciclu se bazează pe revoluțiile de ordin tehnic și tehnologic care apar în devenirea umană. Kondratieff a pus în evidență următoarele regularități empirice în existența ciclului
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
În același timp este greu de imaginat că un guvern poate lua măsuri împotriva unei crize nedeclanșate. Măsurile respective nu ar fi primite cu entuziasm de un mediu economic ,,vrăjit" de optimismul pe care îl induce boom-ul economic. Dacă ciclicitatea economică nu poate fi combătută, nici criza economică neinstalată nu poate fi evitată, pentru că orice măsură de combatere nu ar fi populară și nici posibil de administrat, tehnic vorbind. Practic este un non sens să vorbești despre combaterea a ceva
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ultimul pompier de serviciu, chemat să facă ceva pentru evitarea suferințelor, uneori uriașe, pe care le poate provoca o criză. Așa cum spuneam ,,Keynes este cel căruia îi datorăm introducerea banilor și a randamentelor din economia financiară, în această ecuație a ciclicității economice și de apariție a crizei"53. Finalul unui ciclu economic nu trebuie lăsat să degenereze în haos și dezordine socială. După un timp, depresiunea economică poate fi oprită și noul ciclu economic poate fi ,,ajutat" să se instaleze, aducând
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
criză este și o criză a acestei arhitecturi, dată fiind necesitatea întăririi rolului instituțiilor financiare planetare. Anul 2008 a însemnat și punctul final, semnalul de sfârșit, pentru ultimul ciclu economic de tip Kondratieff 70, ciclu economic început în anul 1945. Ciclicitatea economică nu este o simplă teorie fără nici un fel de aplicabilitate practică. Dimpotrivă, teoria ciclurilor economice a rezultat ca urmare a observațiilor atente asupra evoluțiilor economice și a modului în care crizele economice se repetă la intervale aproximativ egale de
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de aplicabilitate practică. Dimpotrivă, teoria ciclurilor economice a rezultat ca urmare a observațiilor atente asupra evoluțiilor economice și a modului în care crizele economice se repetă la intervale aproximativ egale de timp. Deși există o amplă literatură de specialitate dedicată ciclicității și ciclului economic, vom considera ciclul economic Kondratieff ca principal ,,vinovat" de apariția și desfășurarea acestei crize. O privire asupra acestei crize economice nu ar fi completă dacă nu ar lua în calcul și modificările geopolitice și geo-economice din ultimele
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]