1,441 matches
-
arătată sau demonstrată, întrucât nimic nu poate fi spus despre ea în limbaj direct, totuși, existența găsește în realitatea empirică, mai precis în situațiile ei limită, acele semne care-i vorbesc despre transcendență și pe care cugetătorul nostru le numește „cifruri” sau „scriere cifrată” a transcendenței. Cu cifrurile lucrurile stau cam așa: 1) Nimic nu este cifru, totul poate să fie cifru; 2) Cifrurile posibile sunt fără de număr; 3) Cifrurile nu „vorbesc” despre transcendență decât pentru existență, mai bine spus pentru
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
fi spus despre ea în limbaj direct, totuși, existența găsește în realitatea empirică, mai precis în situațiile ei limită, acele semne care-i vorbesc despre transcendență și pe care cugetătorul nostru le numește „cifruri” sau „scriere cifrată” a transcendenței. Cu cifrurile lucrurile stau cam așa: 1) Nimic nu este cifru, totul poate să fie cifru; 2) Cifrurile posibile sunt fără de număr; 3) Cifrurile nu „vorbesc” despre transcendență decât pentru existență, mai bine spus pentru libertate, iar ea nu doar că elaborează
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
găsește în realitatea empirică, mai precis în situațiile ei limită, acele semne care-i vorbesc despre transcendență și pe care cugetătorul nostru le numește „cifruri” sau „scriere cifrată” a transcendenței. Cu cifrurile lucrurile stau cam așa: 1) Nimic nu este cifru, totul poate să fie cifru; 2) Cifrurile posibile sunt fără de număr; 3) Cifrurile nu „vorbesc” despre transcendență decât pentru existență, mai bine spus pentru libertate, iar ea nu doar că elaborează cifruri ale transcendenței, dar chiar le descifrează; 4) Pentru
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
precis în situațiile ei limită, acele semne care-i vorbesc despre transcendență și pe care cugetătorul nostru le numește „cifruri” sau „scriere cifrată” a transcendenței. Cu cifrurile lucrurile stau cam așa: 1) Nimic nu este cifru, totul poate să fie cifru; 2) Cifrurile posibile sunt fără de număr; 3) Cifrurile nu „vorbesc” despre transcendență decât pentru existență, mai bine spus pentru libertate, iar ea nu doar că elaborează cifruri ale transcendenței, dar chiar le descifrează; 4) Pentru absolutul „lecturii” existențiale, caracterul ambiguu
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
situațiile ei limită, acele semne care-i vorbesc despre transcendență și pe care cugetătorul nostru le numește „cifruri” sau „scriere cifrată” a transcendenței. Cu cifrurile lucrurile stau cam așa: 1) Nimic nu este cifru, totul poate să fie cifru; 2) Cifrurile posibile sunt fără de număr; 3) Cifrurile nu „vorbesc” despre transcendență decât pentru existență, mai bine spus pentru libertate, iar ea nu doar că elaborează cifruri ale transcendenței, dar chiar le descifrează; 4) Pentru absolutul „lecturii” existențiale, caracterul ambiguu al cifrurilor
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
-i vorbesc despre transcendență și pe care cugetătorul nostru le numește „cifruri” sau „scriere cifrată” a transcendenței. Cu cifrurile lucrurile stau cam așa: 1) Nimic nu este cifru, totul poate să fie cifru; 2) Cifrurile posibile sunt fără de număr; 3) Cifrurile nu „vorbesc” despre transcendență decât pentru existență, mai bine spus pentru libertate, iar ea nu doar că elaborează cifruri ale transcendenței, dar chiar le descifrează; 4) Pentru absolutul „lecturii” existențiale, caracterul ambiguu al cifrurilor este inevitabil și indispensabil în același
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
lucrurile stau cam așa: 1) Nimic nu este cifru, totul poate să fie cifru; 2) Cifrurile posibile sunt fără de număr; 3) Cifrurile nu „vorbesc” despre transcendență decât pentru existență, mai bine spus pentru libertate, iar ea nu doar că elaborează cifruri ale transcendenței, dar chiar le descifrează; 4) Pentru absolutul „lecturii” existențiale, caracterul ambiguu al cifrurilor este inevitabil și indispensabil în același timp. Luptând împotriva idolatriei și superstiției, Jaspers ne atrage atenția că nici cifrul, nici chiar interpretarea acestuia nu reprezintă
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
Cifrurile posibile sunt fără de număr; 3) Cifrurile nu „vorbesc” despre transcendență decât pentru existență, mai bine spus pentru libertate, iar ea nu doar că elaborează cifruri ale transcendenței, dar chiar le descifrează; 4) Pentru absolutul „lecturii” existențiale, caracterul ambiguu al cifrurilor este inevitabil și indispensabil în același timp. Luptând împotriva idolatriei și superstiției, Jaspers ne atrage atenția că nici cifrul, nici chiar interpretarea acestuia nu reprezintă transcendența: „Pentru ca omul să pună mâna pe divinitate și pentru a fi el însuși cel
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
iar ea nu doar că elaborează cifruri ale transcendenței, dar chiar le descifrează; 4) Pentru absolutul „lecturii” existențiale, caracterul ambiguu al cifrurilor este inevitabil și indispensabil în același timp. Luptând împotriva idolatriei și superstiției, Jaspers ne atrage atenția că nici cifrul, nici chiar interpretarea acestuia nu reprezintă transcendența: „Pentru ca omul să pună mâna pe divinitate și pentru a fi el însuși cel care trebuie să fie, este necesar ca el să păstreze puritatea transcendendeței, ascunsă, depărtată sau străină”. Notă: În textul
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
ca ființa însăși, el este numit transcendență (Dumnezeu) și lume; atunci când este gândit ca ceea ce suntem noi înșine, el ia numele de ființare factică, conștiință în genere, spirit și existență”. Părerea lui Jaspers este că tocmai eșecul în lume constituie cifrul decisiv al transcendenței și că în omul empiric există acest senzațional cifru: condiția lui este simultan natură și libertate! Cu precizarea că libertatea nu este posibilă decât prin natură. Deoarece transcendența nu se află numai în libertate, ci - prin intermediul acesteia
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
gândit ca ceea ce suntem noi înșine, el ia numele de ființare factică, conștiință în genere, spirit și existență”. Părerea lui Jaspers este că tocmai eșecul în lume constituie cifrul decisiv al transcendenței și că în omul empiric există acest senzațional cifru: condiția lui este simultan natură și libertate! Cu precizarea că libertatea nu este posibilă decât prin natură. Deoarece transcendența nu se află numai în libertate, ci - prin intermediul acesteia - apare și în natură, iată că ajungem la antinomia libertății: unindu-se
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
cauza pentru care în lume există două forme de morală: una a măsurii, pentru care eșecul nu are nici un sens, ea cultivând prudența și abilitatea, cealaltă - marcată de absolutul libertății, consideră că totul e posibil și sfârșește prin a accepta cifrul eșecului. Tot despre adevăr se ocupă Jaspers și în prima parte a Logicii filosofice, carte apărută în anul 1947. După ce pune în evidență paradoxul fundamental al filosofiei (dacă în știință există întotdeauna un obiect de cercetare, în filosofie, datorită faptului
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
de incertitudine care caracteriza perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu, drumurile lungi și pline de primejdii pe care trebuiau să le parcurgă curierii diplomatici și teama coruperii unor astfel de curieri au pus în evidență necesitatea utilizării pe scară largă a cifrului atât în corespondența diplomatică a vremii, cât și în numite însemnări cu conținut compromițător în situația în care ar fi fost cunoscute de adversari. Cu ocazia studiilor făcute în Italia, stolnicul Constantin Cantacuzino se inițiase și în tainele criptografiei, folosită
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-1688-1714-un-precursor-al-diplomatiei-secrete-si-al-informatiilor/ [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
răspîndită pe vremea lui Brâncoveanu în toate cancelarile statelor europene. La rândul său, Constantin Brâncoveanu îți însușise acest procedeu de asigurare a discreției depline în transmiterea informațiilor în timp ce era logofăt la curtea lui Șerban Cantacuzino. Cele 11 semne comune din cifrurile lui Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu au dus la formarea ipotezei că Brâncoveanu, în calitate de logofăt și datorită înclinației sale naturale pentru lucurile de taină, „a pus la punct și cifrul lui Șerban Cantacuzino, folosit în relațiile cu Imperiul habsburgic”.6
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-1688-1714-un-precursor-al-diplomatiei-secrete-si-al-informatiilor/ [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
la curtea lui Șerban Cantacuzino. Cele 11 semne comune din cifrurile lui Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu au dus la formarea ipotezei că Brâncoveanu, în calitate de logofăt și datorită înclinației sale naturale pentru lucurile de taină, „a pus la punct și cifrul lui Șerban Cantacuzino, folosit în relațiile cu Imperiul habsburgic”.6 Un alt specialit în scrierea cifrată care își desfășura activitatea în cancelaria secretă a lui Constantin Brâncoveanu era italianul Niccolo de Porta. Cheia cifrului era cunoscută de un număr foarte
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-1688-1714-un-precursor-al-diplomatiei-secrete-si-al-informatiilor/ [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
taină, „a pus la punct și cifrul lui Șerban Cantacuzino, folosit în relațiile cu Imperiul habsburgic”.6 Un alt specialit în scrierea cifrată care își desfășura activitatea în cancelaria secretă a lui Constantin Brâncoveanu era italianul Niccolo de Porta. Cheia cifrului era cunoscută de un număr foarte restrâns de persoane inițiate în această materie, printre care: spătarul Mihai Cantacuzino, comisul Gheorghe Castriotul și Teodor Corbea, secretarul de taină al cancelariei domnești. În Austria, cheia cifrului folosit de Constantin Brâncoveanu era cunoscută
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-1688-1714-un-precursor-al-diplomatiei-secrete-si-al-informatiilor/ [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
era italianul Niccolo de Porta. Cheia cifrului era cunoscută de un număr foarte restrâns de persoane inițiate în această materie, printre care: spătarul Mihai Cantacuzino, comisul Gheorghe Castriotul și Teodor Corbea, secretarul de taină al cancelariei domnești. În Austria, cheia cifrului folosit de Constantin Brâncoveanu era cunoscută de generalul Federigo Veterani, iar la Moscova de către împăratul Petru cel Mare, cancelarii Golovin și apoi Golovkin, spătarul Nicolae Milescu, translator la Posolski Prikaz, și de David Corbea, rezidentul permanent al Țării Românești în
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-1688-1714-un-precursor-al-diplomatiei-secrete-si-al-informatiilor/ [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
era cunoscută de generalul Federigo Veterani, iar la Moscova de către împăratul Petru cel Mare, cancelarii Golovin și apoi Golovkin, spătarul Nicolae Milescu, translator la Posolski Prikaz, și de David Corbea, rezidentul permanent al Țării Românești în Rusia. În Ucraina, cheia cifrului era cunoscută de hatmanul Ivan Mazepa, de Filip Orlik, șeful cancelariei acestuia, precum și de secretarul Zguri. În afara corespondenței diplomatice, scrierea cifrată era utilizată de domnitorul Constantin Brâncoveanu și pentru anumite însemnări din jurnalul său intim. Unele criptograme din acest jurnal
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-1688-1714-un-precursor-al-diplomatiei-secrete-si-al-informatiilor/ [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
de domnitorul Constantin Brâncoveanu și pentru anumite însemnări din jurnalul său intim. Unele criptograme din acest jurnal au fost interpretate de R. Pava în studiul intitulat Criptogramele din însemnările de taină ale lui Constantin-vodă Brâncoveanu.7 O altă schimbare a cifrului a fost determinată în toamna anului 1707 de trecerea hatmanului cazac Ivan Mazepa de partea suedezilor în războiul cu rușii. Deoarece hatmanul trădător era unul dintre puținii cunoscători ai cheii cifrului folosit de Constantin Brâncoveanu în corespondența diplomatică purtată cu
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-1688-1714-un-precursor-al-diplomatiei-secrete-si-al-informatiilor/ [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
ale lui Constantin-vodă Brâncoveanu.7 O altă schimbare a cifrului a fost determinată în toamna anului 1707 de trecerea hatmanului cazac Ivan Mazepa de partea suedezilor în războiul cu rușii. Deoarece hatmanul trădător era unul dintre puținii cunoscători ai cheii cifrului folosit de Constantin Brâncoveanu în corespondența diplomatică purtată cu Petru cel Mare și cu celelalte personalități moscovite arătate mai înainte, exista temerea fundată că el ar fi putut să denunțe aceasta Înaltei Porți. Iată de ce Constantin Brâncoveanu, pe lângă înlocuirea cifrului
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-1688-1714-un-precursor-al-diplomatiei-secrete-si-al-informatiilor/ [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
cifrului folosit de Constantin Brâncoveanu în corespondența diplomatică purtată cu Petru cel Mare și cu celelalte personalități moscovite arătate mai înainte, exista temerea fundată că el ar fi putut să denunțe aceasta Înaltei Porți. Iată de ce Constantin Brâncoveanu, pe lângă înlocuirea cifrului și a unor persoane care cunoșteau cheia, a dispus și reorganizarea sistemului de transmitere a corespondenței, purtate în special cu guvernul rus, prin interpunerea unor curieri care, fără a ajunge la destinație, știau numai că „transmit pachete cu diferite lucrări
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-1688-1714-un-precursor-al-diplomatiei-secrete-si-al-informatiilor/ [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
din păcate lumea cu a nu-și glorifica propriile stele, darămite pe cele de peste frontiere, este faptul că aromânul macedonean a interpretat și cântecul pe care maestrul Benone Sinulescu l-a încununat cu lauri de nemurire, împânzindu-l ca un cifru identitar cultural românesc, în fiecare ungher de țară, în Balcani, în Europa, în lumea toată: „Radu mamii”. După ce auzim cu atâta plăcere cântecele lui Benone Sinulescu în glăsuirea mirifică a artistului Lazăr Novak, din Banatul sârbesc, iată, „îngerul Macedoniei”, „Elvis
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1437493143.html [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
cum a fost de totdeauna. Iar cunoașterea, odată decantat drumul către ea, rămâne rațională. Ca și îngerii lui George Tei: sunt atât de reali încât te aștepți să se arate oricând și să le poți număra literele, articulațiile, distinge cifrele, cifrurile... Nicolae GEORGESCU Ziarul Națiunea Referință Bibliografică: Nicolae Georgescu - VIAȚA CĂRȚILOR - POEZIA ÎN CIFRE ȘI LITERE / Nicolae Georgescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 875, Anul III, 24 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Nicolae Georgescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
VIAŢA CĂRŢILOR – POEZIA ÎN CIFRE ŞI LITERE de NICOLAE GEORGESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/Nicolae_georgescu_viata_ca_nicolae_georgescu_1369392449.html [Corola-blog/BlogPost/344684_a_346013]
-
zi își schimbă forma după căldura degetelor după fluturele fierbinte din capătul pleoapei unghiul de sprijin spațiul atât de ciudat dintre clădiri de hârtie franjurii eleganți ai aliajelor certitudini în lanț ca în povestea cu hainele cele noi ale împăratului” Cifrul cămășii și bețișoarele jocului „închipuirea lucrează mai adânc decât apa fără întrebări întâmpin ziua ce vine pe o parte a mărului sunt dinții tăi pe cealaltă fulgerul depărtării fascinația locului unde nu se află nimic doar bețișoarele colorate ale jocului
POESIS-IOAN DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poesis_ioan_dragos_al_florin_tene_1375005606.html [Corola-blog/BlogPost/365145_a_366474]
-
întrebări întâmpin ziua ce vine pe o parte a mărului sunt dinții tăi pe cealaltă fulgerul depărtării fascinația locului unde nu se află nimic doar bețișoarele colorate ale jocului fructe gata coapte și viața ta ca o cămașă proaspătă cu cifrul necunoscut închipuirea lucrează dar vă asigur că găsiți un răspuns potrivit în tratatele de filozofie din raftul de jos laudă celor patru anotimpuri indiscutabile a scris petre stoica ești purtată de val iar firimiturile s-au strâns în coșuri pentru
POESIS-IOAN DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poesis_ioan_dragos_al_florin_tene_1375005606.html [Corola-blog/BlogPost/365145_a_366474]