404 matches
-
scurtarea este excesivă, filamentele sunt deformate și scade și F0. Ecuația lui Hill este valabilă in regiunea platoului curbei din figura IV.14 , adica pentru lungimi ale sarcomerului cuprinse între 1700-2500nm. IV.2.5. Mișcarea prin cili, flageli și amiboidală Cilii și flagelii sunt formațiuni filiforme citoplasmatice care apar la suprafața diferitelor celule ce execută mișcări atât pentru a se acomoda unor necesități ale hranei cât și din necesități de locomoție. Deși au structură asemănătoare, flagelii sunt mai lungi decât cilii
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Cilii și flagelii sunt formațiuni filiforme citoplasmatice care apar la suprafața diferitelor celule ce execută mișcări atât pentru a se acomoda unor necesități ale hranei cât și din necesități de locomoție. Deși au structură asemănătoare, flagelii sunt mai lungi decât cilii și de obicei numărul lor este mai mic decât al cililor a căror număr este foarte mare și sunt dispuși sub formă de șiruri. Mișcarea cililor și a flagelilor se realizează sub forma mișcării înainteînapoi care se face sub următoarele
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
diferitelor celule ce execută mișcări atât pentru a se acomoda unor necesități ale hranei cât și din necesități de locomoție. Deși au structură asemănătoare, flagelii sunt mai lungi decât cilii și de obicei numărul lor este mai mic decât al cililor a căror număr este foarte mare și sunt dispuși sub formă de șiruri. Mișcarea cililor și a flagelilor se realizează sub forma mișcării înainteînapoi care se face sub următoarele forme: 1)mișcarea pendulară când cilul se încovoaie numai la bază
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
și din necesități de locomoție. Deși au structură asemănătoare, flagelii sunt mai lungi decât cilii și de obicei numărul lor este mai mic decât al cililor a căror număr este foarte mare și sunt dispuși sub formă de șiruri. Mișcarea cililor și a flagelilor se realizează sub forma mișcării înainteînapoi care se face sub următoarele forme: 1)mișcarea pendulară când cilul se încovoaie numai la bază 2)mișcarea de biciuire când indoirea începe de la vârful cilului și se continuă spre bază
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
este mai mic decât al cililor a căror număr este foarte mare și sunt dispuși sub formă de șiruri. Mișcarea cililor și a flagelilor se realizează sub forma mișcării înainteînapoi care se face sub următoarele forme: 1)mișcarea pendulară când cilul se încovoaie numai la bază 2)mișcarea de biciuire când indoirea începe de la vârful cilului și se continuă spre bază 3)mișcarea ondulatorie, undele pornind fie de la bază spre vârf, fie invers. In afară de aceste mișcări mai există și mișcarea
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sub formă de șiruri. Mișcarea cililor și a flagelilor se realizează sub forma mișcării înainteînapoi care se face sub următoarele forme: 1)mișcarea pendulară când cilul se încovoaie numai la bază 2)mișcarea de biciuire când indoirea începe de la vârful cilului și se continuă spre bază 3)mișcarea ondulatorie, undele pornind fie de la bază spre vârf, fie invers. In afară de aceste mișcări mai există și mișcarea elicoidală a cililor. Mecanismul mișcării cililor nu este încă elucidat. Se presupune că și aici
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
numai la bază 2)mișcarea de biciuire când indoirea începe de la vârful cilului și se continuă spre bază 3)mișcarea ondulatorie, undele pornind fie de la bază spre vârf, fie invers. In afară de aceste mișcări mai există și mișcarea elicoidală a cililor. Mecanismul mișcării cililor nu este încă elucidat. Se presupune că și aici se realizează un mecanism glisant. Mișcarea amiboidală, caracteristică amibelor, se face prin prelungiri ale celulelor numite pseudopode a căror poziție este în permanentă mișcare și schimbare. IV.3
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
2)mișcarea de biciuire când indoirea începe de la vârful cilului și se continuă spre bază 3)mișcarea ondulatorie, undele pornind fie de la bază spre vârf, fie invers. In afară de aceste mișcări mai există și mișcarea elicoidală a cililor. Mecanismul mișcării cililor nu este încă elucidat. Se presupune că și aici se realizează un mecanism glisant. Mișcarea amiboidală, caracteristică amibelor, se face prin prelungiri ale celulelor numite pseudopode a căror poziție este în permanentă mișcare și schimbare. IV.3. BIOELECTROGENEZA TESUTURILOR SI
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
o pensulă și care constituie elementele neuronale ale segmentului receptor unde are loc conversia semnalelor mecanice în semnale electrice. Ele sunt sensibile la stimuli mecanici foarte slabi. La mamifere, de exemplu, ele încep să elaboreze potențiale de acțiune când extremitatea cililor se deplasează pe distanțe sub 1A0. Celulele ciliate se află în contact cu cele două lichide, endolimfa și perilimfa, de concentrații ionice diferite. Concentrațiile ionilor de K și Na în endolimfă sunt asemănătoare cu acelea din interiorul celulelor, deci mare
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Bacteriile fitopatogene au, în majoritatea lor formă de bastonaș denumite (bacili), față de celelalte grupe ce pot avea forme sferice de coci, semispirale (vibrioni) sau spiralate (spirili). Bacilii au dimensiuni între 0,6-4 x 0,3-1,2 µm și pot prezenta cili: cele cu un cil la un pol sunt monotriche monopolar; cu câte un cil la ambele capete sunt monotriche bipolar; cu grupuri de cili la un capăt sunt lophotriche monopolar, iar la ambele capete sunt lophotriche bipolar; cu mai mulți
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
majoritatea lor formă de bastonaș denumite (bacili), față de celelalte grupe ce pot avea forme sferice de coci, semispirale (vibrioni) sau spiralate (spirili). Bacilii au dimensiuni între 0,6-4 x 0,3-1,2 µm și pot prezenta cili: cele cu un cil la un pol sunt monotriche monopolar; cu câte un cil la ambele capete sunt monotriche bipolar; cu grupuri de cili la un capăt sunt lophotriche monopolar, iar la ambele capete sunt lophotriche bipolar; cu mai mulți cili dispuși pe întregul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ce pot avea forme sferice de coci, semispirale (vibrioni) sau spiralate (spirili). Bacilii au dimensiuni între 0,6-4 x 0,3-1,2 µm și pot prezenta cili: cele cu un cil la un pol sunt monotriche monopolar; cu câte un cil la ambele capete sunt monotriche bipolar; cu grupuri de cili la un capăt sunt lophotriche monopolar, iar la ambele capete sunt lophotriche bipolar; cu mai mulți cili dispuși pe întregul bacilului sunt peritriche. Constituția chimică a celulei bacteriene este alcătuită
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
spiralate (spirili). Bacilii au dimensiuni între 0,6-4 x 0,3-1,2 µm și pot prezenta cili: cele cu un cil la un pol sunt monotriche monopolar; cu câte un cil la ambele capete sunt monotriche bipolar; cu grupuri de cili la un capăt sunt lophotriche monopolar, iar la ambele capete sunt lophotriche bipolar; cu mai mulți cili dispuși pe întregul bacilului sunt peritriche. Constituția chimică a celulei bacteriene este alcătuită din apă 75 80 %, substanțe minerale 2-30 %, acizi nucleici, proteine
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cele cu un cil la un pol sunt monotriche monopolar; cu câte un cil la ambele capete sunt monotriche bipolar; cu grupuri de cili la un capăt sunt lophotriche monopolar, iar la ambele capete sunt lophotriche bipolar; cu mai mulți cili dispuși pe întregul bacilului sunt peritriche. Constituția chimică a celulei bacteriene este alcătuită din apă 75 80 %, substanțe minerale 2-30 %, acizi nucleici, proteine 50 % (din greutatea uscată), glucide 12-28 % (din greutatea uscată), lipide 10 % (din greutatea uscată), pigmenți (majoritatea carotenoizi
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cazul infecțiilor târzii, boabele au tegumentul îngălbenit sau numai o pată galbenă lângă hil . Agentul patogen Xanthomonas campestris pv. phaseoli (Smith) Dye (sin. X. phaseoli (Smith) Dowson), fam. Pseudomonadaceae. Bacteria are formă de bastonaș solitar sau în perechi, cu un cil polar și de dimensiuni cuprinse între 0,5-3 x 0,3-1,4 µm. Epidemiologie. Temperatura letală a bacteriei este de 48-50oC, dar în tegumentul semințelor rezistă până la 65oC. Transmiterea agentului în cursul vegetației este asigurată de curenții de aer și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
propagare și reproduc faza asexuată, putând uneori să ia și rolul de gameți și să contribuie la înmulțirea sexuată. După posibilitățile de mișcare sporii ciupercilor pot fi de două feluri: spori imobili sau aplanospori ce sunt lipsiți de flageli sau cili și sunt dispersați în natură în mod pasiv; spori mobili sau planospori ce sunt prevăzuți cu 1-2 flageli care asigură dispersarea în mediul acvatic. Din punct de vedere al modului cum se formează, sporii pot fi de două feluri: spori
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ridicată. În 3-8 ore de la ajungerea sporangilor pe frunze, aceștia dau naștere la zoospori sau chiar direct la filamente de germinație (dacă temperatura este de mai mare de 12oC). Dintr-un sporange apar cel puțin 8 zoospori globuloși cu 2 cili, ce se deplasează în apa de pe frunze și dau infecții prin stomate.Incubația durează 6-8 zile după care apare o nouă generație de sporangi. Formarea acestora este împiedicată de temperaturi mai mari de 20oC și de uscăciune. Transmiterea ciupercii de la
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Lord George Robertson of Port Hellen, efectuează o vizită în România. - iunie 2000 - Comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa, generalul Joseph Ralston, efectuează o vizită în România. - septembrie 2000 - Este trimis la N.A.T.O. Planul Național de aderare, din cadrul cilului II M.A.P. - 12 mai 2001 - Are loc la Bratislava prima reuniune a premierilor țărilor candidate la N.A.T.O. - 19 septembrie 2001 - Ca urmare a atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001, Parlamentul României adoptă decizia de participare a țării, ca
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
acizi grași ai glandelor sebacee, acidul lactic din transpirație, PHul pielii). Mecanismele mecanice intervin prin îndepărtarea germenilor de pe suprafața tegumentelor odată cu descuamația stratului cornos superficial și eliminarea transpirației. La nivelul mucoaselor diferitelor segmente anatomice, îndepărtarea germenilor este realizată de mișcarea cililor respiratori, reflexul de tuse, strănut, motilitatea intestinală, evacuarea periodică a urinei. Mecanismele biologice de apărare sunt reprezentate de flora normală, care previne invazia germenilor patogeni, realizând o competiție pentru receptori și factori nutritivi. Prin producția de bacteriocine și stimularea bazală
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
la această probă: "...dacă arta unei perioade apuse găsește ulterior răsunet, aceasta se datorește adesea altor motive decît acelora pentru care a plăcut inițial, așadar... se impune ca în fiecare epocă criticii să înregistreze judecata estetică a vremii respective" (op. cil., p. 68). 12. George Boas, A Primer for Critics, Baltimore, 1937, p. 136 si passim. 13. T. S. Eliot, Use of Poetry, Cambridge, Massachusetts, 1933, p. 153. 14. Este vorba de "critica organistică" a lui Pepper Cop. cit., în special
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
129) Hic ∅ pietatis honos haec sunt pia dona mariti cui multum dilecta fui ego Marcelina pro merita. Aceasta este prețuirea virtuții, acestea sunt pioasele daruri ale soțului căruia mult dragă i-am fost eu Marcelina pentru calitățile mele' (latină dunăreană, CIL III, 1537) Linearizările care deviază de la tiparul SOV se derivă pornind de la o topică profundă SOV (setare parametrică de tip centru final) prin deplasarea verbului la C (pentru structuri V1) sau a verbului la C și a altui constituent în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
direct ierarhia funcțională din domeniul lexical al verbului (vP >APPLP > VP > compl. V), și suprinde deplasarea roll-up a obiectului direct (S > OI > ODi> V > ti). (136) a. Aemilius Hermes hanc generauit. 'Aemilius Hermes a făcut-o (= i-a fost tată)' (CIL III, 1228, Apulum) b. Nihil ultra crudelius h(oc) m(onumento) (cernere) p(otes) ' N-ai putea vedea nimic mai crud decât acest mormânt' (CIL III, 6155, Tomis) c. Aurelia Claudia coniux bene merente uirginio suo et pare hunc titulo
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
136) a. Aemilius Hermes hanc generauit. 'Aemilius Hermes a făcut-o (= i-a fost tată)' (CIL III, 1228, Apulum) b. Nihil ultra crudelius h(oc) m(onumento) (cernere) p(otes) ' N-ai putea vedea nimic mai crud decât acest mormânt' (CIL III, 6155, Tomis) c. Aurelia Claudia coniux bene merente uirginio suo et pare hunc titulo una cum filis suis posuit. 'Aurelia Claudia, soția, a ridicat acest mormânt împreună cu fiii ei, pentru soțul și tovarășul său de viață care a binemeritat
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
III, 6155, Tomis) c. Aurelia Claudia coniux bene merente uirginio suo et pare hunc titulo una cum filis suis posuit. 'Aurelia Claudia, soția, a ridicat acest mormânt împreună cu fiii ei, pentru soțul și tovarășul său de viață care a binemeritat' (CIL III, 7553) d. Claud[iu]s et Vindix, fili Erculani et eredesS, matri pientissimeIO, uixt, titulumDOposueruntV bene merite, memoriae causae. 'Claudius și Vindex, fii și moștenitorii lui Herculanus, mamei lor preavirtuoase, care a binemeritat și care a trăit (?ani), i-
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
hexametru complet pentru (137c)): (137) a. Cernis que mihi solus coniunx Aelius coque post obitum memor amoris dicat '[Să] vezi ce-mi aduce singurul soț (pe care l-am avut), Aelius, amintindu-și de dragostea (noastră) și după moartea (mea)' (CIL III, 1537, Sarmisegetuza) b. Valeates uos qui superissetis et co[l]etes manes tures qui a uos ad nos uenituri setis. Să fiți sănătoși, voi care supraviețuiți, și să aduceți prinos de tămâie Manilor, pentru că și voi veți veni la
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]